740 de kilometri zilnic pentru teste la Covid. Cum a reușit Episcopia Basarabiei de Sud să ajute un laborator public din sudul țării să testeze oamenii pe loc

Sursa Foto: Sănătate INFO

Silvia Rotaru

25 iulie, 2022, 15:20

Vizualizări: 3044

„În tot răul există și bine. Pe noi această pandemie ne-a ajutat să ne dezvoltăm. Laboratorul Centrului de Sănătate Publică Cahul a ajuns la un nivel foarte înalt de dotare datorită Covid-ului, oricât de cinic ar părea acest lucru. Acum putem să ne mândrim cu el”.

E mărturia Ludmilei Chiriac, microbiolog și șefă a secției diagnostic de laborator al Centrului de Sănătate Publică din Cahul, care ne-a povestit cum au fost ajutați cu echipamente necesare depistării Sars-Cov-2 de către diverse instituții, printre ele și Episcopia Basarabiei de Sud.

De la Cahul la Chișinău sunt aproximativ 180 de kilometri doar într-o direcție. La începutul pandemiei, șoferul Spitalului Raional Cahul sau al Centrului de Sănătate făcea acest drum de două ori pe zi, deci parcurgea în jur de 740 de km. Era nevoit să vină în fiecare zi în Capitală, fiindcă doar aici se făceau teste la Covid-19. Specialiștii în sănătate publică de la Cahul povestesc acum că în acea perioadă puteau doar să viseze la un laborator performant și investigații pe loc. Laboratorul nu dispunea de aparatajele necesare pentru efectuarea lor. Deci, bătătoreau drumul la laboratorul virusologic al Agenției Naționale de Sănătate Publică (ANSP), așa cum, de altfel, făceau toate laboratoarele publice de diagnostic din țară.

„Toate probele, care trebuiau investigate, erau transportate zilnic la laboratorul central din Chișinău și era foarte problematic. Laboratorul era supraîncărcat. Se lucra pe ture”, ne-a explicat Svetlana Brumă, șefa Centrului de Sănătate Publică (CSP) Cahul.

Svetlana Brumă, șefa CSP Cahul

Pentru că virusul se răspândea tot mai rapid și tot mai mulți oameni se îmbolnăveau, rezultatele testelor ajungeau cu întârziere, uneori, de câteva zile. Ca să poată realiza teste la Covid-19 și în regiunea de Sud, laboratorul avea nevoie de o investiție de 300 de mii de lei pentru procurarea a două hote speciale, în care se introduceau eprubetele cu probe ale virusului.

„Atunci Episcopia Basarabiei de Sud făcea diverse donații instituțiilor medicale. Reprezentanții ei s-au apropiat și de noi și ne-au întrebat dacă avem nevoie de ceva. Le-am spus că avem nevoie de 2 hote. Fără ele nu puteam începe testarea la Covid-19. Odată cu instalarea acestor aparate am reușit să extindem și suprafața laboratorului”, ne-a explicat Svetlana Brumă.

Hota donată de Episcopia Basarabiei de Sud

Cele două hote au fost aduse tocmai din Singapore. Erau la mare căutare în acea perioadă, de aceea laboratorul din Cahul a trebuit să aștepte o lună până au ajuns în țară. Între timp au reparat și amenajat mai multe birouri, care stăteau pustii sau în care munceau unii angajați ai instituției.

„Pe 5 mai 2020 am început să lucrăm. Personalul din laborator era pregătit pentru investigare moleculară, dar a fost nevoie să facem o recapitulare și angajații noștri au mers la ANSP la instruire”, își amintește Svetlana Brumă prezentându-ne în continuare diferite spații din laborator.

Fără aceste hote nu începeam investigațiile la Covid-19

Laboratorul, numit oficial secția diagnostic de laborator al CSP Cahul, se află într-o clădire roz și are o intrare separată de intrarea principală a Centrului. Laboratorul în care se efectuează teste la Covid-19 se află la primul etaj al clădirii, în capătul unui coridor lung, unde se regăsesc alte câteva laboratoare, între care cel pentru depistarea gripei, bacteriilor și helminților.

