Săptămâna europeană a imunizării. Trei probleme cu care se confruntă Republica Moldova

Sursa Foto: OMS

Vitalie Dogaru

26 aprilie, 2023, 09:52

Vizualizări: 2055

Anul acesta Săptămâna Europeană a Imunizării se desfășoară sub sloganul „Promovarea vaccinărilor pentru copii. Recuperarea dozelor restante de vaccin”. În perioada 23-29 aprilie autoritățile se vor focusa pe îmbunătățirea absorbției vaccinurilor în contextul unei scăderi globale a ratelor de vaccinare din cauza pandemiei de COVID-19. În ultimii ani rata de imunizare la unele capitole s-a diminuat cu mult sub nivelul care asigură protecția împotriva unor maladii ținute sub control de vaccinare.

Un raport al UNICEF privind imunizarea arată că omenirea se confruntă acum cu o atitudine ezitantă în ceea ce privește vaccinarea. Aceasta este alimentată de accesul tot mai mare la informații înșelătoare, scăderea încrederii în experți, polarizarea politică și nu în ultimul rând incoerența felului cum au răspuns autoritățile la pandemie.

Din cauza perturbării procesului de acces la instituțiile medicale pe durata pandemiei au fost ratate mai multe oportunități de vaccinare. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică numărul copiilor cuprinși cu vaccinări preventive a scăzut cu aproape patru la sută la mai multe maladii. În majoritatea cazurilor este vorba de o scădere periculoasă cu mult sub rata care poate menține controlul la mai multe maladii.

Cea mai periculoasă descreștere s-a înregistrat la vaccinurile împotriva rujeolei, rubeolei și oreionului unde s-a înregistrat o acoperire mai mică de 85 la sută din copii. Ratele de vaccinare împotriva poliomielitei, hepatitei B și difteriei, tetanosului și tusei convulsive s-au redus cu peste cinci la sută în ultimii zece ani și au ajuns sub 90 la sută din numărul total al copiilor. Cea mai stabilă rată de imunizare de-a lungul anilor este la tuberculoză. Vaccinul este administrat la peste 96 la sută din copiii în primele zile de viață.

Procesul de vaccinare este sabotat din exterior, dar și din interiorul sistemului

Dincolo de mesajele legate de importanța imunizării în prevenirea bolilor și protejarea vieții, Republica Moldova se confruntă cu mai multe probleme care s-au acutizat în ultimii ani. Pe lângă disfuncționalitățile de sistem provocare de pandemie, cea mai gravă provocare sunt mișcările antivaccin care iau amploare pe întregul continent european, dar mai ales în regiune.

„Reticența cetățenilor la vaccinarea copiilor este una mare, este o frică nejustificată pe care o manifestă unii cetățeni în raport cu imunizarea. Astăzi asistăm la campanii adevărate lansare pe rețelele de socializare cu utilizarea unor fake-uri și mituri despre vaccinare. Cu toate acestea puțini înțeleg că este o tragedie să asistăm la o creștere a cazurilor de îmbolnăvire sau deces din cauza unei boli care pot fi prevenite ușor cu un vaccin”, afirmă Nicolae Furtună, șeful Direcției prevenirea și controlul bolilor transmisibile de la Agenția Națională de Sănătate Publică.

În aceste condiții, specialiștii spun că izbucnirea unei epidemii poate fi iminentă. Mai grav este că tot mai mulți medici ajung victimele dezinformării prin completarea unor extrase cu contraindicații false pentru vaccinare. Acțiunile lor nu fac altceva decât să pericliteze și mai mult încrederea oamenilor în imunizare.

„De-a lungul anilor avem anumite grupuri etnice și confesiuni religioase care tradițional sunt mai reticente la vaccinare. Există și regiuni unde interesul pentru imunizare este foarte scăzut, mai ales în sudul țării. Mai nou, au apărut niște mișcări „filosofice” care se abțin de la vaccinările de rutină. Toate aceste cohorte se vor îmbolnăvi primele în cazul apariției unor focare”, se arată alarmat Nicolae Furtună.

