Elena Palanciuc, vicedirector medical, Spitalul Orhei: „Cheltuim în zădar bani pentru pacienții cu Covid-19, din vina noastră”

Sursa Foto: Maxim Djamanov/Radio Orhei

Maxim Djamanov// Editor: Valeriu Cațer

14 septembrie, 2021, 11:39

Vizualizări: 5348

În raionul Orhei nu mai există Covid-19. Cel puțin această impresie o lasă majoritatea oamenilor, care nici mască nu poartă, nici distanță socială nu țin și nici vaccinați împotriva coronavirusului nu prea vor.

Asta în ciuda eforturilor depuse de autorități, de medici de a diminua din transmiterea infecției și în ciuda numărului mare de oameni care s-au îmbolnăvit și chiar au decedat din cauza Covid-19. Acum, când virusul ia din nou turații, am stat de vorbă cu Elena Palanciuc, vice-director medical la Spitalul Raional Orhei despre condiția pacientului cu Covid-19 din raionul, nostru, despre banii care se cheltuie pentru tratamentul bolnavilor, despre dotări sau lipsa acestora, in final despre atitudinea cetățenilor față de situația de criză în sănătatea publică în care ne aflăm. Interviul a fostrealizat la 6 septembrie, de colegul Maxim Djamanov de la postul de Radio Orhei, cu câteva zile înainte ca în Republica Moldova să fie instituită stare de urgență.

Doamna Palanciuc, suntem de un an și jumătate într-o pandemie fără precedent, Covid-19. Orheiul nu e separat de lume, prin urmare și aici s-au înregistrat multe infecții și multe decese provocate de acest tip de coronavirus Sars-Cov-2. În calitatea Dvs de director cu sigurnață puteți să ne spuneți care au fost perioadele cele mai dificle prin care a fost nevoit să treacă spitalul în toată această perioadă?

Pe 1 aprilie 2020 în spitalul nostru a fost internat primul pacient confirmat cu infecția SARS-Cov-2. Prima barieră pe care am avut-o toți a fost frica de infecție, frica de pacienții care vin infectați cu acest coronavirus. Mai dificil a fost pentru angajații care nu făceau parte din Secția de Boli Infecțioase. Atunci eram nevoiți să antrenăm și mai mulți angajați, inclusiv medici de alte profiluri decât cei specializați în maladii infecțioase. Și dacă cei din secția menționată au primit informațiile mult mai liniștit, mai calm, ceilalți lucrători medicali, care au fost cooptați în această secție au trebuit să treacă de această barieră, adică de frica de a contacta cu primii pacienți cu Covid.

Al doilea lucru, cel mai dificil, a fost că nu eram pregătiți, inclusiv, cu dispozitivele necesare pentru pacienții cu Covid, nu aveam pusă la punct oxigenoterapia. Nu credeam că aproape fiecare pacient va avea nevoie de oxigen și va trebui conectat la o sursă de oxigen. De aceea când am văzut că fiecare al doilea pacient trebuie conectat la oxigen, am fost nevoiți să improvizăm sursele și accesul la pacienții cu Covid.

Ce ați improvizat?

Până a fi contractată o companie specializată, care s-a ocupat de instalarea țevilor din cupru pentru instalația de oxigenare a pacienților, am fost nevoiți să tragem furtunuri simple pe care sa circule oxigenul.

Următoarea dificultate a fost asigurarea personalului medical cu echipament de protecție. Era o criză cu care se confrunta întreaga lume, inclusiv Republica Moldova. Ne-a fost dificil să schimbăm fluxurile pacienților. Să schimbăm circuitele, alimentația, medicamente, etc. Din mers a trebuit să schimbăm toată activitatea instituției, pentru a ne adapta la tot ce este nou pentru noi.

Cât timp ați lucrat în acest regim și în această incertitudine?

Primele două luni au fost cele mai dificile, mai ales când s-au îmbolnăvit primii angajați, fiind spitalizați cu forme grave din start. Apogeul stresului angajaților a fost atunci când primul coleg de-al nostru a murit, fostul medic-șef al spitalului (Ivan Șiman), șef al secției chirurgie. A murit chiar în luna aprilie, când doar începusem să tratăm pacienți cu COVID-19. Ne-a fost foarte complicat. Am încercat diverse metode de tratament, citeam și literatura din Republica Moldova, Rusia, din alte țări, din România de la colegi, ca să vedem cum să tratăm această maladie. Aplicam toate metodele de tratament și nu aveau efectul. A fost unul dintre cele mai dificile momente, pe care trebuia să-l depășim.

