Ala Nemerenco: Despre reforma medicinei de familie. „Cel mai mult va suferi pacientul”

Sursa Foto: Arhivă personală

După Jurnal de Chișinău

08 decembrie, 2018, 11:44

Vizualizări: 7043

Reforma asistenței medicale primare este în plin proces de desfășurare, ne asigură autoritățile din Sănătate. Medicii de familie depun dosarele pentru a li se atribui o practică. Altfel spus, un anumit teritoriu cu un anumit număr de populație. Abia după aceasta, doctorii ar urma să decidă – vor să-și deschidă cabinet individual, vor să se asocieze câte doi-trei în grup sau să lucreze după formula veche. Cel puțin așa prevede legea.

Jurnaliștii de la Jurnal de la Chișinău au întrebat-o pe Ala Nemerenco, care a deținut funcția de specialist principal în medicina de familie la Ministerul Sănătății și cea de director a IMSP Clinica Universitară de AMP (2000-2016), acum expert internațional în sisteme de sănătate, cum vede ea reforma și ce șanse există ca medicii de familie să ridice salarii de 30 de mii de lei pe lună.

Doamnă Nemerenco, ce credeți despre noua reformă care prevede libera practică a medicului de familie, lansată de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale?

Asistența medicală primară (AMP), indiferent în ce formă juridică ar fi organizată, este ceea ce au oamenii mai aproape de ei. Și fiecare Guvern e obligat s-o facă cât mai accesibilă și cât mai universală, deoarece acesta este un drept fundamental al oricărui cetățean. În lume se cunosc câteva modele de organizare a AMP – practică liberă, de stat (centre subordonate Guvernului) și publică (centre subordonate municipalități sau altor structuri ale APL).

În mai multe țări se întâlnesc forme mixte. E important să cunoaștem că fiecare model conține atât avantaje, cât și dezavantaje. Și dacă o țară decide să purceadă la o reformă masivă, nu alegerea modelului contează, ci dacă el se pliază pe realitatea țării și dacă este fezabil pentru moment.

Personal, nu am nimic împotriva practicii libere a medicului de familie. Atât că pe moment nu e fezabilă deloc pentru Republica Moldova și conține riscuri prea mari, pe care, din câte înțeleg, nu și le asumă nimeni. Se promit râuri de miere cu maluri de lapte de pasăre, dar de fapt nu e chiar așa.

În primul rând, reforma trezește sute de întrebări. Totul s-a făcut în mare grabă, netransparent, cu încălcări ale cadrului legal cu privire la aprobarea documentelor legislative. Regulamentul-cadru de implementare trezește și el întrebări în loc să ofere lămuriri. Nimeni nu înțelege la ce folosește așa o secretomanie și grabă. Oare așa se realizează reformele?

Vor avea medicii de familie salarii de până la 30 de mii de lei, aşa cum li se promite?

S-a declarat sus și tare că salariul medicilor de familie va fi nu mai mic de 30 de mii de lei. În primul rând, stimat minister, în practica liberă în lume nu există noțiunea de salariu fix. Există doar venit al cabinetului. Astfel, reglementarea din Regulament că remunerarea muncii persoanelor cabinetului medicului de familie se efectuează în baza actelor normative care reglementează salarizarea angajaților din instituțiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul de asigurări obligatorii de asistență medicală este o absurditate totală.

Adică treceți la practică liberă ca să-i plătiți exact la fel ca pe cei din instituții publice? Care e sensul trecerii atunci? O altă întrebare pe care nimeni nu a despletit-o este cum vor fi distribuite bunurile actuale ale Asistenței Medicale Primare – laboratoare, ecografe, automobile, terenuri, clădiri (în cazul când medicii de familie nu vor dori sa rămână în acele foste policlinici mari)? Ne spune cineva? Dar ce face medicul de familie în practică liberă fără o lege care să-l protejeze de malpraxis? Va înota așa pe val până la primul caz care va exploda?

Puteți face câteva calcule aproximative ale salariului viitorului medic de familie care va alege libera practică?

Ca să demonstrăm că povestea cu salariul de 30 de mii de lei e ireală, facem un mic calcul. Populația unui medic de familie concret din Chișinău o înmulțim la plățile „per capita” utilizate în 2018 pentru contractarea medicinei de familie în sistemul de asigurări.

Și iată ce obţinem: numărul de pacienţi la medicul X e de 1786 de persoane, din care copii de 0-5 ani – 180, de la 5 la 50 de ani – 1185, mai mult de 50 de ani – 421 de persoane.

