Câți pacienți cu boli rare trăiesc în Moldova și care sunt provocările medicilor în domeniul „maladiilor orfane”
Silvia Rotaru
01 martie, 2019, 12:59
Vizualizări: 5207
Numărul pacienților diagnosticați cu boli rare crește de la an la an, iar grav este că nu toți sunt diagnosticați la timp. Cei care primesc un diagnostic cert pot urma un tratament de susținere, iar aceasta le îmbunătățește calitatea vieții. De cealaltă parte, există cazuri când pacienții decedează. Medicii atenționează că este vital să facem screening-urile prenatale și neonatale indicate. Acum în Moldova trăiesc cu diverse boli aproximativ 1.200 de pacienți, în mare parte copii.
O boală rară este considerată orice afecțiune care afectează mai puțin de
unul din 2.000 de persoane. Astăzi în lume există aproximativ 8.000 de boli rare
care afectează 3 milioane de oameni la nivel global.
Lucia Moraru are 37 de ani și mai mult de jumătate din viața ei a trăit
fără să știe că s-a născut cu o boală rară. Cu 15 ani în urmă a fost
diagnosticată cu fenilcetonurie. Maladia este una extrem de rară și necruțătoare.
În organismul acestora lipsește fenilalaninhidroxilaza, o enzimă care
transformă fenilalanina în exces în tirozină. Astfel fenilalanina se acumulează
în organism prin alimente în concentrații anormale și atacă cele mai sensibile
celule din organismul uman - cele nervoase și în cele din urmă provoacă retard
mintal progresiv și ireversibil.
„Nu știam că sufăr de această boală. Mâncam orice și nu mă
simțeam bine, eram nervoasă. Analizele de sânge nu erau deloc bune. Tratamentul
și dieta am început-o de la 22 de ani, atunci când și am fost diagnosticată cu
această maladie. Nu mă alimentam corect, de aceea îmi făceam doar rău fără să
știu. Acum mănânc preponderent legume și fructe” spune Lucia.
Țara noastră are un Registru Național de fenilcitonurie, unde sunt
înregistrați 150 de pacienți pe parcursul a 25 de ani de activitate a
screeningului neonatal.
„Acești pacienți fie au plecat peste hotare, fie unii nu mai vin la noi.
Acum, se află în monitorizare, aproximativ 50 de pacienți. Ei vin regulat la
consultații și își verifică permanent nivelul de fenilalanină. Ei au un
tratament și o dietă specială. Nu au voie să mănânce brânză, pâine, lapte, ouă,
carne, făinoase. Tot ce conține proteină multă. Alimentația lor este suplinită
printr-un substituent lipsit de fenilalanină, iar dieta este asigurată pe baza
produselor aproteice, făină, lapte, biscuiți aproteici. Ele sunt asigurate
gratuit prin programul Național de Combatere a Bolilor Rare. Costul unui
asemenea program pe an este de 4 milioane de lei”, a menționat Natalia Ușurelu
doctor, conferențiar universitar, cercetător coordonator în cadrul Centrului de
Sănătate, Reproducere și Genetică Medicală din Chișinău, cea care, de asemenea,
are un copil cu această maladie.
Natalia Ușurelu susține că pentru a preveni această maladie este necesar
screeng-inul neonatal care are în acest moment are o acoperire de 95 la sută în
toată țara. De asemenea, părinții care
se află în grupul de risc trebuie să fie foarte vigilenți.
„Orice părinte care are un copil cu fenilcitonurie se află în grupul de
risc pentru a avea un alt copil cu aceeași problemă. Este foarte necesară
investigația la nivel de ADN pentru a stabili un diagnostic definitiv”, a mai
adăugat Natalia Ușurelu.
Fenilcetonuria, alături de fructozemie, maladia Gaucher, mucopolizaharidoză,
muscoviscidoză, glicogenozele, face parte din cele 54 de erori înnăscute de
metabolism, care se pot întâlni la orice vârstă și sub orice manifestare, spun
specialiștii. Sunt maladii care pot fi prevenite prin realizarea la timp a
screeningului, dar și a consultării unui genetician, dacă facem parte din
grupul de risc.
„Screeningul prenatal în perioada 11-22 săptămâni de sarcină este extrem de
important. Dacă este diagnosticată o anumită maladie genetică există șansa
întreruperii sarcinii. Este important să facem și un diagnostic pre-sarcină.
Cuplurile care au rude apropiate cu astfel de maladii trebuie să consulte un
genetician înainte de a concepe un copil. Spre exemplu, malformațiile
congenitale provocate de lipsa de acid folic pot fi prevenite dacă femeile vor
lua înainte de sarcină un astfel de supliment, în doze stabilite atent de medic
”, spune Ninel Revenco, vicedirector cercetare,
inovare şi transfer tehnologic al IMC.