Ludmila Chiriac, medicul microbiolog și șefa laboratorului despre care vă vorbeam la început și care va fi povestitorul nostru în continuare, este o femeie înaltă, cu păr roșcat, care muncește aici mai bine de 20 de ani. Păzită de soare și vânt, femeia arată destul de tânără și cochetă. Fără să ne lase să-i oferim prea multe detalii despre scopul vizitei noastre, specialista ne-a spus scurt și clar:„Fără aceste hote nu începeam investigațiile la Covid-19. Toți cumpărau hote în acea perioadă. Ne-au fost aduse din Singapore. Ne-au spus să le cumpărăm pe cele care ne trebuie, nu prin achiziții publice, unde cei care oferă cel mai mic preț câștigă licitația. Singurul impediment la început a fost încăperea. Pe atunci nu era reparată”.

Ludmila Chiriac și Svetlana Brumă

Pentru că hotele despre care ne vorbește Ludmila Chiriac nu sunt niște hote ordinare, am întrebat-o cum la modul practic ajută ele la depistarea coronavirusului.

„O probă suspectă la Covid trece prin câteva etape de testare, respectiv și prin câteva aparate de laborator. Inițial se introduc într-un extractor automatizat în care se extrage ARN-ul virusului, mai simplu ar fi codul genetic al coronavirusului. Acolo stă câteva ore. După aceasta probele sunt introduse în hotă în care are loc izolarea ARN-ului. În cea de-a treia etapă proba se unește cu prime-rii și enzimele, după care ajunge într-un alt aparat care citește informația despre virus. Adică ne spune dacă proba conține virusul sau nu, dacă pacientul e pozitiv sau negativ la acest virus. Informația poate fi văzută pe computer, sub forma unui grafic”, ne explică pe etape doctorul.

Ludmila Chiriac

La ora prânzului extracția și izolarea ARN-ului coronavirusului din probele care ajunseseră la laborator deja se făcuse, iar angajații laboratorului așteptau rezultatele finale. Într-un aparat micuț, de dimensiunea unui printer au fost așezate probele la Covid, vreo 30 la număr în acea zi. Pe un monitor, sub forma unor grafice, puteai vedea o linie de culoare roșie care nu însemna altceva decât că proba are o concentrație de virus mai mare. Testele sunt gata în aproape 2 ore.

„Iată proba aceasta va fi pozitivă. Ea se ridică. Vedeți? (n.r. medicul ne arăta o diagramă roșie) Încă una pozitivă. Sunt două grafice, unde se vede o concentrație de virus foarte mare”, a explicat Ludmila Chiriac, întrebându-se în continuare:

„Apropo, care este aceasta? Avem o gravidă care așteaptă rezultatele. Încă e prea devreme să avem rezultatul ei”, îmi explică ea.

„Rudele ne așteptau cu ambulanța să le oferim mai repede rezultatele”

Ludmila Chiriac ne spune că acum 10-25 procente dintre probele la Covid-19 sunt pozitive. Pe monitor îmi arată însă teste efectuate acum mai bine de un an, unde din sute de probe, doar câteva erau negative.

„Noi nu ne-am odihnit aproape deloc în acești doi ani de pandemie. Am lucrat continuu doar să oferim rezultatele pacienților la timp. Am avut perioade foarte complicate. Din 300 de probe pe zi, practic mai mult de jumătate erau pozitive”, a menționat șefa laboratorului.

Ludmila Chiriac povestește că doi ani de zile au fost, poate, cei mai complicați din toată experiența ei.

„Noi am muncit sâmbăta, duminica, de Paște și de Anul Nou. Nu am avut zi de sărbătoare, nu am avut odihnă și totul pentru a activa și pentru ca pacienții să aibă rezultatele la timp. Oamenii nu au simțit încă ce înseamnă pandemie. Pandemia au simțit-o medicii care așteptau rezultatele și voiau să salveze pacienții. Mai mult, despre munca noastră știu rudele pacienților care stăteau în reanimare. Erau pacienți care trebuiau transportați la Chișinău și ne aștepta ambulanța ca să le dăm rezultatul. De rezultatul care-l dădeam, depindea multe. Depindea viața omului. Eram presați foarte mult de timp, de medici și de rude. Am lucrat într-un mediu foarte stresant. Și când spun că am lucrat în regim de război, nu exagerez. Era o presiune din partea tuturor”, a mărturisit medicul.

