Zinaida SÂRBU: Protocolul postnatal urmărește îngrijirea mamei și a nou-născutului pentru reducerea riscurilor în lăuzie

Sursa Foto: Sănătate INFO

Vitalie Dogaru

05 decembrie, 2025, 11:08

Vizualizări: 703

Asistența post-partum are un rol crucial în reducerea deceselor materne prin prevenirea și tratamentul celor mai comune complicații din această perioadă. Protocol clinic standardizat de îngrijiri postnatale pentru o experiența pozitivă în perioada de lăuzie a fost elaborat în baza recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății care conțin măsuri accesibile și simple de aplicat.

Zinaida Sârbu, conferențiară universitară la Catedra obstetrică şi ginecologie, USMF „N. Testemițanu”, este una dintre autoarele Protocolului. Potrivit ei, documentul are în vizor îngrijirea mamei și a nou-născutului în primele săptămâni post-partum. Acesta îmbină accesibilitatea serviciilor medicale și capacitățile comunităților de a recunoaște primele semne de urgență pentru reducerea incidenței deceselor și nivelul de morbiditate în perioada postnatală.

Spuneți-ne, vă rog, pe ce se focusează Protocolul clinic standardizat de îngrijiri postnatale pentru o experiența pozitivă în perioada de lăuzie?

Protocolul are mai multe obiective. În primul rând, acesta informează prestatorii de servicii medicale despre particularitățile evoluției perioadei post-partum. În al doilea rând, stabilește măsurile de intervenție și profilaxie pentru prevenirea posibilelor complicații, prin monitorizarea atentă a lăuzelor cu sau fără factori de risc materni, fetali sau extragenitali, pentru a menține și ameliora sănătatea fizică și psiho-emoțională a femeilor din perioada post-partum.

Un alt obiectiv al protocolului este îmbunătățirea asistenței medicale acordate lăuzei și nou-născutului, adică deja la două persoane, cu scopul de a oferi o experiență postnatală pozitivă. Asta deosebește protocolul de îngrijiri postnatale de cele de îngrijiri ante și intranatale și permite ca mamele și nou-născuții să beneficieze de informații și sprijin continuu din partea prestatorilor de servicii medicale.

Ați vorbim despre provocări care pot apărea în perioada post-partum. La ce v-ați referit?

Lăuzia durează 42 de zile de la naștere. În această perioadă sunt foarte importanți indicii care monitorizează mortalitatea maternă și neonatală deoarece sarcina și nașterea fiziologică sunt procese care oricând pot evolua în patologie.

În primele 24 de ore după naștere, lăuza și nou-născutul se află sub strictă supraveghere pentru prevenirea unor posibile complicații post-partum precum hemoragiile post-partum. Ulterior, în următoarele 12 zile pot apărea diverse situații care le pot influența starea de sănătate, cum ar fi tromboembolismul venos, hemoragiile, complicațiile septice (puroierea plăgilor postnatale, endometrite etc.) și acutizarea unor maladii pe care le-a suportat pacienta pe parcursul vieții, mai frecvent infecțiile cronice ale tractului urinar.

Nu este lipsită de riscuri nici viața nou-născutului. Mama trebuie să fie foarte atentă și să ceară ajutorul medicului dacă apar convulsii, temperatura corpului nou-născutului este mai mare de 37,5 sau mai mică de 35,5, icter care afectează palmele și tălpile, lipsa mișcărilor spontane sau respirație rapidă și dificilă (mai mult de 60 respirații pe minut).

După externare la domiciliu, lăuza și nou-născutul ar trebui să rămână sub stricta supraveghere a medicului de familie, care va oferi informații și sprijin continuu conform necesităților, inclusiv a celor culturale din familie. Îmi aduc aminte că, atunci când eram copilă în sat, nu mi se permitea timp de o lună să fac vizite în gospodăriile unde s-a născut un copil deoarece se considera că pot transmite vreo infecție.

Ce aduce nou în îngrijirea medicală a mamei și a nou-născutului Protocolul clinic standardizat de îngrijiri postnatale pentru o experiență pozitivă în perioada de lăuzie?

Protocolul stipulează clar rolurile specialiștilor în acordarea asistenței după ce femeia a născut. În primele 24 de ore aceasta este obligația medicului obstetrician și a moașei. Dacă a fost o naștere mai complexă, atunci observațiile specialiștilor pot dura și câteva zile, după externare la domiciliu intervine medicul de familie care trebuie să facă prima vizită acasă la lăuză în primele trei zile. Acesta va face examinările prescrise de protocol pentru a exclude orice complicație postnatală și va consilia lăuza cum să se alimenteze pentru o lactație bună, despre particularitățile de igienă personală și o va încuraja să solicite ajutorul prin intermediul Serviciului 112 în situații de pericol atât pentru nou-născut, cat si pentru lăuză.