Combaterea miturilor false și a dezinformării consumă resurse enorme, iar succesele unor campanii de informare sunt foarte modeste. În urma unor acțiuni întreprinse de autorități împreună cu UNICEF și Organizația Mondială a Sănătății s-a reușit o îmbunătățire a situației pentru acceptarea vaccinării împotriva rujeolei de la 83,2 la sută la 84,5 la sută din copii. O rată foarte redusă pentru a ține sub control această infecție extrem de contagioasă.

În pofida acestor cifre alarmante, există totuși și anumite succese. Republica Moldova este deținătoarea mai multor certificate eliberate de OMS care arată că țara este liberă de poliomielită sau că nu are cazuri de rujeolă și rubeolă. Mai nou, anul trecut țara a atins obiectivul regional de control al Hepatitei virale B prin imunizare.

Infecțiile nu au nevoie de pașaport pentru călători

Acum un an, Republica Moldova a devenit cea mai expusă riscurilor epidemiologice deoarece războiul provocat de Rusia în Ucraina a periclitat programele naționale de vaccinare. Șeful Direcției prevenirea și controlul bolilor transmisibile de la ANSP se teme că odată cu fluxul de migranți din țara vecină, Republica Moldov se poate confrunta cu importul unor boli transmisibile.

„Ucraina este recunoscută de către Organizația Mondială a Sănătății ca zonă nefavorabilă pentru poliomielită. În ultimii ani în regiunea Transcarpatică au fost înregistrate mai multe cazuri de poliomielită cauzate de virusurile vaccinale care pot provoca poliomielita paralitică. Pe lângă acestea, și în Ucraina se înregistrează în ultimii ani o acoperire vaccinală joasă, iar în unele regiuni este în jur de 50 la sută în loc de 95 la sută cât ar trebui să fie pentru a asigura securitatea epidemiologică”, spune reprezentantul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică.

Republica Moldov s-a arătat dispusă să asigure refugiații ucraineni cu vaccinuri incluse în calendarul național de imunizări care este unul mai complex în comparație cu țara vecină. Spre exemplu, programul național moldovenesc include vaccinarea împotriva virusurilor rotavirale și a infecției cu Human Papilloma Virus, imunizări pe care Ucraina nu le are, menționează Nicolae Furtună. Potrivit lui, prin această deschidere Republica Moldova vrea să prevină riscurile de declanșare a unor infecții venite din afara țării: „Asta ne-a costa mai mult decât o doză-două de vaccin pentru refugiații ucraineni”.

Transnistria, o cutie a pandorei pentru epidemiologi

Deși este inclusă în Programul Național de Imunizări și asigurată cu vaccinuri atât la nivel național, dar și de partenerii de dezvoltare, regiunea transnistreană înregistrează o rată foarte scăzută la capitolul imunizarea populației. Autoritățile de la Chișinău nu pot controla procesul de vaccinare din stânga Nistrului și se limitează doar la analizarea datelor cu care operează sistemul de acolo. Nicolae Furtună pune la îndoială caracterul complet al informațiilor oferite de Tiraspol.

„Noi nu cunoaștem ce se întâmplă acolo, dar știm că ratele de acoperire vaccinală pe orice antigen și vârstă sunt mai mici. Spre exemplu la poliomielită avem pe malul drept o acoperire de 87,4 la sută din copii, iar malul stând doar 56,5 la sută. Vaccinul diftero-tetano-pertussis la vârsta de un an este administrat la 88,3 la sută din copii pe malul drept, iar pe malul stâng în proporție de doar 81,1 la sută”, explică situația șeful Direcției prevenirea și controlul bolilor transmisibile de la ANSP.

Nicolae Furtună spune că datele din regiunea transnistreană reduc din rata de acoperire cu vaccinuri la nivel național și măresc riscul apariției unor focare de boli care sunt ținute sub control cu ajutorul imunizării. Potrivit lui, datorită dezinformării în regiune a crescut numărul persoanelor care nu cred în vaccinuri, iar autoritățile nu reușesc să pună în practică strategiile de vaccinare.

Lucrătorii medicali vor promova vaccinarea după un modul american

Moldova Media Dialogue, jurnaliștii și profesioniștii din domeniul sănătății au discutat virtual despre felul în care pot fi promovate informațiile corecte despre imunizare și vaccinuri

GALERIE FOTO//Căminul nr.1 al Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” a fost modernizat

Tag: imunizare, vaccinuri, Nicolae Furtuna

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.