„Mă indignam foarte tare când auzeam oamenii că neagă existența Covid-ului”

Ludmila Chiriac spune că și astăzi e supărată pe unii oameni care neagă cu vehemență existența Covid-ului.

„Era foarte dureros să auzi așa ceva, mai ales că eram mereu în contact cu colegii de la spital. Aveam și colegi în reanimare din cauza acestui coronavirus. Eram o parte din echipa spitalului, discutam la fiecare oră cu medicii. Ei mă sunau să mă întrebe de o probă sau de alta, pentru că aveau pacienți în stare gravă. Aveau nevoie de informații de la noi, pentru că nu știau ce să facă cu ei, în ce secție să-i interneze. Știind toate aceste dedesubturi, nu știam cum să reacționez, atunci când oamenii îmi spuneau că nu există Covid-19. Eu și acum tresar când primesc mesaje pe Viber, pentru că aici îmi scriu rudele pacienților, dar și medicii. Acum așteptăm un rezultat al unei gravide, pe care ar trebui să o transferăm la Chișinău”, continuă să povestească Ludmila Chiriac.

Pe lângă cele două hote care practic le-a oferit posibilitatea să pună pe roate laboratorul de testare al Covid-ului, instituția a mai fost înzestrată cu un extractor automatizat, oferit de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), dar și cu un aparat de citire a rezultatelor testelor, cumpărat de către ANSP. Ludmila Chiriac mărturisește că cele două hote special cumpărate de către Episcopia Basarabiei de Sud au fost o binecuvântare. Apoi lucrurile au mers de la sine.

„Episcopia Basarabiei a fost un fel de imbold pentru noi, o binecuvântare de la care lucrurile au mers treptat și noi ne-am dezvoltat”.

Extractor automatizat

Iată de ce laboratorul a fost sfințit, iar ocrotitorul lui este acum Sfântul Luca.

„Am sfințit laboratorul. Ei ne-au dăruit icoana Sf. Luca. Despre Sf. Luca este și un film. De mic copil, el voia să picteze și i-a spus asta bunicului. Bunelul a vrut să îi dea o povață și i-a spus că în viață trebuie să faci și lucruri care sunt necesare, nu doar cele care îți adus satisfacție sufletească. Așa că Sfântul Luca a fost doctor, apoi și preot. Așa s-a întâmplat și cu noi. A început pandemia, ne-am orientat toate forțele spre Covid-19. Icoana este în cabinetul meu și ne ajută foarte mult”, crede Ludmila Chiriac.

Politizarea pandemiei a dăunat, iar efectele s-au resimțit în comunitățile noastre

Medicul spune că Episcopia Basarabiei de Sud s-a implicat în foarte multe activități care ajutat enorm instituțiile medicale din sudul Moldovei, dar nu numai. De exemplu, a cumpărat un autocar pentru pacienții din Ucraina, dotat cu diverse echipamente și cu care medicii pot oferi servicii medicale în Ucraina.

Într-un răspuns la solicitarea Sănătate INFO, reprezentanții Episcopiei Basarabiei de Sud au menționat că au încercat să se implice „acolo unde este nevoie”.

„Era o situație nouă, o provocare la care trebuia să găsim soluții medicale, să încurajăm persoanele și instituțiile implicate în combaterea pandemiei și să lucrăm împreună, să ne consultăm cu medicii specialiști și cu autoritățile locale pentru a nu crea panică și a evita transmiterea virusului. Experiența și solidaritatea internațională a fost benefică pentru noi”, se arată în răspunsul Episcopiei.

În aceeași scrisoare Episcopia Basarabiei de Sud spune că și-ar fi dorit ca și reprezentanții Bisericii să fie implicați în luarea deciziilor la nivel local.

