Omul de afaceri Tudor Ceaicovschi, învinuit în dosarul licitațiilor trucate din medicină, va primi despăgubirii în EURO. A obținut câștig de cauză la CEDO

Sursa Foto: Foto: captură video PRO TV

Irina Papuc

07 iunie, 2018, 19:30

Vizualizări: 6954

Curtea Europeană Drepturilor Omului a stabilit că omul de afaceri Tudor Ceaicovschi, vizat în cel mai mare dosar din Medicină privind licitațiile trucate, va primi despăgubiri în valoare totală de 15.000 de euro. CEDO i-a dat dreptate în ceea ce privește menținerea timp de 7 luni în arest preventiv în penitenciar și refuzul inițial al administrației de acordare a asistenței medicale care nu a fost justificat, tratament considerat inuman și degradant.

În primul rând, se pare că autoritățile n-au reușit să justifice necesitatea menținerii lui Tudor Ceaicovschi în detenție în penitenciar pentru o perioadă de șapte luni, perioada urmăririi penale. Arestul preventiv poate dura maxim 12 luni în total și se recurge la menținerea persoanei în penitenciar numai în situații în care restul măsurilor ar duce la periclitarea anchetei – adică persoana învinuită să părăsească țara, să influențeze martorii etc. În decizia Curții se notează că autoritățile n-au fost capabile să justifice de ce Ceaicovschi a trebuit să stea la răcoare timp de 7 puni și nu în arest la domiciliu, de exemplu, o măsură alternativă.

Referindu-se la circumstanțele prezentei cauze, Curtea observă în primul rând că ancheta penală a început cu aproximativ cinci luni înainte de arestarea reclamantului, timp în care au fost luate măsuri de investigație diferite. Din materialul din dosar nu reiese că, în această perioadă, reclamantul a făcut încercări de a se sustrage, de a manipula dovezi și de a influența martorii. Cu toate acestea, nu există nicio indicație în hotărârile prin care se dispune arestarea reclamantului că instanțele au luat în considerare un factor atât de important ca și comportamentul reclamantului, între începutul anchetei și momentul în care s-a dispus detenția sa.

„Având în vedere comportamentul reclamantului în primele cinci luni ale urmăririi penale, a fost deosebit de important ca instanțele naționale să furnizeze o justificare bună în favoarea detenției reclamantului timp de aproape șapte luni. Cu toate acestea, motivele invocate par să fi fost generale, abstracte și nefondate. Instanțele au citat doar motive diferite pentru detenție, fără a explica modul în care sunt aplicabile cazului reclamantului. (...) De asemenea, la respingerea recursului reclamantului împotriva deciziei Judecătoriei Buiucani din 7 mai 2015, Curtea de Apel a afirmat că detenția reclamantului era necesară pentru a proteja alte persoane implicate în procedură de acțiunile sale violente. Cu toate acestea, nu reiese din materialele cauzei și nici nu a fost niciodată argumentat de procurori că reclamantul a fost o persoană violentă și a prezentat riscuri de comportament violent.
În cele din urmă, examinând la 8 octombrie 2015 două recursuri diferite împotriva a două decizii diferite care prelungesc detenția reclamantului, Curtea de Apel a ajuns la concluzii complet diferite privind existența riscurilor, fără a da explicații pentru un astfel de rezultat și în absența oricăror justificări faptice pentru asta. În lumina tuturor factorilor de mai sus, Curtea consideră că instanțele naționale nu au demonstrat existența unor motive relevante și suficiente pentru a dispune și prelungi detenția reclamantului până la judecarea și arestul la domiciliu pe o perioadă de aproape șapte luni. Rezultă că în cazul de față a fost încălcat articolul 5 § 3 al Convenției”.

Medicii de pe ambulanță l-au vizitat de 4 ori într-o zi

Tudor Ceaicovschi s-a plâns la Curte de acordarea asistenței medicale cu întârziere. Acesta menționează că ambulanța a fost chemată pentru el de patru ori, după ce ar fi simțit durere acută în spate. De fiecare dată medicii ar fi confirmat necesitatea spitalizării, însă administrația penitenciarului a refuzat transferul.

