Olga Prodan, medic de familie, despre experiența deschiderii cabinetului individual: „Toți credeau că voi presta servicii medicale cu plată. Până să vin aici, te spălai pe mâini cu apă din cană”

Sursa Foto: Olga Prodan// Arhivă personală

Silvia Rotaru

03 noiembrie, 2020, 17:25

Vizualizări: 9588

Olga Prodan este medic de familie de 10 ani și de atunci lucrează cu pacienții de la țară, deși este stabilită cu traiul la Chișinău. Face naveta în fiecare zi în satul Gradiște din raionul Cimișlia, unde anul trecut, spune ea, a reușit după mult efort să-și deschidă un cabinet individual. Pentru că e o practică nouă și medicii de familie nu s-au avântat să o îmbrățișeze, Olga spune că nu a reușit să convingă alți colegi să vină să muncească cu ea.

Are noroc însă de cele trei asistente medicale, care o ajută să deservească pacienții. Doctorița povestește că începutul a fost dificil și că s-a confruntat cu foarte multe piedici atâta din partea autorităților centrale și locale, cât și din partea colegilor și chiar a oamenilor din localitate. Asta, deși ea nu voia altceva decât să aducă serviciile medicale primare mai aproape de ei. Astăzi, la un an distanță de la acele evenimente, Olga Prodan spune că e mulțumită de ce a reușit să realizeze într-un an de activitate, însă încă mai rămân multe de făcut. Cea mai mare piedică în dezvoltarea practicii individuale și a medicinei de familie, în opinia doctoriței, este finanțarea insuficientă. Am rugat-o să ne povestească într-un interviu cum a fost drumul și dacă decizia, pe care a luat-o o consideră corectă.

Doamna Prodan, ce v-a determinat să treceți la libera practică și ce dificultăți ați întâlnit cu autoritățile locale, cu CNAM-ul, cu Ministerul Sănătății?

Când am trecut la libera practică, acum mai bine de un an, Ministerul Sănătății ne-a anunțat că toți trebuie să obținem dreptul de liberă practică. Pentru asta a trebuit să scriem o cerere și să adunăm un dosar întreg de acte. Abia după aceasta fiecare a putut să decidă dacă vrea să lucreze așa cum a lucrat sau dacă vrea să se detașeze și să-și deschidă cabinet individual. Eu sunt născută la Cimișlia și aici am făcut stagiul practic. Știam toate satele din împrejurimi. Până să trec la libera practică, lucram la Centrul de Sănătate Javgur. Am găsit un sat – Gradiște, situat chiar pe marginea traseului Chișinău-Cimișlia și am zis că vreau să fac aici cabinet. Am 1.500 de pacienți, dar am început cu 900. Mă ajută 3 asistente, însă doar una este pe un salariu întreg. Celelalte două lucrează prin cumul, una fiind și studentă. La început erau foarte multe probleme. Oamenii erau foarte rezervați. Eu veneam un medic nou, pe care oamenii nu-l cunoșteau. Timp de 2 luni a trebuit să adun cereri de la populație ca să pot deschide cabinetul. Am reușit atunci să adun 900. Omenii se temeau să scrie cerere. Toți credeau că dacă fac un cabinet individual, serviciile vor fi cu plată. De asemenea, am avut probleme cu spațiul.

Acum activez în fostul cabinet medical, care nu corespundea în niciun fel cerințelor. Nu aveam condiții de lucru elementare. Nică măcar chiuvetă unde să-mi spăl mâinile nu aveam sau toaletă. În luna mai am împlinit un an de activitate în cabinetul individual, dar nu avem încă pusă la punct problema privind spațiul. Clădirea nu are actele în regulă, ea aparține oamenilor. Chiar și așa, nu am spațiu suficient ca să pot să dezvolt serviciile. Noi suntem finanțați de CNAM, dar majoritatea crede că suntem privați. Ca să fac niște servicii contra plată, ca să atrag populația, am nevoie de investiții și mai ales de spațiu. Am scris solicitare la primărie să ni ofere un teren pentru un oficiu medical, pe care să-l construim de la zero și nu vor să ne dea. Ei cred că vrem să ne construim casă, pentru că suntem privați.

Poate vor să le prezentați un plan. Aveți niște calcule?

Nu, nu am o cifră. Ca să fac un proiect, trebuie să am un teren. Pentru că nici vorbă să ni-l ofere, nu am făcut aceste calcule.

Cum era clădirea în care activați acum și ce ați reușit să schimbat timp de un an?

Era într-o stare deplorabilă. Nu era apă, nu era WC. Am tras apă, am făcut WC și baie, cabinet pentru proceduri, sală de triaj, sală pentru arhivă și contabilitate. De asemenea, sala unde am făcut farmacie, avem contract cu un agent economic, astfel pacienții au acces la medicamente. Mi-am planificat ca în fiecare an să fac câte un cabinet.

