8.000 de lei costă viața la Edineț. Pacienții cu Covid povestesc cum au fost determinați să cumpere antibiotice ca să se salveze. „Banii ni i-au adus într-o mănușă chirurgicală și i-au lăsat pe prag”

Sursa Foto: Sănătate INFO

Violeta Colesnic

26 ianuarie, 2021, 14:53

Vizualizări: 41878

La începutul acestei pandemii, autoritățile ne-au dat asigurări că toți bolnavii infectați cu SARS-CoV-2 vor fi tratați gratuit, indiferent dacă au sau nu poliță medicală. În realitate lucrurile stau invers.

Cei cu forme ușoare, se tratează practic pe cont propriu, iar mai nou și cei spitalizați, în unele spitale raionale, spun că sunt nevoiți să-și cumpere singuri medicamente, iar suma cheltuită pentru ele nu este deloc de neglijat. Unii au fost nevoiți să scoată din buzunar și câteva mii de lei ca să și le cumpere. Este o sumă prea mare, mai ales pentru bătrânii care, de frică să nu moară, sunt gata să dea și ultimul bănuț agonisit.

Ana (n.r. nume schimbat) este originară dintr-un sat din raionul Edineț. A chemat salvarea într-o vineri seara, când nu mai știa cum să scadă febra soțului ei. Era mijlocul lunii decembrie. Lucrătorii medicali de pe ambulanță i-au spus că nu sunt locuri în spital și că nu-l pot prelua, pentru că locuri sunt doar „afară sau pe coridor”. Asta, deși protocolul clinic de tratament a infecției Covid19, spune că orice adult trecut de 60 de ani, care suferă de o formă a bolii ce-i pune viața în pericol trebuie spitalizat.

Pentru că starea soțului ei se agrava, luni au mers împreună și au dat testul la COVID-19, iar miercuri, Gheorghe (n.r. nume schimbat), soțul ei, a și fost internat în Spitalul Rional Edineț, fiind confirmat pozitiv.

Ana: „Din spital i-au spus lui Gheorghe că: „dacă vrei să trăiești, cumpără medicamente, că noi nu avem”. Gheorghe m-a sunat vineri și mi-a spus să-i duc 8.000 de lei pentru medicamente. Farmacia era închisă, așa că mai târziu, după ce am plecat acasă, s-a dus singur și a cumpărat. La spital este foarte multă lume revoltată, pentru că trebuie să dea bani pentru medicamente. La spital nu este nici măcar natriu clorid, pentru că și pe acesta ne-au pus să-l cumpărăm. Oricine ajunge acolo este de acord să dea și bani, doar să trăiască”.

Soții Elena și Ion (n.r. nume schimbate), ambii pensionari, din aceleași sat cu Ana și Gheorghe, au fost internați ambii în aceeași zi, tot la Spitalul din Edineț. În cele 12 zile cât au stat acolo au cheltuit 7.600 de lei pentru antibiotice și natriu clorid. Nu știau că vor trebui să plătească pentru tratament, așa că au venit la spital fără niciun leu. Banii le-au fost aduși de o rudă, puși într-o mănușă chirurgicală și lăsați pe pragul instituției.

Elena: „Eu așa am auzit, că tratamentul pentru COVID-19 este gratuit pentru toți. De ce dar noi plătim? De ce nu suntem tratați toți la fel? De ce la Chișinău pacienții sunt tratați gratuit, dar noi, niște țărani amărâți, plătim pentru fiecare medicament? O viață întreagă am muncit din greu pe deal, la tutun, și acum nu pot nici măcar să fiu tratată la fel ca ceilalți oameni. Vreau să mi se respecte drepturile, pentru că sunt cetățean al acestei țări și am dreptul la viață. Aud la televizor că tratamentul COVID-19 este gratuit și asta mă doare, pentru că am dat toți banii din casă pentru medicamente. Am adunat cu mult greu acești bani. Am cules în pestelcă de pe marginea drumului câte 20 de nuci pentru a face niște bani pentru bătrânețe și acum i-am dat pe toți grămadă. Acești 8.000 de lei pe care i-am dat pentru medicamente sunt agonisirea noastră de o viață întreagă. Era o bătrânică în secție care plângea și spunea că banii pe care îi ținea ca să cumpere lemne pentru iarnă, i-a dat pentru medicamente și că atunci când se va duce acasă v-a muri de frig, deși a supraviețuit COVID-ului.”