Protocolul mai stabilește că a doua vizită la domiciliul lăuzei se va face la 14 zile după naștere și menționează că vizita va fi făcută de medicul de familie și nu de asistentă sau moașă, cum erau practicile anterioare. Dacă medicul constată în această perioadă de strictă supraveghere un proces care nu este fiziologic, acesta va solicita ambulanța pentru internarea mamei și a nou-născutului.

Totodată, toate lăuzele vor fi externate cu un ghid în care sunt trecute semnele clinice când trebuie să solicite ajutor medical. Orice hemoragie non fiziologică sau febră este un motiv de a chema ambulanța și nu medicul de familie, iar medicii trebuie să fie informați cînd este solicitat ajutorul că este vorba de o lăuză.

Maternitățile din Republica Moldova, pregătite pentru experiențe pozitive în naștere pentru fiecare femeie

Știți încă prin ce mai este important acest protocol? El readuce mereu aminte medicului de familie ca să țină sub observație modificările fiziologice care trebuie să aibă loc în lăuzie. Dacă acestea întârzie sau nu au loc, înseamnă că pacienta poate dezvolta o patologie. Spre exemplu, avem situații când în sarcină se dezvoltă diabetul gestațional, iar la o lună de zile de la naștere el trebuie să dispară. Dacă se menține, pacienta rămâne în grupul de risc pentru examinare pentru diabetul zaharat de tip 2. Medicul are mereu pe masă anexele protocolului care îl ajută să prevină apariția complicațiilor postnatale și să-și evalueze activitățile.

Cine este responsabil de coordonarea îngrijirii mamei și a nou-născutului pe parcursul celor 42 de zile de lăuzie?

Medicul de familie este cel care ține femeia sub observații și dacă ceva nu corespunde stării de bine, el redirecționează lăuza către medicul ginecolog, iar dacă este o urgență, atunci către un staționar specializat, prin intermediul Serviciului 112.

Dincolo de asistența medicală, medicului de familie îi revine și rolul de comunicator cu lăuza. Ce reguli stabilește protocolul pentru dialogul medic-beneficiar de servicii?

Protocolul conține mai mult anexe care trebuie completate de medicul de familie împreună cu lăuza. În acest proces de comunicare sunt stipulate mai multe întrebări cu ajutorul cărora medicul poate stabili statutul femeii. Lăuzia este o perioadă de tranziție de la schimbările care au intervenit în sarcină la situația de până la graviditate. În paralel, a mai apărut un copil care solicită multă atenție și unele mame cu greu fac față acestor provocări.

Una dintre cele mai des întâlnite complicații din perioada lăuziei este depresia postnatală. Ancheta ajută medicul de familie să aprecieze starea psiho-emoțională a lăuzei pentru că solicită cu ajutorul unor întrebări directe, răspunsuri sincere. În baza acestora se face o evaluare pentru a stabili de ce fel de suport psiho-emoțional are nevoie femeia. Anchetarea lăuzei ajută medicii de familie să prevină și complicațiile tromboembolice caracteristice perioadei postnatale prin acordarea unor întrebări specifice, evaluarea numărului de puncte acumulat din răspunsuri permite stabilirea gradului de risc tromboembolic și a necesității de profilaxie.

Gheorghe CALIGA: Protocolul de îngrijiri intranatale unifică acțiunile echipei medicale și îmbunătățește relația cu parturienta

Cât de pregătit este astăzi un medic de familie să facă față acestor provocări pornind de la obligațiile stabilite în protocolul de îngrijiri medicale postnatale?

Specialiștii noștri au multe cursuri de educație medicală continuă la care însușesc tehnici de comunicare cu gravidele, parturientele și lăuzele pentru a face față solicitărilor stresante. Cu fiecare participare la sesiunile de instruire observăm o îmbunătățire a abilitărilor de intervenție și comunicare. Știu ce să întrebe și cum să ajute atunci când apare o problemă. Dar cea mai importantă este disponibilitatea lor de a fi mereu la telefon alături de aceste femei.

Cu toate acestea, conform ghidului de intervenții în situațiile de risc, femeile știu, așa cum am mai spus, să solicite asistența medicală de urgență menționând că este vorba de o lăuză la câteva zile de la naștere. Această specificare va acorda prioritate apelului în lista de intervenții urgente.

