Transparență în sănătate: CNAM și companiile contractate pentru medicamente compensate vor fi obligate să-și publice contractele, iar Guvernul este obligat să facă ordine în haosul plăților directe

Sursa Foto: Moldpres

Irina Papuc

22 iunie, 2020, 18:41

Vizualizări: 4082

După 20 de ani de la fondarea sa, cadrul legal îmbunătățit va obliga Compania Națională de Asigurări în Medicină să încheie contracte cu companiile care prestează servicii farmaceutice pentru eliberarea medicamentelor compensate.

De asemenea, pentru prima dată Guvernul va fi nevoit să facă claritate în plățile directe făcute de persoanele asigurate atunci când volumul de servicii finanțate este depășit. Aceste domenii sunt puternic afectate de lipsă de transparență, deși finanțarea sănătății este în creștere cu fiecare an.

Bugetul pentru medicamente compensate este în creștere în fiecare an. Pentru acest an, este prevăzut un buget de aproape 655 de milioane de lei, în creștere față de 2019, când au fost alocate 595 de milioane de lei. Paradoxal, dar acest lucru nu înseamnă că mai multe persoane asigurate beneficiază de medicamente compensate. Experiența ultimilor ani arată că deși există o finanțare în creștere, la final de an se formează solduri neutilizate care sunt trecute în alte fonduri. Cauzele gestionării deficitare sunt greu de înțeles din cauza lipsei totale de transparență.

Acum, o nouă lege care vine cu completări la legislația existentă obligă CNAM să încheie contracte, după un model aprobat de Guvern, cu companiile care prestează servicii farmaceutice, iar contractele, cu tot cu anexe și acordurile adiționale semnate să fie făcute publice. Anterior, Guvernul a emis un aviz negativ la etapa examinării proiectului de Lege în Parlament și s-a opus publicării anexelor și acordurilor adiționale.

De asemenea, legea va obliga CNAM să elaboreze și să publice rapoarte trimestriale privind alocarea resurselor financiare pentru medicamentele compensate, ce trebuie să cuprindă informații privind toate medicamentele compensate eliberate de prestatorul de servicii farmaceutice în perioada de raportare, suma totală achitată de către asigurător, denumirile comune internaționale (DCI), cu indicarea, pentru fiecare DCI, a denumirii comerciale corespunzătoare, dozei, formei farmaceutice, a producătorului, a cantității compensate în unități nominale, a sumei compensate de către asigurător pentru fiecare unitate nominală, a sumei achitate de către pacient, precum și a numărului de beneficiari, până în data de 15 a lunii următoare trimestrului. În același context, CNAM va fi obligată și trebuie să se conformeze să publice deciziile integrale ale Consiliului de administrație în termen de 15 zile lucrătoare de la data şedinţei Consiliului. Acum acest lucru nu se întâmplă, iar CNAM ține cu grijă deciziile CA departe de ochii societății.

Legea obligă și furnizorii de servicii farmaceutice să devină transparenți și să-și publice contractele. De altfel, pentru nerespectarea regulilor de transparență, pentru ambele părți se prevăd amenzi – de la 600 de lei până la 1.200 de lei pentru CNAM, pentru furnizorul de servicii farmaceutice – de la 600 de lei până la 1.200 de lei, iar pentru persoana cu funcție de răspundere – de la 750 de lei până la 1.500 de lei.

Foarte important este că Executivul este obligat să facă claritate în mecanismul de stabilire a costurilor serviciilor medicale ce au fost acordate persoanelor asigurate peste volumul prevăzut de Programul unic, precum și modul de achitare/încasare a acestor plăți. Acum acest aspect este total nereglementat. În Republica Moldova, plățile directe constituie 48 la sută din cheltuielile totale pentru sănătate.

Ce se întâmplă cu plățile din buzunarul pacienților asigurați care n-au mai apucat să se bucure de servicii în baza poliței nu se știe acum, tocmai pentru că nu există transparență. Deși este bine știut, că serviciile din Programul unic sunt disponibile în funcție de venituri, care sunt limitate, autoritățile nu se întreabă câți pacienți nu au mai beneficiat de servicii gratuite, câți au plătit pentru ele, unde au plătit și cât. Această lipsă de transparență încurajează plățile directe, dar și plățile neformale din sistemul de sănătate. Dovadă că o problemă serioasă totuși există sunt studiile realizate de experți și publicate de OMS, unde Republica Moldova figurează printre statele cu cele mai multe gospodării care au suportat cheltuieli catastrofale pentru servicii de sănătate, deși majoritatea sunt familii cu venituri deja minime. Din nou, acest lucru confirmă că sistemul eșuează în ceea ce privește obligația sa de a proteja cele mai vulnerabile categorii sociale care nu-și permit să acceseze servicii medicale. Acum Guvernul este obligat să facă ordine în acest domeniu. Vom aminti că Executivul a încercat să elimine acest articol din lege, justificându-se că normele legale existente sunt suficient de explicite.

Legea a fost votată în lectura a doua și finală în ședința Parlamentului de săptămâna trecută. Autorii proiectului sunt Radu Marian, Dan Perciun și Veronica Roșca. Guvernul are la dispoziție 6 luni pentru a-și aduce în concordanță actele normative cu noile prevederi legale.

Acest material apare cu sprijinul Departamentului Buna Guvernare al Fundației Soros Moldova. Informațiile prezentate în această publicație aparțin autorului și nu reflectă neapărat poziția Fundației.

Spitalele vor primi aproape 200.000.000 de lei suplimentar pentru ca să poată să-și achite facturile pentru lumină, căldură, medicamente și alimentație

Salariile cresc, bugetele se „cârpesc”. CNAM anunță că va acoperi din sold deficitul de 400.000.000 de lei, format din cauza creșterii salariilor și cheltuielilor legate de COVID

Tărăgănări, bani pierduți și taxe plătite fără performanță. De ce proiectul Modernizarea sectorului sănătății se transformă într-un eșec pentru care plătim cu toții

Tag: medicamente compensate contracte furnizori servicii farmaceutice transparenta lege CNAM

Categoria: Banii tăi în sănătate

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.