Ministerul Sănătății: CNAM, rigidă și netransparentă în procesul de contractare cu spitalele. Acestea din urmă recurg la soluții ilegale ca să obțină bani

Sursa Foto: Foto: Dan Guțu, Agenția IPN

Irina Papuc

15 august, 2018, 14:56

Vizualizări: 4510

Deși despre acest lucru nu se discută mai deloc, autoritățile totuși ajung să-și recunoască lipsa de inițiativă și competență atunci când este vorba despre transparența în domeniul Sănătății.

Într-un plan anticorupție pentru următorii doi ani în domeniul asigurărilor obligatorii de asistență medicală se recunoaște că transparența, dacă și există, atunci este extrem de limitată și se observă în majoritatea etapelor de gestionare a banilor publici – nu există transparență la contractare, la formarea prețurilor pentru serviciile medicale contractate, nu este clar cum se formează prețurile pentru serviciile în cadrul parteneriatelor public-private. În consecință, spitalele sunt împinse să recurgă la ilegalități, iar în final cel care plătește dublu este pacientul.

Marea „revelație”

„În sectorul sănătății corupția servește intereselor private ale unor lucrători medicali și persoane cu funcții administrative prin lezarea dreptului cetățenilor la servicii de sănătate, accesul la serviciile medicale necesare, utilizarea mai puțin eficientă a resurselor financiare publice”, se menționează în planul anticorupție în domeniul sănătății şi asigurării obligatorii de asistență medicală pentru anii 2018-2020. Această stare de lucruri este atestată din cauza lipsei de transparență.

„Se constantă o transparență redusă a deciziilor și documentelor emise, precum și în gestionarea finanțelor și activității economice a instituțiilor medicale; lipsa transparenței în stabilirea costurilor serviciilor medicale. În cadrul FAOAM se atestă o transparență redusă a procesului de contractare a prestatorilor de servicii medicale şi farmaceutice. Nu este asigurată transparența formării prețurilor de achiziție a bunurilor și celor în domeniul farmaceutic. Se constată neclaritate în metodologia creării prețurilor achitate din mijloace publice către Parteneriat Public Privat (PPP). Frecvent, în procesul de elaborare a documentelor de politici și actelor normative, nu sunt implicate instituțiile/structurile din afara sistemului, doar cele direct subordonate, iar de propunerile venite din spațiul public nu se ține cont”, mai afirmă autorii documentului.

Lipsesc procesele-verbale ale negocierilor dintre CNAM și instituțiile medicale

Autoritățile recunosc direct că instituțiile medicale recurg la ilegalități, numai ca să-și acopere găurile financiare. Acest lucru se întâmplă inclusiv din cauza modului netransparent în care ale loc contractarea. Niciuna dintre cele două părți însă nu este dispusă să explice cum are loc procesul.

„Compania Națională de Asigurări în Medicină este rigidă în contractarea instituțiilor medicale, stabilește condiții neflexibile, de multe ori în defavoarea instituțiilor, ceea ce face ca acestea să găsească modalități ilegale de soluționare a unor dificultăți de finanțare. Procesul de contractare a volumului serviciilor medicale nu este documentat de către CNAM prin întocmirea proceselor-verbale ale negocierilor privind stabilirea indicatorilor specifici (tariful și complexitatea serviciului medical), ceea ce inițiază suspecții asupra conformității și transparenței contractării serviciilor medicale de către Compania Națională de Asigurări în Medicină”.

Acreditarea, cu „posibilități” de corupție

Întregul lanț de responsabili din domeniul Sănătății este afectat de lipsă de transparență. Tot autoritățile recunosc că acreditarea nu este o responsabilitate publică ferită de corupție.

„Evaluarea se face de către Agenția Națională pentru Sănătate Publică și pare a fi de multe ori formală și superficială. Dacă e să facem o comparație cu evaluările și acreditările instituțiilor medicale efectuate de Agenții internaționale specializate în managementul calității un proces de evaluare durează până la o lună. Evaluarea instituțiilor medico-sanitare publice în Republica Moldova durează 2-3 zile. Sunt raportate cazuri de către diferiți medici că atunci când instituția trebuie să fie supusă procedurii de acreditare (o dată la 5 ani) managerul cere fiecărui angajat o anumită sumă de bani pentru a fi strânsă o sumă unică pe instituție și plătită pentru acreditare. Totodată, sunt cazuri de finanțare a instituțiilor medicale de către Compania Națională de Asigurări în Medicină fără ca acestea să dețină certificatul de acreditate”.