Dvs personal, dar și colegii Dvs, cum ați primit primele informații despre această pandemie? În ce măsură ați considerat-o o urgență de sănătate publică?

Inițial, când se discuta despre această infecție, care bântuia în toate țările lumii, eram încrezători că posibil la noi va trece ușor. Posibil că noi nu vom fi atât de afectați, pentru că au mai fost infecții care se răspândeau rapid în lume și nu ne-au afectat atât de mult. Când însă am contactat direct cu pacienții, am înțeles că este un lucru foarte dificil și nou pentru noi.

Ce anume era dificil?

Aveam acele planuri de acțiuni ale instituției pentru cazurile de urgență în sănătate publică, le actualizam an de an, dar era un text care pentru noi nu însemna nimic. Era un text ca și multe altele, îl citeam, mai aveam unele aplicații, pe care le făceam o dată la 2-3 ani, le făceam fără pacienți bolnavi, era doar o simulare și aveam o impresie că știm totul. Și atunci când au venit pacienții și am văzut că este ceva foarte complicat, am înțeles că lucrurile nu sunt atât de simple. Atunci am reactualizat documentul despre care vă spuneam, am citit de mai multe ori ca să vedem într-adevăr ce este de făcut și ne-am convins că ceea ce era scris, era mult mai complicat să aplici în practică.

Vorbim despre punctul de coordonare, punctul focal, transmiterea informației către instituțiile republicane, divizarea fluxurilor pacienților în infectat/neinfectat, angajaților, echipamentele de protecție și gestionarea deșeurilor care erau destul de periculoase. A fost o practică care ne-a schimbat și ne-a pregătit mai bine pentru a face față situațiilor de urgență în sănătate publică.

Ne-am bucurat când în luna mai (2021) am externat ultimul pacient cu forme nu atât de grave ale COVID-19. Am avut un răgaz de 2 luni, aproximativ, perioadă în care pacienții care erau depistați cu testele rapide erau transferați în instituțiile republicane. Odată cu creșterea numărului de infectări, prin ordinul Ministerului Sănătății, din 13 august, s-a redeschis secția COVID-19 în cadrul Spitalului Raional Orhei în care sunt internați pacienții din raioanele Telenești, Rezina și Orhei. Pe 17 august au fost internați primii pacienți.

Și cum v-ați simțit față începutul pandemiei?

Din cei 82 de pacienți internați, doar 12 sunt vaccinați

Mai lejer. Deja știam toate procedurile care trebuie îndeplinite. În mai puțin de o lună, din 17 august până pe 6 septembrie ( data realizării interviului) în secție avem internați 82 de pacienți, ca să nu vorbim despre cei care sunt testați și se tratează la domiciliu cu formele ușoare. Avem pacienți cu forme medii și grave, internați în secții de terapie intensivă și reanimare. Putem crește capacitatea de primire până la 100 de paturi. Din cei 82 de pacienți internați, doar 12 sunt vaccinați, iar pacienții nevaccinați fac forme grave și extrem de grave de COVID-19.

Dintre cei 82 de pacienți, mai bine de jumătate sunt din raionul Telenești, 8 din raionul Rezina și restul din raionul Orhei. Am reușit să externăm 34 de pacienți, ei continuând tratamentul sub supravegherea medicilor de familie. Cu regret 2 pacienți au decedat. E vorba de o femeie de 81 ani, care a fost internată cu multe patologii concomitente și o femeie din raionul Telenești, de 58 ani, care a supraviețuit doar 20 de minute în staționar, toate eforturile de resuscitare fiind zădarnice.

La Chișinău au fost transferați cu forme grave și cu maladii concomitente, 4 pacienți. La Orhei 4 pacienți sunt internați în secțiile de terapie intensivă și reanimare, cu forme extrem de grave. Doi sunt conectați la aparate de respirație artificială, adică intubați și doi sunt oxigenați prin mască. Totodată 18 persoane se află în stare gravă.

Vreau să zic că dacă până în primăvară aveam și pacienți cu forme ușoare care foarte repede se tratau, acum vin pacienții cu forme grave și starea lor se schimbă pe ore. Intuim că este vorba de acea formă Delta a COVID-19.