„Unele măsuri duceau spre extreme și acest fapt a condus la discuții și conflicte, la abuzuri etc. Noi ne-am conformat hotărârilor Patriarhiei Române și ale Mitropoliei Basarabiei, dar am fost indignați că reprezentanții cultelor (Mitropolia Basarabiei) n-au fost consultați în privința măsurilor ce se luau. Credem că era necesară o consultare care să conducă la decizii corecte și la măsuri preventive eficiente. Politizarea pandemiei a dăunat, iar efectele s-au resimțit în comunitățile noastre. Pentru astfel de situații, din comisiile locale trebuia să facă parte și preotul care cunoaște realitățile și care informându-se corect putea să coordoneze activitățile fără să fie pus în situații dificile. În ciuda tuturor evenimentelor și a confuziei, a stresului social, am reușit la nivel de Episcopie să păstrăm un climat de pace și de disciplină prin care să se evite situațiile neplăcute. A fost trist că în noaptea de Paști din anul 2020 am slujit fără credincioși.... Trebuie să învățăm din experiențele trecute și să evităm astfel de situații”, se mai arată în scrisoare.

Reprezentanții Episcopiei afirmă că una dintre problemele pe care le-au constatat din moment ce s-au implicat în ajutorarea instituțiilor medicale din țară a fost dotarea proastă cu echipamente medicale.

„O problemă reală o avem în spitale. Mulți oameni s-au infectat în spitale. Nu există dotarea corespunzătoare, nu există echipamente necesare. Aici ar trebui să intervină autoritățile statului pentru a evita situațiile dramatice. Tratamentele s-au făcut după protocoale fără a avea reprezentată evoluția stării pacientului și rezultate în timp real (nu există laboratoare dotate corespunzător, aparate computer tomograf sau de radiografie etc.). Acestea sunt concluziile noastre după experiența din perioada pandemiei”, se mai arată în răspuns.

Pe lângă laboratorul CSP Cahul, Episcopia a mai ajutat cu echipamente și consumabile Spitalele din Ștefan Vodă, Cimișlia, Cantemir, Taraclia și Cahul.

„Am ajutat cu aparate medicale și materiale consumabile solicitate de spitale (dezinfectanți, măști, viziere, combinezoane, alimente, etc). Am oferit sprijin spitalelor din Ștefan Vodă, Cimișlia, Cantemir, Taraclia și Cahul. Ne-am propus să ajutăm toate spitalele din raza Episcopiei, dar ulterior ne-am orientat spre cele cu secții Covid (Cahul - am procurat și donat laboratorului două hote în valoare de 20.000 euro). Am a oferit pentru spitalul din Cahul suma de 20.000 lei și mai multe măști, viziere, combinezoane, dezinfectanți etc”.

Reprezentanții Episcopiei afirmă că după ce au reușit să doneze hotele, zeci de mii de oameni au beneficiat de servicii de testare la Covid-19, în regiune.

„După recoltare probele erau duse la Chișinău și abia peste câteva zile pacienții putea afla rezultatul. În acest context, am convenit să facem efortul de a oferi aceste hote laboratorului din Cahul. Ne-am bucurat ca peste un timp, să aflăm că zeci de mii de oameni au beneficiat de rezultatele analizelor în câteva ore, fiind în mod real de folos comunității noastre din Sudul Basarabiei. Totuși, pentru evitarea unor greșeli și pentru prevenirea, combaterea și tratarea pacienților credem că trebuie mai multă responsabilitate, comunicare, informare și solidaritate între instituții și cetățeni”, declară în concluzie Episcopia Basarabiei de Sud.

Acum secția diagnostic a Centrului de Sănătate Publică din Cahul se confruntă cu o altă mare problemă – lipsa cadrelor medicale.

Secția diagnostic de laborator CSP Cahul

„Avem doar un medic microbiolog și 4 felceri laboranți. La finele anului 2021 am angajat încă un medic bacteriolog după rezidențiat. Nu vin specialiștii aici din motive financiare. Am avut un medic microbiolog și a lucrat la noi trei ani, apoi a plecat în străinătate. Avem funcții vacante pentru asistente medicale care cumulează funcția și la alte instituții medicale. Pe lângă investigațiile la Covid-19 noi facem și alte investigații: microbiologie, bacteriologie, parazitologie, respectiv avem nevoie de oameni”, a declarat în final Svetlana Brumă, șefa CSP Cahul.

Doi medici suspectați că eliberau ilegal certificate de dizabilitate

Ziua mondială de luptă împotriva cancerului. În Moldova, cancerul rămâne a doua cauză principală de deces

O gravidă a murit acasă, așteptând salvarea

Tag: laborator de diagnostic cahul, episcopia basarabiei de sud, hote, diagnostic, covid-19, probe, echipament medical

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.