Documente interne vs. „reducerea riscurilor”: cum își rescrie industria tutunului propria imagine

Sursa Foto: Theexamination.org/Rocco Fazzari

Irina Papuc

02 aprilie, 2026, 22:23

Vizualizări: 14

Un corp tot mai consistent de dovezi provenite din documente interne ale industriei tutunului indică faptul că narațiunea privind „reducerea riscurilor” nu reprezintă altceva decât o adaptare a unor strategii istorice prin care industria a încercat să își protejeze interesele comerciale și să își mențină baza de consumatori.

O analiză publicată de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS) arată că, deși conceptul de reducere a riscurilor este unul legitim și eficient în sănătatea publică, industria tutunului l-a preluat și l-a reconfigurat în propriul interes. Scopul nu este reducerea impactului asupra sănătății, ci repoziționarea produselor și atragerea unor noi generații de utilizatori, într-un context global în care reglementările devin tot mai stricte.

Privite în perspectivă istorică, aceste practici nu sunt noi. Încă din anii 1950, atunci când au apărut primele dovezi solide privind legătura dintre fumat și cancerul pulmonar, industria a reacționat printr-o strategie sistematică de subminare a științei. Documentele interne arată că au fost finanțate cercetări menite să creeze îndoială și să genereze controverse artificiale, iar structuri aparent independente au fost utilizate pentru a influența atât opinia publică, cât și deciziile politice. În unele cazuri, cercetătorii foloseau chiar termeni codificați pentru a evita referințele directe la boli grave.

Pe măsură ce dovezile științifice au devenit imposibil de ignorat, industria nu a abandonat aceste practici, ci le-a adaptat. În anii 1970, au fost introduse țigările „light” și „low-tar”, promovate drept alternative mai sigure. În realitate, documentele arată că aceste produse au fost comercializate pe baza unor afirmații înșelătoare, deși companiile cunoșteau limitele și riscurile lor reale.

Această etapă marchează o tranziție importantă: de la negarea directă a riscurilor la reformularea lor într-un mod care să permită continuarea consumului.

Aceeași logică este vizibilă și în strategia adoptată începând cu anii ’90, când industria a început să se prezinte ca un actor „responsabil”. Inițiative precum proiectul „Sunrise” au urmărit normalizarea socială a fumatului și slăbirea politicilor de control, nu prin confruntare directă, ci prin construirea de relații, cooptarea unor actori considerați moderați și diminuarea influenței criticilor.

Un capitol relevant al documentelor interne vizează și modul în care industria a încercat să influențeze procesele decizionale în perioada elaborării Directivei privind produsele din tutun. Concret, documente interne ale Philip Morris, care au ajuns în spațiul public, conțineau informații despre modul în care membrii Parlamentului European au fost abordați pentru discuții și întâlniri private cu industria. Nu a fost vorba de întâlniri formale, transparente, ci și de discuții nedeclarate, purtate în afara cadrului oficial.

Documentele au arătat că sute de eurodeputați au fost abordați. Fiecare politician era analizat și „clasificat” în funcție de poziția sa față de industrie: favorabil, indecis sau critic. În unele cazuri, companiile aveau chiar informații detaliate despre interesele personale ale acestora.

În acest context trebuie înțeleasă și promovarea actuală a conceptului de „reducere a riscurilor”. Documentele interne indică faptul că, începând cu 2014, marile companii din industrie au urmărit în mod explicit legitimarea acestui concept la nivel global și integrarea lui în politicile publice. Strategia a fost una multidimensională, bazată pe gestionarea reputației, influențarea informației și construirea de alianțe cu actori din mediul științific, academic și mediatic.

În practică, această abordare a inclus finanțarea indirectă a cercetării fără transparență, susținerea unor intermediari care să promoveze mesajele industriei și cultivarea relațiilor cu lideri de opinie. Investigațiile și mărturiile unor avertizori de integritate sugerează că, în unele cazuri, cercetarea științifică a fost manipulată pentru a susține ideea că noile produse ar reprezenta alternative semnificativ mai sigure.

Mai multe informații puteti găsi AICI.

Dorina Agachi: „Pentru copii și adolescenți nu există produse cu nicotină sau tutun „mai sigure””

Reducerea riscurilor” sau reducerea adevărului? Lecția Suediei deturnată de industria globală a tutunului

Pliculețele cu nicotină: ce spune și ce nu spune mass-media din Republica Moldova

Tag: documente interne industria tutunului lobby

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.