Ați spus că acum ați început munca cu pacienții Covid-19 mai lejer. Înseamnă că și alți pacienți cu alte boli se pot trata, ceea ce nu se putea în primăvara lui 2020?

Da. Comparativ cu anul trecut, când am fost nevoiți să suspendăm activitatea paturilor, să refuzăm internările pentru pacienții care veneau cu alte maladii sau maladiile cronice, acum am menținut structura paturilor identică. Datorită modificării protocoalelor și supravegherii pacienților cu COVID-19, toți pacienții care sunt aduși în unitatea primiri urgențe care au unele suspecții de infectare cu noul coronavirus sunt testați cu teste rapide și cei care sunt confirmați cu COVID-19 sunt internați în secția COVID, ceilalți sunt internați în alte secții.

Niciun pat nu a fost suspendat, niciun refuz nu există, chiar dacă acum primim și pacienți cu COVID-19.

Când se înregistrau mulți bolnavi de Covid-19, în primăvară, foarte des auzeai medici că sunt la limita puterilor fizice și emoționale. Ați avut cazuri când din cauza aceasta sau din cauza fricii au plecat specialiști din instituția pe care o conduceți?

Atunci, în martie 2020, cei care au avut o anumită vârstă și au solicitat să plece, li s-a suspendat contractul individual de muncă pe perioada solicitată. Ulterior au revenit toți la muncă, dar nu sunt implicați în acordarea de ajutor pacienților cu COVID-19. Acum secția s-a deschis fără mari emoții din partea angajaților. Deja suntem instruiți și avem și o imunitate emoțională pentru a face față situației.

Cât de mult contează pentru angajații implicați în tratamentul infecției Covid-19 stimulentele financiare?

Contează foarte mult. Și posibil că datorită faptului că Guvernul, Ministerul Sănătății, au găsit resurse pentru a remunera suplimentar angajații care contactează direct cu pacienții cu COVID, a fost nu doar un stimul material, ci și un motiv să rămână să lucreze cu acești pacienți.

Acum toate orele pe care angajații le petrec lângă patul pacienților cu COVID-19 sunt remunerate cu un spor la salariu de 100%. E clar că este și un risc pentru angajați, dar sporul material îi face să lucreze mai deschis. Ne dăm seama că salariul lucrătorilor medicali oricât de mare ar fi tot timpul va fi mic pentru cheltuielile existente. Ne dăm seama că acest spor la salariu a fost și un stimul material pentru ei. Acest spor la salariu a ajutat foarte mult și administrația ca să convingă angajații și angajații au mers în întâmpinarea noastră ca să presteze aceste servicii medicale.

O problemă care nu am putut-o soluționa deocamdată sunt cei 39 de angajați care au făcut COVID-19 până în luna mai curent și urma să li se achite câte 16 mii lei indemnizația unică. Printre ei există nemulțumiri. Dar am făcut o adresare către Ministerul Sănătății, care a confirmat că listele sunt prezentate spre achitare Ministerului Finanțelor și imediat ce vor exista surse financiare disponibile aceste indemnizații vor fi achitate.

Generatorul pentru oxigen a fost pentru noi într-adevăr ca aerul

Spuneați la început că pandemia v-a prins cu multe lipsuri. Dar știm că anume acest lucru a mobilizat foarte mulți oameni să ajute instituțiile medicale să facă față situației. Cine și cum a ajutat Spitalul din Orhei?

Le spuneam în 2020 mulțumesc, le spun și acum. Începem cu oamenii simpli care au venit prin asociația Ajut Covid-19 din Orhei. Vreau să mulțumesc foarte mult Alionei Golub și lui Pavel Cucuruzean, care au inițiat această platformă. Am beneficiat de multe consumabile și dispozitive medicale pentru angajați și pentru pacienți și pentru crearea condițiilor. La nevoie se cunosc cei care ajută medicii, care ne-au făcut să fim mai puternici în fața acestei pandemii.

Maxim Djamanov//generatorul de oxigen al Spitalului Raional Orhei

Nu vreau să subestimez și ajutorul din partea agenților economici. La fel, foarte mult ne-a ajutat Ministerul Sănătății și finanțările internaționale. Am primit echipamente de protecție, dispozitive medicale, mobilier medical. Generatorul pentru oxigen a fost pentru noi într-adevăr ca aerul. Era foarte greu în fiecare zi să transporți butelii cu oxigen de la Chișinău la Orhei, fiind și un risc pentru angajați. Acum, având această stație, putem asigura 60 de pacienți cu cantitatea de oxigen necesară. Pentru noi este și financiar benefic și pentru pacienți este oxigen de o calitate foarte bună.