Deși s-au plâns că sunt obligați să-și plătească tratamentul anti-Covid19, nimeni dintre vorbitorii noștri nu au îndrăznit să depună vreo plângere la administrația instituției medicale și nici să meargă cu bonurile de casă să-și ceară banii înapoi. Ne-au explicat simplu: „Nici nu am știut că avem dreptul. Ș-apoi, noi avem și alte boli și va trebui să mai ajungem la acești doctori”

Nici la linia verde de la Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM), de la debutul pandemiei, nimeni nu a depus vreo plângere că ar fi fost obligat să cheltuiască, din propriul buzunar, bani pentru medicamente.

„Prin intermediul Serviciului telefonic Info CNAM, nu au fost înregistrate reclamaţii referitoare la faptul că se solicită bani de la persoanele spitalizate, care se tratează de coronavirus”, se arată într-un răspuns oficial al CNAM remis Redacției noastre.

Ce medicamente au cumpărat protagoniștii noștri?

Oamenii au fost nevoiți să cumpere de la Farmacia Familiei, care se află chiar în poarta Spitalului, Natriu-Clorid de 0.9%, soluție perfuzabilă, Meropenem Atb, 1000 mg, sub formă de pulbere pentru soluție injectabilă, perfuzabilă și Heparin 5000IU/ml, soluție injectabilă.

Meropenemul este un antibiotic din seria carbapeneme și este administrat în tratamentul pneumoniei. Medicii spun că medicamentul este unul de ultimă generație și poate fi administrat doar cu indicații foarte stricte și în cazuri foarte grave și, de obicei, se află în secția reanimare. Aceștia spun că nu au stat în reanimare, ci într-un salon obișnuit din secția Covid.

Pentru 20 flacoane de 1000 mg, pacienții au fost nevoiți să plătească 7.519 lei. Împreună cu el, au cumpărat și Heparin, un anticoagulant administrat pentru a evita formarea cheagurilor de sânge în organism și clorură de sodiu sau natriu clorid, care se folosește în diluarea medicamentelor sau în perfuzii.

Pentru aceste medicamente, bătrânii au trebuit să mai cheltuiască aproximativ 860 de lei. Meropenenul este produs de compania românească Antibiotice SA SC din Iași. Pe piața noastră, acesta costă între 74.80 de euro și 146.85 de euro cutia de 10 flacoane.

Medicamentul are însă analogi, care există pe piață și care costă mult mai ieftin, mai ales atunci când este procurat de spitale în cantități mari. De exemplu, unele spitale folosesc din același grup de antibiotice, pentru tratamentul infecților bacteriene grave, Tienam sau Imipenem. Un flacon de Imipenenum+cilastatinum de 500 mg, potrivit prețurilor de achiziție pentru 2021, poate fi cumpărat de spital cu 50 de lei 17 bani direct de la importator. Natrii Chloridum 0.9%, de 500 ml costă 4,46 lei, iar un flacon de Heparin 5000UI 5ml poate fi procurat cu 44,13 lei.

„Acest medicament se administrează pentru tratamentul infecțiilor bacteriene pacienților în stare gravă, care, de obicei, se află în secția reanimare. Însă poate fi administrat și pacienților gravi, care se află în secția Covid, dacă tot vorbim despre ei. Acest Meropenem este același Tienam sau Imipenem. Medicamentul nu poate fi administrat oricui. Sunt criterii, care trebuie să se ia în calcul. Acum însă la bolnavii gravi de Covid19 li se dă Vancomycin. Este o altă clasă de medicamente folosită tot în tratamentul infecțiilor bacteriene, dar e o clasă mai joasă, decât medicamentele despre care v-am vorbit”, ne-a explicat Lilian Brânză, director al Spitalului Raional Sângerei.

Anatolie Guțu, directorul Spitalului Raional Edineț recunoaște că s-au înregistrat cazuri când pacienților li s-a cerut să cumpere medicamente pentru tratamentul Covid19 și ne-a promis că pe viitor nu se va mai întâmpla așa ceva. Managerul s-a justificat, spunându-ne că vina ar fi a CNAM, care ar plăti prea puțini bani pentru un caz tratat.

