Andrei Eșanu, psihiatru: Pandemia a aprofundat tulburările de sănătate mintală

Sursa Foto: Sănătate INFO

Vitalie Dogaru

20 ianuarie, 2023, 10:31

Vizualizări: 1642

Numărul bolnavilor cu tulburări mentale și de comportament aflați în evidență cu diagnostic stabilit pentru prima dată a crescut cu 20 la sută în anul 2021, după ce în ultimii ani s-a înregistrat o scădere continuă. Creșterea bruscă poate fi explicată prin carantina impusă de autorități în perioada pandemiei, fapt care a putut întârzia înregistrarea bolnavilor în anul 2020. Cu toate acestea, medicii afirmă că pandemie a acutizat mai multe forme de tulburări mintale.

Circumstanțele sociale și mediul schimbat de pandemia de COVID-19 din ultimii doi ani au dus la intensificarea unor forme ușoare de anxietate și depresie și manifestarea unor tulburări mintale mai severe. Frica și incertitudinea i-au făcut pe mulți să caute explicații la stările pe care le-au trăit și mulți bolnavi au confundat boala cu atacul de panică. Ultimul se poate manifesta și cu insuficiență de aer, afirmă medicul psihiatru Andrei Eșanu.

„Senzația de sufocare a fost unul din simptomele de bază din pandemie și respectiv fapt care a dus la mai multe apeluri la serviciul de urgență. Oamenii nu înțelegeau dacă este vorba de COVID-19, de sechele ale acestuia sau anxietate și se adresau la medici. După consultații au înțeles că mai degrabă este vorba de diferite stări de anxietate sau atacuri de panică manifestate prin insuficiență de aer”, explică medicul creșterea numărului de persoane care s-au adresat la psihologi sau psihiatri după ce au ajuns la urgență sau medicii de familie.

Andrei Eșanu menționează că datele științifice arată că anxietatea este prezentă la foarte mulți oameni, dar că majoritatea formelor sunt ușoare și persoanele reușesc să facă față problemelor provocate de aceasta. În pofida faptului că unii găsesc anumite mecanisme de a face față de sine stătător acestor probleme, stresul din societate a crescut numărul celor care nu mai reușeau să răspundă solicitărilor de la serviciu, din familie sau societate și s-au adresat la specialiști.

„Anxietatea este o stare normală atunci când fiecare dintre noi simte un anumit nivel de îngrijorare sau frică. Dacă persoana nu se poate descurca cu aceasta ea se transformă în anxietate și poate ajunge o problemă de tulburare mintală. La fel e și cu tristețea. O stare trăită de multă lume cu anumite ocazii, dar dacă ea durează mai mult de două săptămâni și persoana nu se descurcă cu ea, cu sarcinile de la locul de muncă, din familie și poate provoca anumite conflicte, atunci aceasta se transformă în depresie. O altă problemă de sănătate mintală la fel de des întâlnită”, spune medicul psihiatru.

Potrivit lui Andrei Eșanu, aceste anxietatea și depresia se pot suprapune și fiecare al cincilea om l-ea simțit cel puțin o dată în viață în forma lor ușoară. Din cauza unor factori externi cum ar fi abuzul, divorțul, un doliu sau circumstanțe generale cum sunt sărăcia, instabilitatea, migrația, conflictele militare ele se pot transforma în forme de tulburări mintale mai severe care necesită intervenția specialiștilor.

Din cauza stigmatizării din societate, foarte puțini oameni care se confruntă cu probleme de sănătate mintală ajung la medici. În țările dezvoltate acest număr ajunge la 50 la sută, dar în Republica Moldova numărul celor care evită să se adreseze după ajutor poate fi și mai mare. „Oamenii se tem să nu fie considerați nebuni”, explică medicul Andrei Eșanu. Reieșind din această situație, un accent deosebit se pune pe pregătirea medicilor de familie ca prim ajutor pentru persoanele care au anumite îngrijorări sau simptome legate de sănătatea mintală.

„Medicii de familie au învățat cum să trateze aceste stări. Ei au chestionare care ajută la stabilirea diagnosticului pentru formele ușoare de anxietate sau depresie. Medicii de familie pot fi intermediarii dintre pacienți și centrele de sănătate mintală dacă este nevoie de o intervenție mai specializată”, spune Andrei Eșanu care menționează că de mult ori și membrii familiei au nevoie de consiliere.

Rapoartele arată că bărbații sunt afectați de forme severe de boală deoarece întârzie cel mai mult să apeleze un medic, la fel ca și persoanele din mediul rural care au mai puține posibilități să se adreseze la un cabinet specializat. 15 la sută din beneficiarii centrelor de sănătate mintală sunt minori cu anumite probleme de comportament, dar există și cazuri de depresie și anxietate în rândurile adolescenților.

O altă problemă care crește stările de anxietate și depresie este conflictul militar din Ucraina. Psihiatrul Andrei Eșanu spune că războiul a crescut numărul persoanelor cu traumatism psihologic.

„Tulburarea post traumatică este des întâlnită la cei care au venit din Ucraina, dar avem și traumatismul secundar la cei care au văzut diferite situații mai puțin plăcute. Și situația economică a ajuns să fie un mediu neplăcut care crește probabilitatea tulburărilor mintale”, a menționat medicul.

Mihail Pîsla: „Cei peste 11.000 de oameni care au murit de Covid-19 și cei peste 500 de mii care s-au infectat nu sunt o lecție ca să punem în sfârșit prioritate pe Sănătatea Publică?

Olesea Doronceanu, avocată: „90% dintre medicii care au sesizat încălcarea dreptului la sănătate în timpul pandemiei COVID19 au dorit să rămână în anonimat”

Diana Grosu: „Achizițiile de valoare mică în sănătate sunt cu riscuri mari de corupție. Agenții economici le adoră, pentru că nu există niciun control și nici nu pot fi contestate”

Tag: sănătate mintală, psihiatru, depresie, anxietate

Categoria: PodCast

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.