Nici alte structuri – precum Centrul de Achiziții Centralizate în Sănătate – nu este transparent, precum nici structurile comune ale Ministerului Sănătății și CNAM în domeniul medicamentelor compensate.

„Nu este dezvoltat și aplicat un sistem funcțional transparent de monitorizare a realizării contractelor de achiziții publice pentru medicamente și dispozitive medicale. Rezultatele tenderelor nu sunt sistematic publicate pe pagina oficială a autorității publice responsabile în format standard (denumire internațională, doza, forma farmaceutică, preț unitar, preț ambalaj cu și fără TVA, producător/țara, furnizor, condițiile de livrare codificate incoterms etc.) pentru toate licitațiile, indiferent de solicitant și sursa de finanțare. Informațiile publice referitoare la procedura de autorizare a medicamentelor sunt foarte modeste și nestructurate. Lipsesc informațiile publice despre ședințele și deciziile Comisiei medicamentului (agenda și procesele verbale), nu sunt publicate declarațiile conflictelor de interese ale membrilor Comisiei medicamentului”.

Acestea sunt doar o parte din constatările privind riscurile de corupție în domeniul Sănătății, însă acestea sunt mult mai multe și pot fi analizate în programul propus de autorități.

Ce vom obține peste doi ani

Evident, după descrierea situației de fapt, se propun și soluții. Toate instituțiile ar urma în următorii doi ani să aplice măsuri elementare de transparență pe care însă nu le-au aplicat niciodată în ultimii peste 20 de ani.

Astfel, toate instituțiile care intervin într-o anumită etapă în gestionarea banilor din asigurările medicale vor trebui să asigure în proporție de sută la sută publicarea actelor normative elaborate, dar și respectarea tuturor pașilor prevăzuți în Legea privind transparența în procesul decizional.

Nu doar instituțiile contractate, dar și CNAM va fi obligată să publice contractele pe care le semnează cu instituțiile medicale, nu așa cum se întâmplă acum. Și instituțiile private vor trebui să se conformeze acestei reguli, nu doar cele publice.

De asemenea, până la sfârșitul acestui an ar trebui să fie gata metodologia de stabilire a costurilor și cheltuielilor din fondurile publice, iar din primul trimestru al anului viitor să poată fi găsită, pe site-urile instituțiilor publice, de către orice cetățean care este interesat de subiect.

Tot până la sfârșitul anului trebuie să fie gata o metodologie care să explice modul de formare a prețurilor achitate din mijloace publice în Parteneriatele Public Private. Aceasta trebuie să fie publică. O altă metodologie de formare a prețurilor în domeniul farmaceutic trebuie să fie pusă la dispoziția opiniei publice până la sfârșitul acestui an.

În altă ordine de idei, Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate ar urma să fie obligat să monitorizeze anual costurile pentru medicamente achiziționate din banii publici, în comparație cu prețurile înregistrate de sursele internaționale de referință pentru achiziții, iar rapoartele trebuie să fie făcute publice. Măsuri de transparență urmează să fie luate și în procesul de acreditare a instituțiilor medicale, dar și în procesul de luare a deciziilor în cadrul comisiei pentru medicamente compensate.

Nu este clar dacă autoritățile se vor încadra în termenele prevăzute în document, întrucât perioada de dezbateri publice a expirat deja, însă pe masa Guvernului documentul așa și nu a ajuns.

Centrul PAS: Corupția trebuie oprită de la nivel înalt

Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate a expediat Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale o scrisoare cu mai multe recomandări de îmbunătățire a planului de acțiuni anticorupție. Centrul PAS a reiterat că lupta cu corupția trebuie pornită de la nivel înalt, unde există mai puține pârghii de control.