Anatolie Guțu: „CNAM ne plătește 4.600 de lei pentru un caz tratat de COVID-19. Un curs de antibiotic scump costă 1.200 de lei pe zi. Cam cum am putea noi să cumpărăm pentru toți pacienții acest preparat scump? Nu ne permitem pentru fiecare pacient un curs complet și cineva dintre pacienți a fost nevoit să cumpere medicamente. Probabil că s-au întâmplat așa cazuri, dar mai mult nu o să se repete, pentru că nu o să le mai indicăm să cumpere medicamentul. Anul trecut am comandat un lot de antibiotice scumpe, neștiind că o să fie pandemie, dar anul acesta îndreptăm situația și nu ne băgăm în polemică”.

Sănătate INFO: A cui este vina că pacienții sunt nevoiți să își cumpere singuri medicamente?

Anatolie Guțu: Ce vreți să auziți de la mine? Că sunt vinovat pentru că nu am bani să cumpăr medicamente? Adevărul este că nu mi-au ajuns bani să cumpăr suficiente medicamente. La începutul anului trecut, când s-au făcut achizițiile, nu știam că o să avem atâția pacienți în stare gravă, cu pneumonie. Anul acesta, când vom semna contractual cu CNAM, vom repartiza sursele astfel încât să ne ajungă medicamente.

Responsabilii de la CNAM spun că finanțatorul nu are nicio datorie față de instituțiile medicale cu care are semnate contracte și că achită spitalelor integral costul cazului tratat de COVID-19. Acest lucru, potrivit finanțatorului, oferă pacienţilor, indiferent de statutul asigurat/neasigurat, acces gratuit la consultaţiile medicului, inclusiv testul pentru confirmarea infecţiei COVID-19, tratament, medicamente, îngrijire, cazare şi alimentare.

Însă, spun responsabilii de la CNAM în răspunsul la solicitarea noastră că: „Prestatorul se obligă să asigure existenţa în stoc a medicamentelor, articolelor parafarmaceutice şi consumabilelor necesare prestării serviciilor medicale prevăzute în Programul unic, iar conform Normelor metodologice de aplicare a Programului unic al AOAM, conducătorul instituţiei medico-sanitare spitaliceşti asigură acordarea asistenţei respective în volumul stabilit de Programul unic, prin dotarea corespunzătoare a instituţiei cu medicamente şi consumabile necesare, incluse în formularul farmacoterapeutic al Instituției Medicale Spitalicești”.

M. R., care de asemenea ne solicitat să-i protejăm numele, a fost internată și ea în spitalul din Edineț în stare gravă. A stat acolo 21 de zile. De la fiicele ei a aflat că medicii le-a spus că trebuie să cumpere 20 de sticluțe de antibiotic destul de scump, pentru care a plătit aproape 8000 de lei.

„Fetele au cumpărat, pentru că erau bucuroase să mă salveze, să trăiesc. Când dai de boală și vrei să te faci bine, să trăiești, dai oricâți bani se cer, doar să fie bine. Nu ne-a impus nimeni să cumpărăm, dar fetelor mele li s-a spus că aceste medicamente mă vor salva de la moarte”, a mărturisit femeia.

Sănătate INFO: Ați întrebat medicii de ce a fost nevoie să procurați medicamente?

M.R.: „Nuuuu, nu am întrebat și nici nu am vrut să întreb. Eram bucuroasă că m-au salvat. Nimeni nu ne-a impus să cumpărăm. Cine vrea, cumpără, cine nu are bani, nu cumpără. Eu eram în stare gravă și aș fi dat oricâți bani ar fi fost nevoie pentru ca să scap. Mulți pacienți internați au cumpărat medicamente, în special cei care erau în stare gravă. Unii cumpărau câte 10 flacoane, alții câte 20. N-am nicio pretenție la medici. Le mulțumesc că m-au salvat și acum sunt acasă. Bani o să mai fac. Bine că am rămas în viață”.

Soții Elena și Ion au fost și ei externați și acum sunt acasă. Spun că au sărutat poarta și pereții casei, atunci când au ajuns „săraci, dar vii și sănătoși”.

Elena: „Da, am venit acasă vii și sănătoși, dar tare mă doare inima după toți banii pe care i-am cheltuit în spital. Oare oamenii aceia de prin Parlament știu ce se întâmplă în țară? La Chișinău pacienții sunt tratați de coronavirus fără bani, iar la spitalul din Edineț este așa o jucheală mare de bani. Oare chiar în spitalele din Moldova nu se găsește „fizrastvor ”(natriu clorid)?