Am alte două cabinete, în care planific să schimb tapetele, linoleumul. Câte puțin în fiecare an se poate de făcut. Reparație timp de un an am făcut. Afară WC pentru pacienți am făcut. Vă spuneam, oamenii se temeau de noi la început. Nici nu voiau să ne asculte ce vrem să facem. Acum, evident, sunt toți bucuroși, s-au schimbat foarte multe. Dacă până atunci, medicul venea din Cimișlia o dată pe săptămână. Acum eu sunt aici cinci zile pe săptămână.

În plus, o dată pe săptămâna vine curierul și ia analizele de laborator. La cei care nu pot ajunge la spital, mergem acasă.

Ați spus că ați avea nevoie de mai multă finanțare de la CNAM. De ce? E insuficient ceea ce primiți?

Ne străduim să ne descurcăm. Cred că acesta ar fi răspunsul cel mai potrivit în actuala situație. Noi suntem finanțați per capita, în funcție de grupul de vârstă. Pentru unii primim câte 600 de lei, pentru alții – câte 400 sau 200 de lei pe an. Să admitem că îmi plătește CNAM și 400 de lei pentru un pacient pentru un an. De exemplu, în cazul unui bolnav de hepatită, el trebuie să dea analiza de sânge, probe ale ficatului, ultrasonografia, electrocardiograma, că poate are și tensiune. Și atunci eu mă întreb, mă încadrez în acești 400 de lei cu toate aceste analize sau costurile depășesc această sumă? Se mai întâmplă să mai depistăm vreo maladie și aici e nevoie de investigații suplimentare. Îmi ajung mie acești bani pentru un singur om? Din acest motiv, chiar dacă protocolul ne cere, noi suntem nevoiți să „sărim” peste anumite investigații ca să nu depășim bugetul. Pentru că, să admitem eu îmi programez lunar să cheltui 10 mii de lei pentru diverse examene medicale, analize și dacă eu depășesc această sumă luna aceasta, atunci luna viitoare va trebui să reduc din acest buget planificat.

Bine, nu vin toți pacienții la medicul de familie, dar, măcar o dată pe an eu trebuie să-i chem să treacă toate examenele obligatorii. Să le acorzi tuturor servicii medicale, așa cum scrie protocolul, dar cu această finanțare, este ireal.

Însă, dacă nu v-ați lăsat până în acest moment de cabinetul individual, înseamnă că există și avantaje...

Da, pentru mine este un avantaj. Eu lucrez în sat, pentru că îmi place mai mult să lucrez cu oamenii de aici. Apoi, eu singură răspund de greșelile mele. Deci e o responsabilitate foarte mare pentru sănătatea și viețile lor. În acest cabinet individual eu m-am străduit să fac ca totul să fie accesibil. E adevărat că fac aproape totul de una singură - toate statistica, toată contabilitatea. Nu am șofer. Deci sunt și medic și șofer. Nu am contabil, deci sunt și medic și contabil. De asemenea, plătim impozite și ele sunt destul de mari. În fine, este foarte multă muncă în spatele unui cabinet individual și multă responsabilitate.

Între timp să înțelegem că relațiile Dumneavoastră cu pacienții s-au schimbat, dacă ați reușit să atrageți 1.500 de oameni care să vină să se deservească la Dumneavoastră?

Sigur că da. Eu simt că pacienții au mai multă încredere în mine. Sunt satisfăcuți. Nu am fost primită de colegi, dar asta contează mai puțin. Fostul colectiv nu a vrut să vin aici. Fostul medic le spunea pacienților că eu vreau să-mi fac cabinet privat și ei nu voiau să mă primească. Mă priveau foarte sceptic. Abia după ce am început să lucrez și oamenii au început să aibă încredere în mine, au început singuri să vină și să se înscrie. Dar în sat sunt și pacienți care se deservesc și la alt medic de familie și eu le respect decizia.

Cu ce probleme vă confruntați acum, când e pandemie, și multe lucruri ce țin de organizare s-au schimbat?

Am trecut să consultăm la telefon și asta este foarte greu. Ca să reușești, cineva trebuie să se ocupe doar de pandemie, ca toată documentația să fie în regulă. Pentru că nouă ni se cer dări de seamă, date despre suspecți, contacți, bolnavi, etc. Asta pe de o parte. Dar sunt și ceilalți pacienți cărora tot trebuie să acorzi atenție. Este foarte mult de muncă. Merg și pe teren să iau probele la Covid. Mai dificil este când pacienții nu recunosc că au simptome și nu cred că pot fi suspecți. Asta înrăutățește situația lor și a noastră. Acum am 5 pacienți în tratament la domiciliu. De la începutul pandemiei am avut vreo 15 focare.

Cum credeți că poate fi îmbunătățită situația cu asistența medicală la țară? Cum poate fi convins un medic de familie că lupul nu e atât de fioros, cum pare?