Maxim Djamanov//Intrare în secția Covid-19 a Spitalului Raional Orhei

Ne-a ajutat Consiliul Raional Orhei cu transportul cadrelor medicale și cazarea acestora la hotel, apoi cu dispozitive medicale și de protecție. De ajutor mare a fost dotarea noastră cu un tomograf computerizat, care cu excepția Chișinăului se găsește doar în câteva raioane din republică. Tot Ministerul Sănătății ne-a asigurat cu un aparat radiologic portativ digital, care transmite online informația medicului, excluzându-se necesitatea circulării cu clișeele radiologice, cu documentația medicală.

Eu am fost prima care m-am vaccinat împotriva Covid-19

Doamna Palanciuc, nu pot să nu vă întreb despre imunizarea împotriva Covid-19. Care e situația în spital?

În prima zi, când s-a anunțat procesul de vaccinare în Republica Moldova, pe 2 martie 2021, prima persoană din cadrul spitalului care s-a vaccinat am fost eu ca să le demonstrez celorlalți că este un lucru bun. Acum avem subdiviziuni cu rata vaccinării de 100%. Per ansamblu, pe spital, avem 96% dintre lucrătorii medicali vaccinați.

Ceilalți au făcut boala sau au unele contraindicații temporare. Evident avem și refuzuri categorice, care vin din partea personalului medical inferior. Nu avem refuzuri de la medici, de la asistenții și asistentele medicale. Să sperăm că până la urmă îi vom convinge, în caz contrar, noi suntem obligați ca o dată pe an să trecem controlul medical care include și imunizarea. Dacă nu va fi prezentă imunizarea vom fi nevoiți să suspendăm contractul individual de muncă sau să ne gândim la transferarea ( celor nevaccinați) la un alt loc de muncă, unde nu contactează cu pacienții.

Aveți o statistică a infectărilor și deceselor în rândul personalului medical după vaccinare?

Ultimul angajat al spitalului care a făcut COVID-19, a făcut în luna mai 2021 și era din rândul persoanelor nevaccinate. Apoi, abia acum la sfârșitul lunii august o angajată vaccinată cu ambele doze a făcut o formă ușoară de COVID, în urma contactului cu copiii care s-au întors de peste hotare.

Pandemia ne-a impus mai multe restricții. Practic ne-a obligat să ne izolăm unii față de alții. Și totuși, prea puțini oameni respectă regulile anti-epidemice. De ce? Cum credeți?

Sunt foarte îngrijorată și îmi pare rău că se cheltuie sume enorme pentru tratamentul pacienților, pentru vaccinare, pentru testare și ajungem în punctul, în care eforturile noastre sunt reduse la zero. Îmi pare rău când merg pe stradă și văd toată lumea fără mască, văd că nu se respectă distanța, nu se respectă toate cerințele nemaivorbind de spălatul pe mâini sau altele. Am încercat și în stradă, și la magazin să fac observație la vânzătorii care sunt obligați să nu admită persoane fără mască, să fie respectată distanța socială. Nimic nu se respectă.

Adică respectă doar dacă sunt atenționați și atunci până pleacă polițistul?

Eu nu știu de ce toți așteaptă să vină poliția, carabinierul, administrația publică locală sau noi medicii ca să-i oblige să respecte niște reguli. Vaccinul nu-i scutește pe oamenii de la necesitatea respectării măsurilor de protecție.

În raionul și orașul Orhei oamenii au uitat că este COVID, au uitat că este o maladie foarte gravă care ia vieți. Noi am avut ocazia în perioada de răgaz între două valuri să mergem măcar o săptămână să ne odihnim peste hotare și nu am văzut nicăieri cetățeni fără mască și în cazul în care intră în transport sau într-o unitate de prestare a serviciilor, fără mască nici nu discută nimeni cu acel cetățean. Cu părere de rău la Orhei am întâlnit mulți oameni fără mască, inclusiv în ograda spitalului.