Am ajuns eu, o pensionară bolnavă, cu o pensie de o mie și ceva de lei, să-mi cumpăr singură „fizrastfor” și medicamente, pentru ca să pot să-mi fac o picurătoare pentru COVID-19? Avem rude și prieteni la Chișinău care ne spun că nu au plătit nici 10 bănuți cât au stat în spital, iar noi am dat toate economiile noastre. Dacă este lege, atunci trebuie să fie pentru toți și, ori plătesc toți, ori nu plătește nimeni”.

Sănătate INFO: Cine v-a spus că trebuie să cumpărați medicamente?

Elena: Medicii.

Sănătate INFO: Știți cine anume? Aveți vreun nume?

Elena: „Nu pot să spun numele medicului, pentru ca el să aibă ciudă pe mine și să nu mă mai pot trata normal la spital. Păstrați anonimatul nostru. Tare multă lume de la noi din sat este revoltată, pentru că am fost nevoiți să cumpărăm medicamente din banii noștri. Vreau să știu dacă aceste preparate, produse în România, au fost în lotul de ajutor umanitar oferit Moldovei de către România. Nu vreau să fac probleme medicilor, dar vreau să nu fiu jumulită de bani. Medicii noștri sunt obișnuiți încă din perioada URSS că pacientul tace și nu pune întrebări, iar când cineva din noi începe să pună întrebări, suntem atacați. A fost suficient ca cineva să sune la Linia Verde și imediat în secție lucrătorii medicali spuneau că „s-a găsit un prost și a sunat la Linia Verde”. Oare noi nu avem dreptul la cuvânt? De ce un om care pune întrebări este numit prost?

Sănătate INFO: Vi s-a spus că nu sunt medicamente în spital și v-au obligat să le cumpărați?

Elena: „Medicii nu ne-au obligat să cumpărăm acest antibiotic. Ne-au spus doar că este un preparat foarte bun și ne va salva de la moarte. Și am cumpărat, pentru că vrem să trăim. Am o pensie de 1.000 de lei. Cât timp trebuie să adun eu ban cu ban ca să acumulez așa o sumă mare pentru tratament? Cineva de la noi din sat trebuia să cumpere 20 de sticluțe și el, sărmanul, a spus că poate i-a trece și cu 10 sticluțe, că-s prea scumpe. Altă femeie, care era într-o stare mai gravă a cumpărat 20 de sticluțe. Pe noi ne interesează de ce acest medicament, care este singurul care ne poate scăpa de moarte, nu este în spital, dar trebuie procurat de pacient”.

Sănătate INFO: Ați spus că fiecare pacient din secție, căruia i se prescria acest medicament, se ducea singur la farmacie și îl cumpăra. Cum puteau pacienții să iasă din spital și să meargă la farmacie? Doar nu e voie să ieșiți din secție...

Elena: „Ei, dacă ne vede că ieșim din spital, nu prea ne laudă, dar dacă avem nevoie să ieșim și să cumpărăm medicamente, nu avem încotro. Farmacia este aproape, chiar pe teritoriu, așa că nu ieșim de pe perimetrul spitalului. Poate și este bun acest antibiotic și poate că medicii ni l-au prescris având intenții bune, dar de ce acest preparat nu este la spital?”

Deși le este recunoscătoare medicilor pentru că au salvat-o, faptul că a fost nevoită să plătească pentru „tratamentul gratuit, garantat de stat”, o doare.

Elena: „Am plâns mult, pentru că este o mare nedreptate și vrem să ni se restituie banii achitați pentru medicamente, dacă este posibil. Aș vrea ca statul să nu-și bată joc de noi. Demnitarii noștri au castele și mașini și își doresc să aibă și mai mult, dar noi ne mulțumim cu mai puțin: vrem doar să nu trebuiască să plătim pentru serviciile gratuite”.

L-am sunat pe Anatolie Guțu din nou ca să-l întrebăm de ce nu a cerut finanțare suplimentară de la CNAM, dacă nu a mai avut bani pentru procurarea medicamentelor? De data aceasta ne-a spus că spitalul a avut atât antibiotice, cât și alte medicamente necesare în tratarea COVID-19 și că acest antibiotic i-ar fi fost prescris unui singur pacient. Anatolie Guțu nu a explicat însă de ce pacienților li s-a administrat un preparat scump și nu li s-au propus analogi mai ieftini. I-am spus că avem documentate cel puțin patru cazuri în care pacienților li s-a recomandat să cumpere meropenem de la farmacie. Și nu doar antibiotice. Însă în loc să răspundă la întrebare, Anatolie Guțu ne-a luat la dojeneli.