Ce notă ați da nivelului de școlarizare a familiilor în cadrul lecțiilor pentru viitorii părinți? Cât de pregătite sunt familiile ca să înțeleagă corect starea de sănătate pe tot parcursul sarcinii și după naștere?

Școlile tinerilor familii sunt foarte binevenite pentru că acolo femeile, dar și persoanele lor de încredere, au posibilitatea să învețe exact ce trebuie să facă în momentele critice care pot interveni. Datorită acestor cursuri, foarte multe femei înțeleg când este începutul unei nașteri, cum să se comporte în travaliu și la ce să fie atente în perioada de lăuzie. Omul când știe mai multe și înțelege ce se întâmplă este mai protejat și are soluții la provocări. Sarcina și nașterea nu sunt procese simple și au nevoie de o bună pregătire pentru a se transforma în experiențe pozitive, așa cum stipulează și protocoalele despre care discutăm.

Informațiile necesare pot fi obținute în cadrul școlilor pentru viitorii părinți, sau direct de la medicul de familie sau medicul ginecolog-obstetrician. Este important ca informațiile să fie oferite de o sursă credibilă – un profesionist care are studii și experiență în medicina bazată pe dovezi și nu din auzite, cum se mai întâmplă de multe ori, mai ales acum pe rețelele de socializare. Nu toate sursele de informare, inclusiv femeile care au trecut prin aceste experiențe, pot oferi sfaturi corecte despre sarcină, naștere și lăuzie. Ceea ce pentru cineva a fost o urgență majoră, pentru altcineva poate trece ca o experiență firească și invers. Numai un medic pregătit poate explica și înțelege procesele prin care trece o femeie în perioadele despre care vorbim.

Până la urmă, cum credeți, ce înseamnă o experiență pozitivă în sarcină, naștere sau lăuzie?

O experiență pozitivă înseamnă că o sarcină s-a finalizat cu nașterea normală, cu un copil sănătos și cu o mamă sănătoasă și o perioada de lăuzie care a decurs fără complicații. Asta este rezultatul muncii echipei de medici care a asistat femeia pe parcursul sarcinii, nașterii și lăuziei.

Numai o experiență pozitivă în sarcină, naștere și perioada de lăuzie va face o femeie să mai vrea să nască. Sarcina, nașterea și lăuzia solicită mult femeia fizic și psiho-emoțional și dacă femeia a avut o experiența negativă măcar în una din aceste etape, atunci persoana va ezita să o mai repete.

Cât de mult depinde această experiență pozitivă de familia lăuzei?

Vreau să menționez aici un factor foarte important: femeia în perioada de lăuzie nu este singură, este în familie. Deci, familia are un rol foarte important în susținerea psiho-emoțională a femei în această perioadă. Și atunci când vine la medic pentru sesiunile de informare în cadrul școlii viitorilor părinți, este recomandat să vină împreună cu partenerul sau un membru al familiei, o persoană de încredere, care va fi de ajutor pe parcursul sarcinii, atunci când se va naște copilul și după, în perioada de lăuzie. Este salutabilă dorința partenerului de a participa în procesul de naștere. Important este ca partenerul sau persoane de încredere să meargă împreună cu gravida la sesiunile de informare în cadrul școlii viitorilor părinți ca să învețe cu ce poate ajuta soția, psiho-emoțional sau chiar fizic prin susținerea corpului într-o poziție care să ajute parturienta să treacă mai ușor peste durerile nașterii.

Parteneriatul este foarte binevenit la toate etapele, dar mai cu seamă în perioada postnatală când lăuza are nevoie de mai multă susținere psiho-emoțională. Ea trebuie să se odihnească atunci când copilul doarme, iar partenerul să se implice în treburile casnice, în îngrijirea nou-născutului, să petreacă timp calitativ cu familia, asigurând astfel o distribuție echitabilă a responsabilităților și ușurând presiunea asupra mamei. De susținerea familiei depinde cât de repede se reface femeia în perioada de lăuzie ca să se poată conecta la îngrijirea și creșterea copilului.

Corina ILIADI-TULBURE: Rezultatul bun în naștere înseamnă sănătate și experiență pozitivă

Gheorghe CALIGA: Protocolul de îngrijiri intranatale unifică acțiunile echipei medicale și îmbunătățește relația cu parturienta

Rodica Comendant: Există politici, campanii și resurse, dar rata de utilizare a contraceptivelor rămâne foarte scăzută

Tag: maternitate, centru perinatal, UNFPA

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.