„Screeningul prenatal este realizat cu scopul profilaxiei bolilor
ereditare, cromozomiale, congenitale, boli care sunt incurabile. În
screneningul prenatal se face ultrasonografia și screeningul biochimic. În
perioada 11-14 săptămâni de sarcină se efectuează ultrasonografia, când putem
depista markerii ecografici pentru aberații cromozomiale, translucență nucală
mai mare de 2 și jumătate mm și ductul venos. Există zeci de parametri de care trebuie
să ținem cont, dar măcar la aceștia să atragem atenția. Se recomandă, de
asemenea, și dublu test. Este un test biochimic, care din păcate este contra
plată la noi în țară. Cele două analize necesare, ultrasonografice și
biochimice trebuie făcute în aceeași zi sau la un interval nu mai mare de 24 de
ore de la prima investigație”, afirmă și geneticianul Natalia Barbova.
În diagnosticarea la timp a bolilor rare este foarte importantă conlucrarea
cu alte centre de cercetare în acest domeniu, spun specialiștii.
„Avem un acord de
cercetare împreună cu Institutul de Chimie Macromoleculară de la Iași, dar și cu
o instituție din București, care ne ajută. De asemenea, conlucrăm împreună cu
compania Brucker din Germania, care s-a oferit să ne asigure un screening
neonatal prin urină tuturor nou născuților timp de un an de la IMC. În jur de
5-6 mii de copii pe an, care se nasc aici, din lunile următoare vor beneficia
de un screening neonatal prin analiza urinei”, susține Natalia Ușurelu.
Problemele cu care se confruntă cercetătorii din țara noastră sunt de ordin
financiar, dar și de resurse umane este nevoie.
„Avem nevoie de finanțare și de o echipă tânără, pentru că de entuziasm
avem parte”, spune Natalia Ușurelu.
La fel de importante sunt și diversele conferințe, de la care specialiștii
de la noi vin cu experiențe noi, idei și inovații.
„Mergem la toate conferințele internaționale din România, Germania, Olanda,
Franța, SUA. Suntem omniprezenți la toate conferințele la acest subiect. Toate
se fac pentru a veni cu noi informații despre screeningul, diagnosticul, dar și
ultimele tratamente ale maladiilor să fie aplicate și în Moldova. Sunt foarte
multe maladii și este greu să pregătești un specialist în domeniul acesta, dar
grație acestor colaborări cu alte centre din Europa, dar și din Rusia, pacienții
pot fi diagnosticați la timp”, mai spune Natalia Ușurelu.
Costurile tratamentului de întreținere pentru un singur pacient cu o boală
rară se ridică la nivelul miilor de euro, dar nu este nevoie doar de tratament,
ci și de susținerea psihologică a întregii familii.
„Un singur copil al cărui diagnostic poate ajunge la 1 mie de euro,
necesită un tratament lunar nu mai puțin de 150 de mii de euro. Anul trecut a
fost depistat la noi în țară un copil cu licogenoză, iar tratamentul pentru un
preparat de substituție, care îi permite să elimine acele substanțe toxice din
organism, care se acumulează din cauza erorilor înnăscute de metabolismului se
ridică la 150 de mii de euro. Tratamentul este acoperit de stat sută la sută”,
a declarat Ninel Revenco.
Ziua bolilor rare este marcată în țara noastră din anul 2016, în ultima zi
a lunii februarie. Cercetarea bolilor rare este crucială în promovarea
răspunsurilor și soluțiilor pentru pacienți, oricare ar fi ele: vindecare,
tratament sau ameliorarea stării.
Cea mai răspândită boală rară în Moldova este fibroza chistică. Aproximativ 6-10 copii sunt depistați anual cu această maladie. O altă boală
rară, care este la fel de des întâlnită este Fenilcitonuria. În anul 2018 au
fost diagnosticați 6 copii cu fenilcitonurie.
Tag: boli rare fenilcitonurie
Categoria: Știri Interne
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
23 noiembrie, 2017, 14:46
23 noiembrie, 2016, 14:21
Cele mai citite
Medic stomatolog originar din Moldova, ucis în cabinetul său ...
17 iulie, 2024, 10:34
Medicul Adrian Hotineanu vrea scuze publice de la familia Va ...
16 august, 2024, 17:01
(P) Cum să creezi o masă elegantă pentru orice ocazie: sfatu ...
20 septembrie, 2024, 16:46
Justiția tocmai a „ucis” un medic. Decriminalizați malpraxis ...
08 noiembrie, 2024, 21:01
Incendiu la bordul unui avion. O țigaretă electronică a expl ...
20 septembrie, 2024, 13:59
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi16,50 %