Anatolie Guțu: Nu vă supărați, dar unde ați fost Dvs atunci când ne era greu și nu aveam suficienți medici și medicamente? De ce nu ne sunați atunci să ne întrebați cum ne descurcăm?...

L-am mai sunat peste o zi și l-am întrebat de ce, totuși, pacienților, care nici măcar de mască cu oxigen nu au avut nevoie, li s-au administrat antibiotice, care trebuie prescrise în cazuri foarte grave. Iată ce ne-a răspuns.

Sănătate INFO: În ce cazuri este recomandat Meropenem?

Anatolie Guțu: În cazuri extrem de grave, când medicii consideră că altă ieșire nu-i și că ultima soluție ar fi acest preparat.

Sănătate INFO: Da, dar pacienții cărora le-a fost prescris acest medicament nici măcar nu au stat în terapie intensivă. Nici măcar de masca cu oxigen nu au avut nevoie.

Anatolie Guțu: Asta deja este problema doctorului care a indicat acest medicament. Nu știu de ce a hotărât că trebuie să prescrie acest medicament. Eu nu am nicio treabă cu asta.

Sănătate INFO: Farmacia de pe teritoriul spitalului aparține spitalului sau este privată?

Anatolie Guțu: Este privată. Pacienții se înțelegeau cu medicul și cumpărau de la farmacia de pe teritoriul spitalului, care este una privată. Eu nu am nicio legătură cu această situație.

Vicedirectorul Spitalului Raional Edineț, Aliona Rusanovschi, ne-a explicat că în 2019, când a trimis la Centrul de Achiziții Publice Centralizate în Sănătate lista medicamentelor de care spitalul avea nevoie pentru următorul an, nu știau că urma un an al pandemiei. Edineț, spune ea, s-a numărat printre raioanele cu cele mai multe cazuri de infectare și cu pacienți în stare gravă. Rusanovschi recunoaște că au fost cazuri când pacientul din propria dorință ar fi vrut să cumpere acest medicament.

Sănătate INFO: Meropenem este prescris pacienților în stare extrem de gravă, pentru care acest preparat ar fi ultima soluție pentru salvarea vieții, or, pacienții cărora li s-a prescris acest preparat au stat în secția COVID, nu în Terapie Intensivă. Respectiv, starea lor poate a fost gravă, dar nu extrem de gravă.

Aliona Rusanovschi: Asta este o părere subiectivă a pacientului. Când secția Terapie Intensivă era suprasolicitată și nu aveam locuri, pacienții care erau cât de cât stabili îi lăsam în secția Covid. De asemenea, medicul evaluează starea pacientului în urma investigațiilor de laborator, radiografii toracice la fiecare 2-3 zile, pentru că starea pacienților se poate agrava la fiecare oră. Când pacientul avea dinamică radiologică negativă, medicul era obligat să reacționeze pentru a-i salva viața și nu să-l lase să i se agraveze starea. Astfel, nu se ajungea la situația când pacientul trebuia să fie conectat la oxigen. Se luau măsuri de prevenție. Mai bine să preîntâmpini și să tratezi un pacient, decât să aștepți să i se agraveze starea. Nici voi, dar nici pacienții nu trebuie să se implice în gândirea logică și respectarea protocoalelor medicului.

Sănătate INFO: De ce „protocolul medicului”, dacă este Protocolul clinic pentru tratarea COVID-19?

Aliona Rusanovschi: Da, și în protocolul clinic este inclus Meropenem și nu este precizat în ce stadiu al bolii este dat. La urma urmei, antibioticele se prescriu conform antibioticogramei. Vreau să precizez că, conform antibioticogramei, în ultimul an noi nu am avut niciun pacient care să fie rezistent la Meropenem.

Precizare: În protocolul clinic sunt descrise doar grupele de antibiotice, care pot fi utilizate în tratamentul Covid19, nu și denumirile comerciale.

Sănătate INFO: Problema-i că pacienții și-au cumpărat singuri acest preparat, deși, potrivit autorităților, pacienții infectați cu SARS-CoV-2 beneficiază de tratament gratuit.

Aliona Rusanovschi: „Înțeleg. Mai sunt probleme. Pacientul are dreptul să-și aleagă preparate de o altă calitate decât cele oferite de spital. Cei care au procurat medicamente au scris cerere că vor să procure singuri medicamente, din cont propriu”.

