Câți dintre noi avem Covid-19 fără simptome? Putem transmite virusul altora dacă suntem asimptomatici? Suntem mai protejați dacă suntem asimptomatici?

Sursa Foto: Shutterstock

Irina Papuc

23 noiembrie, 2020, 21:39

Vizualizări: 4113

Câți oameni nu au simptome după ce s-au infectat cu SARS-CoV-2? Și care este rolul lor în răspândirea COVID-19? Acestea au fost întrebări cheie de la începutul pandemiei. Acum, dovezile sugerează că aproximativ una din cinci persoane infectate nu va prezenta simptome și vor transmite virusul la mai puține persoane decât cineva cu simptome. Dar cercetătorii au păreri împărțite cu privire la faptul dacă infecțiile asimptomatice acționează ca un „motor tăcut” al pandemiei.

Stabilitarea ratei asimptomaticilor devine dificilă din cauza distincției complicate între persoanele asimptomatice și pre-simptomatice, spune Krutika Kuppalli, cercetător în boli infecțioase la Universitatea Stanford School of Medicine din California. Asimptomatic[ este persoana care nu a dezvoltat absolut niciun simptom specific Covid-19 pe parcursul bolii, iar pre-simptomatic este cineva care are simptome ușoare înainte de a continuă să dezvolte simptome, spune Kuppalli. Nu există o definiție standard acceptată, spune ea, citată de Nature.

La începutul pandemiei, cercetările au sugerat că rata infecțiilor asimptomatice ar putea ajunge la 81%. Dar o meta-analiză publicată luna trecută, care a inclus 13 studii și care a implicat 21.708 de persoane, a calculat că rata asimptomaticilor ajunge la 17%. Analiza a definit persoanele asimptomatice ca fiind cele care nu au prezentat niciunul dintre simptomele cheie COVID-19 pe parcursul întregii perioade de monitorizare. Autorii au inclus doar studii care au monitorizat participanții timp de cel puțin șapte zile. Dovezile sugerează că majoritatea oamenilor dezvoltă simptome în 7-13 zile, spune autorul principal Oyungerel Byambasuren, cercetător la Institutul pentru asistență medicală bazată pe dovezi de la Universitatea Bond din Gold Coast, Australia.

Analiza lui Byambasuren a constatat, de asemenea, că persoanele asimptomatice au fost cu 42% mai puțin susceptibile de a transmite virusul decât persoanele simptomatice. Unul dintre motivele pentru care oamenii de știință doresc să știe cât de frecvent transmit persoanele fără simptome virusul este că aceste infecții rămân nedetectate. Testarea în majoritatea țărilor se adresează oamenilor cu simptome.

Ca parte a unui amplu studiu al populației din Geneva, Elveția, cercetătorii au modelat răspândirea virală în rândul persoanelor care locuiesc în aceeași gospodărie. Într-un manuscris postat pe medRxiv în această lună, aceștia raportează că riscul ca o persoană asimptomatică să transmită virusul altora în casa lor este de aproximativ un sfert din riscul transmiterii de la o persoană simptomatică.

Deși există un risc mai mic de transmitere de la persoanele asimptomatice, acestea ar putea prezenta în continuare un risc semnificativ pentru sănătatea publică, deoarece sunt mai susceptibile de a fi în comunitate d

ecât izolate acasă, spune Andrew Azman, epidemiolog, specialist în boli infecțioase de la Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health, Maryland, care are sediul în Elveția și a fost co-autor al studiului.

„Povara reală de sănătate publică a acestui grup masiv de„ asimptomatici ”care interacționează în comunitate sugerează probabil că o parte importantă a evenimentelor de transmisie provine din transmiterea (n.n. virusului) de la asimptomatici”, spune el.

Dar alți cercetători nu sunt de acord cu privire la măsura în care infecțiile asimptomatice contribuie la transmiterea virusului în comunitate. Dacă studiile sunt corecte în constatarea faptului că persoanele asimptomatice prezintă un risc scăzut de transmitere, „aceste persoane nu sunt factorii secreți ai acestei pandemii”, spune Byambasuren. Aceștia „nu tusesc sau strănut la fel de mult și probabil că nu contaminează la fel de mult suprafețe, la fel cum o fac ceilalalți oameni”.

Muge Cevik, cercetător în domeniul bolilor infecțioase de la Universitatea din St Andrews, Marea Britanie, subliniază că, deoarece majoritatea oamenilor sunt simptomatici, concentrarea asupra identificării acestora va elimina probabil majoritatea evenimentelor de transmitere.

Pentru a înțelege ce se întâmplă la persoanele fără simptome, Cevik și colegii săi au efectuat o evaluare sistematică și o meta-analiză a 79 de studii cu privire la dinamica virală și transmisibilitatea SARS-CoV-2. Unele studii au arătat că cei fără simptome au avut sarcini virale inițiale similare - numărul de particule virale prezente într-un tampon de gât - în comparație cu persoanele cu simptome. Dar persoanele asimptomatice par să se trateze mai repede și sunt infecțioase pentru o perioadă mai scurtă.

Sistemele imune ale indivizilor asimptomatici ar putea fi capabili să neutralizeze virusul mai rapid, spune Cevik. Dar asta nu înseamnă că aceste persoane au un răspuns imun mai puternic sau mai durabil - și există dovezi că persoanele cu COVID-19 sever au un răspuns mai substanțial și mai durabil de anticorpi neutralizanți.

Deși există o mai bună înțelegere a infecțiilor asimptomatice și a transmiterii COVID-19, Cevik spune că persoanele asimptomatice ar trebui să continue să utilizeze măsuri care reduc răspândirea virală, precum distanțarea socială, igiena mâinilor și purtarea unei măști.

COVID19 va avea în continuare statut de pandemie. 10 recomandări actualizate pentru țări pentru a pune capăt efectelor devastatoare ale infecției

Varianta Delta a Covid-19: Simptome care indică infectarea cu Delta. Opțiuni de diagnostic și tratament

De ce unii oameni dezvoltă COVID sever, iar alții nu au nici măcar simptome? Răspunsul e în gene, arată un studiu de anvergură

Tag: asimptomatic covid19 fara simptome

Categoria: Știri Externe

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.