„(...) Medicii au diagnosticat solicitantul cu „sindrom radicular lombar cu sindrom algic pronunțat” și i-au prescris spitalizarea. Cu toate acestea, administrația închisorii a refuzat să urmeze prescripția medicilor. Câteva ore mai târziu, la 10 aprilie 2015, între 3 și 4 dimineața, reclamantul a început să sufere din nou durere și a cerut să fie chemată o ambulanță. O ambulanță a fost chemată abia la ora 9.27. Doctorii au repetat același diagnostic și i-au prescris din nou spitalizarea. Cu toate acestea, administrația închisorii a refuzat să urmeze prescripția medicilor. La 10.10 a fost recrutată o ambulanță pentru reclamant. De data aceasta medicii au diagnosticat reclamantul cu „hipertensiune arterială de gradul trei”, „discopatie cu sindrom algic agravat” și „radiculopatie lombară” (deficit senzorial și / sau motor). Spitalizarea a fost prescrisă din nou, dar administrația penitenciară a refuzat să urmeze prescripția medicilor. La ora 11.44 a fost chemată din nou o ambulanță pentru reclamant. Doctorii au diagnosticat din nou „radiculopatia lombară” și discopatia cu o posibilă leziune a nervului. Medicii au reiterat nevoia urgentă de spitalizare, dar administrația a refuzat din nou. La ora 2:00. administrația a invitat mai mulți medici de la Institutul de Neurologie și Neurochirurgie care au confirmat diagnosticul inițial și necesitatea urgentă de spitalizare. Abia după aceea, administrația penitenciarului a permis transferul reclamantului la un spital. La 11 aprilie 2015, reclamantul a fost operat pe coloana vertebrală la Institutul de Neurologie și Neurochirurgie. A rămas în spital până în 21 aprilie 2015, când a fost mutat într-un spital de penitenciar. La 22 iunie 2015, reclamantul a fost examinat de o comisie formată din cinci medici care l-au diagnosticat cu colecistită și cu colici biliari. Ei i-au recomandat îndepărtarea chirurgicală a vezicii biliare în maximum șapte zile. După această dată, reclamantul și avocații săi au prezentat numeroase cereri și plângeri diferitelor autorități care solicită aprobarea intervenției chirurgicale. Doar la 3 august 2015, după ce starea solicitantului sa deteriorat drastic, a fost aprobat transportul său la un spital normal. Avea febră mare. După trei zile de pregătire, a fost supus unei intervenții chirurgicale la 6 august 2015 și a rămas în terapie intensivă timp de încă o săptămână”.

Astfel, Curtea a constatat că lui Ceaicovschi i-a fost aplicat tratament inuman și degradant. Reclamantul a solicitat 15.000 de euro despăgubiri morale și 8.000 de euro – despăgubiri materiale. Statul va trebui să-i plătească 10.000 despăgubiri morale și 4.000 – despăgubiri materiale.

Dosarul licitațiilor trucate din medicină a fost cel mai de amploare dosar din domeniul Sănătății, fiind vizați directori de spitale, șefi de agenții publice, inclusiv ministrul Sănătății de atunci, Andrei Usatîi. Dosarul licitaţiilor în medicină a pornit de la SRL-urile lui Tudor Ceaicovschi, director şi cofondator al companiei „Global Biomarketing Group Moldova” (GBG-MLD), reprezentantul celui mai mare importator de dispozitive medicale din ţară. Prin intermediul firmelor pe care le deţine, acesta a semnat, în decursul mai multor ani, sute de contracte de achiziţii cu instituţiile medicale din ţară. Omul de afaceri este vizat în dosar pentru corupere activă, instigarea persoanelor cu funcţie de demnitate publică şi persoanelor publice pentru depăşirea drepturilor şi atribuţiilor de serviciu. Din 2015 și până acum dosarul nu are o finalitate.

Finanțarea dotării cabinetelor medicilor de familie cu dispozitive medicale din fondul de dezvoltare al CNAM, prioritate pentru anul viitor

Medici în devenire care abandonează studiile sau refuză repartizările: Statul pierde milioane fără mecanisme de recuperare a cheltuielilor

Migrația afectează finanțarea în Sănătate. Medicii de familie și Serviciile de Urgență au primit bani pentru aproape 1 milion de moldoveni care nu se mai află în țară

Tag: tudor ceaicovschi cedo licitatii trucate medicina

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.