Sănătate INFO: Din spusele pacienților cu care am discutat, nu li s-a spus că au mai multe opțiuni și nici nu au scris vreo cerere prin care ar solicita să cumpere singuri medicamente. Tratamentul anti-COVID este gratuit, asigurat de stat. De ce pacienții sunt nevoiți să-și cumpere singuri medicamentele? De ce nu ați cerut ajutorul CNAM?

Aliona Rusanovschi: Să vă spun care este realitatea?... Totuși, nu vreau să vă spun. Asta-i o întrebare tabu și lumea tare bine știe care este situația în țară. Fără comentarii la situația dată. Medicii au procedat corect și nu trebuie să aștepte ca pacientul să ajungă în Terapie Intensivă, dependent de oxigen și ventilație invazivă. Eu chiar aș lăuda medicii care, atunci când au văzut că starea pacientului se agravează au indicat preparatul și pacientul nu a ajuns în stare gravă. Ei absolut corect au respectat protocoalele și au avut gândire profesională. Începând de acum, pacienții de la noi din spital nu vor mai cumpăra medicamente și vor primi ceea ce este necesar.

Sănătate INFO: Ce antibiotice aveți în stoc?

Aliona Rusanovschi: Avem Cefalosporină de toate generațiile, Ciprofloxacină, Metrogyl, Levomicitină.

Ce șanse au acești oameni să-și recupereze banii cheltuiți pentru serviciile medicale de care ar fi trebuit să beneficieze gratuit?

Responsabilii de la CNAM afirmă că ceea ce trebuie să facă acești oameni pentru a-și recupera banii este să se adreseze conducerii spitalului să li se restituie banii cheltuiți pentru tratament garantat de stat, chiar dacă deja s-au externat. Pentru aceasta ei trebuie să prezinte documentele care justifică procurarea medicamentelor. Cererea pacientului va fi examinată conform procedurilor interne aprobate ale spitalului. Dacă la acest nivel problema nu a fost soluţionată, pacientul poate depune o plângere la CNAM și poate cere implicarea instituției în rezolvarea problemei.

Notă: Natriu Clorid 0,9% conţine substanţa activă clorură de sodiu şi face parte din grupul soluţii implicate în balanţa hidroelectrolitică, electroliţi. Se indică în tratamentul deshidratărilor izotone sau hipotone prin pierdere de lichid extracelular (diureză excesivă, gastroenterite, dietă cu restricţie salină).

Meropenem Atb 1000 mg, pulbere – din prospectul preparatului aflăm că aparţine unui grup de antibiotice care se numesc carbapeneme. Medicamentul acţionează prin distrugerea bacteriilor, care pot determina infecţii grave. Se eliberează doar cu prescripție medicală, care rămâne în farmacie și nu se reînnoiește. Este indicat în tratamentul următoarelor infecţii la adulţi şi copii cu vârsta peste 3 luni:

· pneumonie, inclusiv pneumonie comunitară dobândită şi pneumonie nosocomială;

· infecţii bronhopulmonare în fibroza chistică;

· meningita bacteriană acută, etc.

Meropenem Atb poate fi utilizat în tratamentul pacienţilor cu neutropenie şi cu febră, care este suspectat a fi determinată de o infecţie bacteriană. Trebuie să se țină cont de ghidurile oficiale privind utilizarea corespunzătoare a antibioticelor. Se administrează intravenos.

Heparin 5000IU/ml – face parte din grupul de medicamente anticoagulante, care modifică felul în care coagulează sângele. Se folosește pentru a trata embolismul pulmonar (embolismul reprezintă obstruarea bruscă a unui vas de sânge de către un cheag de sânge) - Atacul de cord sau ameninţare de atac de cord, anumite cazuri de embolism arterial sau tulburări de coagulare a sângelui. De asemenea, este utilizat pentru a preveni embolismul arterial şi apariţia cheagurilor de sânge în circuite în cursul intervenţiilor de chirurgie cardiacă sau dializei (la pacienţii cu insuficienţă renală).

Cum au reușit savanții să dezvolte vaccinul anti-Covid19 într-un timp atât de scurt. Episodul III din campania „Ia-ți un booster de știință. Informăm, nu înțepăm”

Președintele Maia Sandu își administrează mâine prima doză de vaccin împotriva Covid19

Fiecare al 10-lea moldovean crede că-i va fi implantat un cip, dacă acceptă să se vaccineze împotriva Covid19. Ce date despre pandemia din Moldova oferă ultimul studiu al MS

Tag: Covid19

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.