Guvernul Chicu refuză transparența totală a banilor din Sănătate și menține haosul plăților directe și celor neformale

Sursa Foto: Gov.md

Irina Papuc

05 februarie, 2020, 23:15

Vizualizări: 3817

Astăzi, Comisia sănătate și protecție socială din Parlament a examinat proiectul de lege care prevede transparență maximă în gestionarea Fondurilor Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală și l-a susținut pentru prima lectură, ceea ce poate fi un pas major în îmbunătățirea legislației și asigurarea clarității în gestionarea banilor din Sănătate.

Deși documentul conține măsuri de transparentizare maximă a bugetelor din asigurări, Executivul a încercat, printr-un aviz pozitiv, să sustragă atenția de la prevederi importante, propunând modificări care, în realitate, vor compromite transparența deplină. Deputații nu văd nici ei problema, dar au convenit să cheme reprezentanții Executivului pentru explicații.

Transparența pe care nimeni nu o vrea sau de ce este nevoie de o modificare de lege

Proiectul de lege, înregistrat la Parlament pe 21 octombrie, prevede mai multe modificări esențiale care să nu permită breșe legislative de a fenta regulile de transparență. Una dintre acestea este completarea Legii cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală. În primul rând, autorii proiectului și-au propus să existe o definitivare clară a prestatorilor de servicii farmaceutice, acestea fiind entitățile care încheie contracte cu CNAM, pentru eliberarea medicamentelor compensate. În formula propusă, legea ar urma să prevadă ca să existe un model de contract-tip, care să fie stabilit de Guvern, ceea ce nu există acum.

După semnarea acestui contract-tip, ambele părți, atât CNAM, cât și prestatorul de servicii farmaceutice, ar urma să fie obligate să facă publice atât contractele, anexele, cât și acordurile adiționale, lucru care nu se întâmplă acum. Prestatorii ar trebui să publice nu doar sumele obținute în urma contractelor cu CNAM, dar și veniturile din alte surse. Drept argument, autorii documentului dau exemplul cazului de repartizare a insulinei prin intermediul Poștei Moldovei.

Astfel, prestatorii ar urma să facă publică informația pe pagina web sau în alt loc vizibil dacă aceștia nu dispun de pagină web. În ceea ce privește CNAM, proiectul de lege propune ca toate contractele în ceea ce privește medicamentele compensate, să fie făcute publice, fără nicio excepție. De altfel, autorul mai introduce o prevedere „dedicată” Consiliului de Administrație al CNAM care nu publică deciziile luate, ci doar comunicări scurte despre redistribuirea de fonduri. Sănătate INFO a trimis numeroase solicitări în care să ni se prezinte deciziile CA, însoțite de copii ale proceselor verbale, însă CNAM a încălcat legea de fiecare dată și nu a făcut publice aceste informații, rămânând complet netransparentă, cu acordul tacit al Guvernului.

Un alt element nou este că proiectul de lege prevede amenzi contravenționale, deși mici, pentru ambele părți care nu vor face publice informațiile vizate – maxim 3.600 de lei pentru persoanele cu funcție de răspundere și până la 4.500 de lei persoanelor juridice.

Iar ca să nu existe interpretări, așa cum se întâmplă de câțiva ani, proiectul de lege stabilește că „Sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală se organizează şi funcţionează în baza principiului transparenței”, în afară de cele șapte principii indicate deja în lege: principiul unicității, egalității, solidarității, obligativității, contributivității, repartiției și autonomiei. Acum, atât CNAM, cât și prestatorii de servicii medicale contractați, aleg după propria dorință ce informații financiare să publice. Astfel, CNAM doar publică lista instituțiilor contractate, bugetul și denumirea serviciului contractat. Atât. Unele instituții au respectat legea și au publicat contractele încheiate, altele însă – în mare parte instituții private – publică doar un rezumat al contractului.

Autorul proiectului de lege, Radu Marian, face trimitere în Nota de informativă inclusiv la analiza Biroului de Avocați Efrim, Roșca și Asociații la solicitarea Centrului PAS privind spectrul și tipul de servicii contractate, dar și modul de virare a mijloacelor financiare pentru serviciile contractate, de unde reiese clar obligația părților – contractant și contractat – de a face publice informațiile financiare din FAOAM. Amintim că în această analiză este explicat cert că aceste informații nu fac parte din categoria secretelor comerciale sau de stat, deci nu există motive pentru tăinuirea acestora.

În condițiile în care bugetul CNAM crește de la an la an, însă plățile directe în sistemul de sănătate formează practic un buget paralel, este foarte important să existe transparență, argumentează deputatul.