Maxim Djamanov//Secția Covid-19 a Spitalului Raional Orhei

Apoi, mai avem o problemă sau mai degrabă o rugăminte pentru vizitatori, dacă a ajuns un pacient în spital, nu este nevoie să îl vizitiați zilnic la spital, mai ales în zilele noastre când comunicarea se poate face prin diferite mijloace. Iar în cazul în care vizitatorii, totuși, vin, aceștia sunt obligați să poarte echipament de protecție. Am avut un caz când în urma vizitei unei persoane un întreg salon dintr-o secție a fost infectat cu COVID-19.

Estimativ, cât costă tratamentul unui pacient cu COVID-19?

Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) plătește pentru fiecare caz tratat de COVID-19, aproximativ 9 mii lei. Însă cel mai scump caz tratat a ajuns la 27 de mii de lei. Un pacient infectat cu acest coronavirus a stat internat în terapie intensivă și reanimare, apoi, fiind transferat în secția de reabilitare, a trebuit să stea acolo peste 1,5 luni, ceea ce a costat spitalul 15-20 mii lei.

Este foarte costisitor tratamentul și întreținerea unui pacient cu Covid-19. E vorba de cheltuieli pentru echipamentul de protecție, pentru unele din care prețul a crescut și de 100 ori, pentru dispozitive medicale. Tratamentul antiviral este un tratament foarte costisitor. E nevoie de anticoagulante, etc. Din păcate, facem cheltuieli enorme, când s-ar putea ca aceste sume să fie direcționate spre dotarea instituției, spre tratamentul și aplicarea metodelor noi de tratament a patologiilor care nu sunt COVID-19.

Părerea mea e că sunt niște bani care se cheltuie în zădar din vina noastră, a tuturor, că nu conștientizăm cât de costisitor este tratamentul și că pentru oamenii care ajung în spital plătim tot noi, care contribuim la bugetul asigurării medicale. Pentru că tratamentul acestor pacienți se face din acești bani. Nimeni nu ni-i dăruiește. Într-un final, noi nu pierdem doar bani, dar și vieți de oameni. Sunt rudele, apropiații noștri. De asemenea, vorbim despre testarea la Covid-19. Nimeni nu a întrebat niciodată cât costă un test spitalul, inclusiv pentru transportarea acestora la Chișinău.

Și apoi, sunt foarte puțini pacienți, pe care i-am externat până în mai 2021, care s-au întors la spital cu complicații și sechele după COVID-19. Or, COVID-19 afectează toate organele.

Ce mesaj ați avea pentru Ministerul Sănătății? Ce le-ați sugera pentru a lupta mai eficient cu toată această situație de criză pentru sănătatea oamenilor?

Consider că suntem prea lejeri cu cei care încalcă prevederile regulilor enti-epidemice, chiar dacă avem decizii destul de bune. Poate că ar trebui nu să-i pedepsim pe oameni, dar să-i stimulăm pe cei care le respectă.

Ce aș face eu? Aș însăpri controlul asupra respectării măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19. Numai prin înăsprirea controlului și respectarea regulilor de profilaxie împotriva COVID-19 vom putea face față acestei maladii. Lucrătorii medicali sunt un exemplu. Acum, incidența îmbolnăvirilor printre cadrele medicale este mică, pentru că majoritatea s-a vaccinat. Ar fi un exemplu pentru toată țara ca să demonstrăm că vaccinul va diminua gravitatea pandemiei.

Nu putem spune că azi toată populația a conștientizat tragedia prin care trece țara. A fost distrus parțial sistemul de sănătate, noi fiind obligați să ne schimbăm activitatea la 180 grade. Și asta încă nu ne-a învățat (populația) cât este de gravă situația. Totul depinde de noi, or nici poliția, nici Ministerul, nici Guvernul, nimeni nu va veni să facă ceea ce trebuie să facem noi. Este foarte simplu să respectăm regulile de protecție individuală împotriva COVID-19.

Doamna Palanciuc, vă mulțumim pentru acest interviu.

Spitalul Clinic Republican Bălți are de astăzi un nou director pentru următorii 5 ani. „Vom avea o secție de terapie intensivă conform tuturor standardelor anului 2022”

Sofia Alexandru: „În Republica Moldova, tuberculoza se tratează și online”

„De ce se tem moldovenii? Cu ce frici am rămas după pandemie și cum le înfruntăm având un război în țara vecină?” Interviu cu Daniela Terzi-Barbăroșie, psihoterapeut

Tag: Covid-19, tratament, pacienți, Spitalul Orhei, bani

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.