„Focusarea preponderentă pe acțiuni de combatere a corupției la nivelele inferioare ale sistemului sănătății nu produce rezultatul scontat atât timp cât corupția de la nivelele superioare ale sistemului sănătății va continua să provoace distorsiuni financiare în procesul de procurare, alocare necorespunzătoare a resurselor bugetare limitate, identificare și aprobare de decizii dubioase de parteneriat public- privat, admitere de distorsiuni în procesul de stabilire a priorităților în sectorul sănătății etc, ceea ce alimentează corupția de la nivelele inferioare ale sistemului. Corupţia „înfloreşte” acolo unde există un nivel înalt de autoritate şi putere de decizie concentrată în mâinile unui grup restrâns de persoane, un nivel redus de responsabilitate, lipsă de supraveghere şi lipsă de transparență în procesul decizional”, se menționează în scrisoare.

Astfel, o serie de propuneri au fost înaintate, în special în domeniul farmaceutic. Una dintre acestea este revizuirea legislației pentru stabilirea reglementărilor pentru lucrătorii medicali și pentru companiile farmaceutice legate de promovarea medicamentelor, iar drept indicator să fie publicate rapoartee oficiale privind relațiile dintre lucrătorii medicali și companiile farmaceutice, iar acestea să poată fi găsite de către persoanele interesate pe paginile oficiale ale instituțiilor medicale, dar și pe paginile companiilor farmaceutice.

O altă recomandare ține de revizuirea legislației pentru îmbunătățirea transparentei procesului de autorizare a medicamentelor prin stabilirea următoarelor reglementări:

i) publicarea agendei si minutele activității Comisiei medicamentului;

ii) publicarea declarațiilor conflictelor de interese a membrilor Comisei medicamentului;

iii) publicarea listei experților implicați în evaluarea dosarelor pentru medicamentele solicitate spre autorizare, a CV-urilor si declarațiilor conflictelor de interese a acestora;

iv) publicarea rapoartelor de evaluare a dosarului pentru autorizarea medicamentelor”.

Ca și indicatori, Centrul PAS recomandă să fie luate în calcul: legislație revizuită, agenda și minutele Comisiei Medicamentului să fie publicate pe pagina-web oficială a Agenției, declarațiile conflictelor de interese, CV-urile membrilor Comisiei Medicamentului și a experților externi să fie publicate, de asemenea, pe pagina-web oficială a AMDM, precum și rapoartele de evaluare a dosarelor pentru autorizarea medicamentelor. Printr-o scrisoare suplimentară, Centrul PAS a recomandat Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale să introducă în Planul anticorupție o sub-acțiune ce ține de diminuarea riscului de corupere a persoanelor implicate în procesul de autorizare a medicamentelor. Ca și acțiuni, se propune desecretizarea oricăror informații despre experții naționali și internaționali care sunt implicați în acest proces, inclusiv crearea și publicarea rapoartelor de evaluare a dosarelor pentru autorizarea medicamentelor.

În ceea ce privește accesibilitatea informațiilor privind medicamentele compensate, Centrul PAS recomandă elaborarea unei platforme online, prietenoase pacientului, în cadrul paginii-web oficiale a CNAM, pe care pacienții să poată verifica fiecare denumire comerciala a Denumirii Comune Internaționale inclusă în lista medicamentelor compensate, inclusiv prețul medicamentului din catalogul național de prețuri de producător la medicamente, marja adaosului comercial, cota TVA, suma compensată etc. Argumentul este că informația furnizată acum publicului larg este sumară, prezentată neclar și nu este pe înțelesul beneficiarilor de medicamente compensate.

Scrisorile complete cu recomandări le puteți găsi pe pagina Centrului PAS, la categoria „Publicații”.

Proiect Plan Anticoruptie FAOAM

Peste 3.000 de lucrători medicali și farmaciști care fac naveta vor primi compensații pentru cheltuielile de transport. Ce prevede regulamentul elaborat de Ministerul Sănătății

Spitalele din Republica Moldova au fost dotate cu dispozitive medicale de peste jumătate de miliard de lei în ultimii 6 ani

Dispozitivele medicale, un tărâm gri cu profituri de milioane. Statul nu poate verifica cât de corect funcționează acestea și dacă pot răni pacienții. Ministerul Sănătății propune o nouă lege

Tag: transparenta program anticoruptie cnam ministerul sanatatii

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.