„În 2019 cheltuielile fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală au depășit 7,5 miliarde de lei. CNAM a încheiat contracte cu 377 de instituții publice, 66 private și 241 prestatori de prestatori de servicii farmaceutice, absoluta majoritate fiind din sectorul privat. Cu toate că pentru compensarea medicamentelor, CNAM cheltuie peste jumătate de miliard de lei, nu se asigură nicio raportare privind fiecare prestator de servicii farmaceutice contractat. Din cauza lipsei de transparență financiară, date disponibile generează îngrijorări privind eficiența finanțării sistemului de sănătate. În pofida creșterii constante a FAOAM, volumul plăților directe, atât formale, cât și informale, se menține la un nivel îngrijorător de 48 la sută din cheltuielile totale pentru sănătate”, argumentează legislatorul.

Cum au reacționat legislatorii și Guvernul

Astăzi, membrii Comisiei sănătate, protecție socială și familie au examinat documentul și l-au susținut pentru prima lectură. Fosta ministră de la Sănătate, Ruxanda Glavan, a recunoscut că CNAM este o instituție netransparentă, ce se eschivează de la publicarea mai multor informații sensibile.

„(...)este foarte bine că se introduce reglementarea privind prestatorii de servicii farmaceutice, a fost într-adevăr o lacună și noi am văzut situația extrem de urâtă când CNAM sfidează și ascunde datele despre medicamentele compensate. Publicarea contractelor nu va rezolva problema. Ei și astăzi sunt obligați să publice, dar se acund după anumite tertipuri, precum să este secret comercial, deși nu este așa. Propun ca pe lângă contracte, CNAM să fie obligată trimestrial să prezinte informații detaliată cu privire la prestatorul respectiv, de care medicamente au fost valorificate, DCI și prețul cu care a fost compensat unul și același medicament. Spun asta, pentru că, din informațiile pe care le am o tabletă procurată prin achiziții centralizate costă 40 de bani, iar prin medicamente compensate costă 1 leu 40 de bani tableta”, a spus Glavan. Deputata a propus ca amenzile pentru nerespectarea normelor de transparență să fie mai mari. Deputatul socialist, Vladimir Odnostalco, a vrut să știe cu cine a discutat deputatul Radu Marian cu privire la acest proiect de lege, după ce legislatorul a menționat că a cerut opinia ONG-urilor din domeniul Sănătății, pe marginea acestui proiect.

Diavolul care se ascunde în detalii

Autorul documentului, Radu Marian, afirmă că poziția Guvernului este una îngrijorătoare. Deși a emis un aviz pozitiv, a făcut mai multe propuneri de modificare a proiectului propus. Modificările propuse de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Socială însă parcă intenționat diluează scopul primar de transparență maximă și permite CNAM să fie în continuare netransparentă.

„Guvernul a emis un aviz pozitiv, dar în propunerile formulate nu se mai regăsește obligativitatea CNAM de a face publice nu doar contractele, ci și anexele acestora și orice acorduri adiționale, ceea ce reprezintă o mare problemă, întrucât acolo se pot regăsi informații financiare foarte importante la care nu vom avea acces”. Membrii Comisiei de profil din Parlament au convenit că vor chema reprezentanții Guvernului să explice de ce nu-și doresc ca anexele contractelor să fie publice.

Analizat, avizul Guvernului conține mai multe propuneri care generează neclaritate. Chiar de la început, Executivul vrea să schimbe esența principiului de transparență și comunicare cu publicul larg. În loc de cuvintele prevăzute „FAOAM se gestionează eficient și transparent, inclusiv prin informație corespunzătoare despre realizări de venituri și cheltuieli, prezentată publicului într-o manieră clară și accesibilă” cu textul „transparent, prin informarea subiecților asigurării obligatorii de asistență medicală și persoanelor interesate despre executarea veniturilor și cheltuielilor”.

În continuare, Guvernul vrea să schimbe categoriile de informații pe care părțile contractului sunt obligate să le facă publice. Deși invocă „îmbunătățiri în spiritul tehnicii legislative”, Executivul nu vrea ca anexele contractelor, precum și acordurile adiționale să se regăsească printre informațiile ce trebuie făcute publice. Asta deși cifrele sunt cele mai importante, și nu doar sumele totale, așa cum ni le comună CNAM acum, dar detalierea serviciilor separat și metoda de plată a acestora. Astfel, conștient sau nu, Guvernul ajută CNAM să comunice cât mai puțin despre banii pe care îi plătește și, mai ales, cum justifică repartizarea acestora pentru instituții, servicii etc.