Evident finanțarea ar trebui să fie mult mai mare, pentru că cerințele populației sunt mari. Să ni se ofere bani pentru dezvoltarea instituției sau să ne încadreze în unele proiecte de dezvoltare. De exemplu, acum aș vrea să cumpăr un tonometru ocular pentru măsurarea tensiunii oculare. Acest dispozitiv poate depista glaucomul în stadii incipiente. Nimeni nu ne dă bani ca să cumpărăm un asemenea echipament. Ar trebui să-l cumpărăm în rate, dar nici asta nu prea pot face acum, pentru că trebuie să mai investesc în reparație. Parcă ar părea lucruri neimportante, dar ele sunt foarte importante, dacă vrei să dezvolți medicina de familie la țară și dacă vrei să convingi tinerii să meargă încolo să lucreze. Mi-aș dori să fie o conlucrare mai frumoasă între medic și pacient.

Apoi, ar fi bine să ni se dea și nouă salarii mai mari. De exemplu, acum au mărit bugetele centrelor de sănătate. Nouă nu ne-au mărit. Asta te demotivează. Ne consideră privați, dar noi nu suntem. Pe noi tot CNAM ne finanțează. De exemplu, asistenții medicali din secțiile consultative au salarii mai mari, iar asistenții de la cabinet - mai mici. Bineînțeles că e greu să-l convingi să lucreze cu tine la țară.

Ce planuri de viitor aveți? Cum vreți să vă dezvoltați cabinetul?

Aș vrea să fac o sală de proceduri, unde pacientului să i se facă o picurătoare. Vreau un cabinet de fizioproceduri, de ce nu? Sunt lucruri, pe care ai putea să le dezvolți, dar pentru aceasta e nevoie de finanțare. Idei sunt multe. Când am cerut o bucată de pământ de la primărie ca să construim cabinetul individual – mi-au zis: „cum putem să-ți dăm ție pământ? Să-ți faci acolo casă?”.

Până să vin eu aici, te spălai pe mâini cu apă din cană. Era un medic care venea o dată în săptămână de la Cimișlia. Într-un an de activitate, eu am realizat tot ce mi-am propus. Acum am nevoie de sprijin din partea statului să pot să mă dezvolt în continuare.

În general, cum vi se pare această practică de a avea cabinet individual? Este ea sau nu potrivită pentru Republica Moldova?

Cabinetul individual se potrivește mai mult pentru localitățile rurale. În orașe e altă situație și sunt alte posibilități.

Ce mesaj aveți pentru tinerii absolvenți, mai exact pentru cei care vor să devină medici de familie?

Lucrul acesta trebuie să-ți placă să-l faci. Dacă nu te regăsești, nu trebuie să faci. Banii sunt importanți, dar nu fac totul. În medicină cântarul este îndreptat mai mult spre dedicație. Dacă îți place și te dedici, atunci lucrurile sunt mai simple și mai frumoase.

Doamna Prodan, vă mulțumesc pentru discuție!

Notă: Acest interviu a fost realizat în cadrul proiectului „Sprijin pentru reformarea asistenței medicale primare (AMP) în Republica Moldova”. Vom menționa că în ultimii zece ani, Republica Moldova este afectată de o lipsă constantă a medicilor de familie, în special în mediul rural. Mecanismele financiare de stimulare a tinerilor specialiști nu au efectul scontat, iar emigrarea lor imediat după absolvirea studiilor generează pierderi importante a resurselor publice alocate pentru instruirea lor, dar și un gol de specialiști ce nu mai poate fi acoperit.

Potrivit datelor oficiale ale ANSP (Agenția Națională de Sănătate Publică), din 2002 și până în 2019 sistemul a pierdut peste 450 de medici de familie, de la 2.136 de specialiști raportați în 2002, în 2019 au rămas numai 1.687, cu un grad de acoperire de 4,8 la 10.000 populație, iar numărul este în scădere constantă în ultimul deceniu. Asistența financiară și tehnică acordată în ultimii 5 ani de către partenerii internaționali ai Republicii Moldova nu a influențat îmbunătățirea sistemică a asistenței medicale primare (AMP). Guvernul Republicii Moldova a demarat la începutul anului 2019 liberalizarea practicii medicului de familie, dar cu rezultate limitate.

Proiectul „Suport pentru reformarea asistenței medicale primare în Republica Moldova” prevede următoarele: elaborarea unor recomandări pentru reformarea asistenței medicale primare în baza practicilor internaționale care și-au demonstrat eficiența, care să contribuie la reorganizarea centrelor de asistență medicală primară cu statut juridic independent, elaborarea noilor principii de activitate care să stimuleze motivația, să asigure stabilitatea, autoreglementarea, responsabilitatea și principiile democratice.

Proiectul este implementat de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS) în cadrul Programului de cooperare pentru dezvoltare și promovare a democrației în Moldova în 2020, cu sprijinul financiar al Ambasadei Lituaniei în Moldova.

Virginia Șalaru, conferențiar universitar, USMF „Nicolae Testimițanu”: Unii medicii de familie nu au pregătirea necesară pentru a recomanda metode de contracepție

Victoria Ciubotaru, medic ginecolog-obstetrician: „Dacă ne jenăm să le vorbim despre relații sexuale, ajungem în situația când fetele rămân gravide la 13 ani”

Interviu cu Emil Ceban, rectorul USMF Nicolae Testemițanu: „Avem foarte des propuneri de la privați să construim un spital universitar”

Tag: olga prodan, medic de familie, cabinet individual

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.