Astfel [180 copii x 471,64 lei = 85366,84 lei] + [1185 pers. x 277,44 lei = 328766,40 lei] + [421 pers. x 416,16 lei = 175203,36 lei] = 589336,60 lei bugetul total anual al cabinetului medicului de familie. Împărțit brut la 12 luni, se obține un buget lunar egal cu 49111,38 lei. Din acești 49 mii lei medicul trebuie să asigure primordial pacienții săi cu toate investigațiile necesare, care includ analize de tot tipul, radiografii, ecoscopii și tot ce e stipulat în Programul Unic, după care să plătească toate cheltuielile de regie – apă, canalizare, încălzire, electricitate, telefonie, internet, pază etc.

După care contractul pentru deșeurile medicale de la sala de proceduri și vaccinări, cheltuieli legate de protecția muncii, consumabile, medicamente pentru prim ajutor, spirt, vată, tifon, dezinfectante, detergenţi etc.

Mai sunt și formularele de rețete, trimiteri, extrase, hârtie pentru imprimantă, contracte de mentenanță pentru echipamente (ECG, tensiometru, cântare, laptop/computer, imprimantă, frigidere vaccin etc.), standardizarea anuală a echipamentelor, consumabile IT, etc.

Mai adăugați salariul asistentei medicale, în zona rurală – vor fi două, apoi contabila, și, magie – după așa o aritmetică oare au de unde rămâne cei 30 de mii de lei? Chiar dacă presupunem că va fi mai multă populație la medicul de familie decât în exercițiul de mai sus și chiar dacă Compania Națională de Asigurări Medicale va oferi o „per capita” mai mare, situația nu se poate îmbunătăți cu mult.

Ce spune experiența de aproape 15 ani a României in acest sens?

Nu priviți cabinetul medicului de familie și practica liberă ca pe un panaceu universal care va soluționa problemele sistemului de sănătate acumulate de-a lungul anilor. Exact cu o asemenea organizare a Asistenței Medicale Primare care este propusă acum la noi, România a ajuns la faptul că unul din patru români nu va mai avea medic de familie în următorii 5 ani, iar asta va însemna lipsă totală de acces la servicii medicale de bază a aproape 5 milioane de cetățeni români, iar în 2030 doar unul din trei români va mai avea un medic de familie (declarația Societății Naționale de Medicină de Familie din România în 2018). De asemenea, în sistemul românesc de sănătate medicii de familie au rămas cu cele mai mici câștiguri – de câteva ori mai joase în comparație cu colegii lor din spitale.

Pe nimeni nu a interesat că în multe raioane astăzi asigurarea cu medici de familie (MF) este sub orice critică. Cantemir – 2,1 medici de familie la 10 mii populație, Șoldănești – 2,2, Vulcănești – 2,8, Orhei (la o distanță de doar 50 km de capitală) – 3,0(!), Fălești – 3,4, comparativ cu 4,6 pe țară și 6,6 în țările europene. Iar din numărul total de 1.630 de medici de familie, aproximativ 40%-45% sunt deja pensionari. La miile de responsabilități pe care le are acum medicul de familie în sistem, toate bătăile acestea de cap cu activități de administrare le vor fura și mai mult timp. Mă aștept la o înrăutățire a indicatorilor, în special la capitolul supraveghere copii, căci așa zic studiile – în urma reformelor proaste mai întâi de toate suferă copiii.

Ce va avea de câştigat pacientul în urma acestei reforme?

Reforma în medicina de familie a fost cea mai frumoasă și reușită reformă realizată în Republica Moldova la sfârșitul anilor 90, începutul anilor 2000 cu fondarea rezidențiatului în medicina de familie, trecerea la autonomie a Asistenței Medicale Primare, realizarea atâtor proiecte cu suportul Băncii Mondiale, Delegației UE, etc. Nu este concluzia noastră, ci a internaționalilor. Era suficient să se redreseze unele mici neajunsuri, să se simplifice sau chiar să se schimbe unele reguli de joc. Și atât. Acum vom avea însă fragmente, cioburi din ce va mai rămâne din medicina de familie pe care le vom vedea în câțiva ani dislocate prin cămări și subsoluri. Drum înapoi nu este, tăvălugul a pornit înainte cu putere. Cel mai mult va suferi pacientul și satele noastre. Declar aceasta cu toată certitudinea și în cunoștință de cauză. Să fiți sănătoși, dragi moldoveni! E ceva de care veți avea mare nevoie în anii ce vin.

Interviu realizat de Carolina Chirilescu.

Interviu cu Emil Ceban, rectorul USMF Nicolae Testemițanu: „Avem foarte des propuneri de la privați să construim un spital universitar”

Ion Dodon, director CNAM: „Cel mai mult vreau ca pacientul să fie consultat mai bine de către medic, să aibă un acces mai bun la medicamente și să nu stea pe sub ușile instituțiilor medicale”

Juozas Galdikas: „Sistemul de despăgubire fără dovada va reduce stresul printre lucrătorii medicali, iar pacienții vor simți că statului îi pasă de ei și de sănătatea lor”

Tag: medic de familie, reformă, Ministerul Sănătății

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.