La fel de grav este că Guvernul nu vede necesar să existe un mecanism care să facă claritate în ceea ce privește modalitatea de achitare a costurilor serviciilor medicale ce au fost acordate persoanelor asigurate peste volumul prevăzut de Programul unic precum și modul de încasare a acestor plăți. O astfel de prevedere existată în proiectul de lege, însă Executivul o respinge cu explicația că există deja Hotărârea Guvernului nr.1020/2011 care aprobă Metodologia stabilirii tarifelor pentru prestarea serviciilor medico-sanitare. Însă această explicație a Guvernului nu se leagă cu ceea ce propun deputații în proiectul de lege. Deputații explică în Nota informativă necesitatea unui asemenea mecanism: ”Reglementarea actuală din articolul 11 alin.(2) lit.b) care stabilește obligația pentru persoana asigurară de a achita direct prestatorului de servicii medicale, la momentul acordării asistenței medicale, acea parte din costul serviciilor medicale ce i-au fost acordate peste volumul prevăzut de Programul unic nu asigură coerența şi predictibilitatea normei juridice, deoarece nu este susținută de reglementări procedurale de aplicare a acesteia. Lipsa clară a procedurilor și condițiilor de achitare și încasare a plăților formale contribuie la apariția și menținerea plăților neformale în sistem. Prin urmare, se propune completarea art.11 cu un alineat nou (3) care stabilește că Guvernul va aproba un mecanism clar și ușor de înțeles pentru public privind stabilirea costurilor serviciilor medicale ce au fost acordate persoanelor asigurate peste volumul prevăzut de Programul unic precum și achitarea/încasarea acestor plăți”.

Ce se întâmplă însă cu plățile din buzunarul pacienților asigurați care n-au mai apucat să se bucure de servicii în baza poliței nu se știe acum, tocmai pentru că nu există transparență. Deși este bine știut, că serviciile din Programul unic sunt disponibile în funcție de venituri, care sunt limitate, autoritățile nu se întreabă câți pacienți nu au mai beneficiat de servicii gratuite, câți au plătit pentru ele, unde au plătit și cât. Această lipsă de transparență încurajează plățile directe, dar și plățile neformale din sistemul de sănătate. Dovadă că o problemă serioasă totuși există sunt studiile realizate de experți și publicate de OMS, unde Republica Moldova figurează printre statele cu cele mai multe gospodării care au suportat cheltuieli catastrofale pentru servicii de sănătate, deși majoritatea sunt familii cu venituri deja minime. Din nou, acest lucru confirmă că sistemul eșuează în ceea ce privește obligația sa de a proteja cele mai vulnerabile categorii sociale care nu-și permit să acceseze servicii medicale.

Cine vrea închisă „Cutia Pandorei”

Vom menționa că Sănătate INFO a solicitat constant informați financiare „sensibile” referitor la gestionarea banilor din FAOAM – atât deciziile Consiliului de Administrație, cu copii ale proceselor verbale, precum și publicarea contractelor cu instituțiile contractate, atât publice și private.

Dreptul la accesul acestor informații ne-a fost negat până acum. După numeroase articole și analize publicate, scrisori deschise ale organizațiilor non-guvernamentale către CNAM și Guvern de a face publice informațiile ce țin de contracte, o parte dintre instituții au devenit mai deschise, însă au fost și sunt selective în publicarea informațiilor.

CNAM rămâne una dintre cele mai netransparente instituții în continuare, argumentând total nejustificat că își exercită obligația de transparență prin publicarea raportului de executare a FAOAM, aprobat de Guvern, apoi supus votului Parlamentului. Publicarea raportului nu trebuie confundată cu publicarea contactelor cu instituțiile ce beneficiază de bani din asigurările de sănătate. Astfel, proiectul va deschide o adevărată „Cutie a Pandorei”

Proiectul de lege poate fi consultat (AICI).

Mai jos, puteți citi avizul complet al Guvernului:

Acest material apare cu sprijinul Departamentului Buna Guvernare al Fundației Soros Moldova. Informațiile prezentate în această publicație aparțin autorului și nu reflectă neapărat poziția Fundației.

Spitalele vor primi aproape 200.000.000 de lei suplimentar pentru ca să poată să-și achite facturile pentru lumină, căldură, medicamente și alimentație

Salariile cresc, bugetele se „cârpesc”. CNAM anunță că va acoperi din sold deficitul de 400.000.000 de lei, format din cauza creșterii salariilor și cheltuielilor legate de COVID

Tărăgănări, bani pierduți și taxe plătite fără performanță. De ce proiectul Modernizarea sectorului sănătății se transformă într-un eșec pentru care plătim cu toții

Tag: transparenta cnam guvernul chicu bani asigurari sanatate parlament

Categoria: Banii tăi în sănătate

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.