Lipsă de transparență și haos pe piața farmaceutică din Moldova: mai mult de 3.000 de medicamente au dispărut de pe piață, iar cele rămase sunt mai scumpe

Sursa Foto: agora.md

Irina Papuc

26 decembrie, 2019, 11:58

Vizualizări: 4138

Lipsa de transparență, concurența neloială și modificarea legilor în domeniul farmaceutic au avut ca efect dispariția de pe piața din Republica Moldova a aproape 3.000 de medicamente. În timp ce producătorii europeni se retrag, aici găsesc „teren fertil” producătorii din Asia.

Rezistă cine poate, numai că cei care au rămas bagă mâna adânc în buzunarele moldovenilor care își dau toate economiile pe medicamente – o analiză a pieței arată că medicamentele sunt și cu 40 la sută mai scumpe decât prevede legea.

O analiză a Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, care reflectă situația constatată de Guvernul Sandu la mijlocul acestui an, arată că din Catalologul Național de Prețuri, unde sunt înregistrate toate medicamentele ce urmază să intre pe piața locală, au dispărut aproape 3.000 de medicamente, numărul acestora reducându-se de la 6249 de produse în 2013, până la 3536 în 2019. Au dispărut masiv medicamente produse în Uniunea Europeană: dacă în 2013 aveam 3.000 de medicamente, acum au mai mai rămas doar 1738. Tot spre deosebire de 2013 acum avem de trei ori mai puține medicamente autohtone: doar 400 de denumiri. Reducerea critică în cazul producătorilor autohtoni mai are un motiv, obligarea tuturor producătorilor din anul 2014 să se conformeze regulilor GMP și apoi prevederilor GDP.

Situația a ajuns atât de gravă, susține AMDM, încât aproape că nu mai există concurență, chiar și în cazul pozițiilor de medicamente ce se eliberează cu prescripție medicală.

„La fel de îngrijorătoare este tendința scăderii numărului de competitori prezenți pentru fiecare denumire comercială internațională, în special pentru medicamentele eliberate cu prescripție medicală: Pentru mai mult de jumătate din Catalog au rămas, în 2019, doar unul-doi producători, crescând riscul de discontinuitate de stocuri în cazul în care unul din cei doi producători decide să se retragă de pe piață”, afirmă instituția. În evaluarea sa, Agenția nu vine și cu exemple de medicamente pentru care aproape că nu mai există competitori și în cazul căror medicamente există risc iminent de discontinuitate.

Reducerea drastică a medicamentelor de pe piața locală ar avea legătură cu modificarea legislației în 2010, când a fost introdus Catalogul Național de Prețuri și modificarea metologiei de formare a prețurilor. Atunci a fost introdus în legislație termenul de preţ de producător care trebuia să nu fie mai mare decât preţul mediu al celor mai mici trei preţuri de producător pentru aceleaşi medicamente din ţările de referinţă cu care se efectuează comparaţia, țările de referință fiind România, Bulgaria, Serbia, Croaţia, Cehia, Slovacia, Lituania, Grecia și Ungaria.

Legislația ar fi mult prea greoaie și neclară, susține AMDM, de aceea importatorii au găsit o portiță legală prin care să sară peste toate aceste etape și să plaseze medicamente pe piață la prețul pe care și-l doresc, de cele mai multe ori mult mai mare decât ar fi fost dacă aplicau corect legea.

Această portiță legală este articolul 11, alineat 7 din Legea cu privire la activitatea farmaceutică. Articolul prevede că „în cazuri deosebite (cataclisme, catastrofe, epidemii, epizootii, intoxicaţii în masă, alte cazuri ce ameninţă sănătatea oamenilor; absenţa analogilor sau a substituenţilor pe piaţa farmaceutică), Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale este în drept să permită importul, distribuirea şi folosirea în practica medicală a medicamentelor, altor produse farmaceutice, necesitatea reducerii cheltuielilor pentru achiziţiile publice de medicamente, parafarmaceutice şi materiei prime medicamentoase neautorizate în Republica Moldova, dar autorizate în ţara de origine”.

Anume aceste prevederi au generat „o escaladare a înregistrării medicamentelor” în baza acestui articol. Adică, importatorii își înregistrează medicamentele fără a trece procedura de autorizare pe piață, motivând unul din argumentele de mai sus, iar într-o astfel de situație nu există nicio reglementare de preț.

Astfel, afirmă AMDM, medicamentele aduse pe piață prin această procedură sunt mult mai scumpe, decât cele care au trecut prin procedura prevăzută le lege pentru situații obișnuite, ceea ce a și creat situații de concurență neloială și a determinat mai mulți producători să se retragă de pe piața din Republica Moldova. Nici de această dată AMDM nu precizează câte medicamente din cele peste 3.500 existente acum, au ajuns pe piața din Republica Moldova, fără să treacă procedura de autorizare. Fosta șefă a Agenției Medicamentului, Zinaida Bezverhni, a declarat recent pentru Sănătate INFO că aceasta reprezintă de fapt o componentă de corupție.

„(...)dacă noi permitem acest import neautorizat, noi nu reglementăm prețul. În acest caz distribuitorul vine cu prețul pe care îl propune el (...) Iată la o singură ședință a Comisiei trebuia să evaluăm aproximativ 200-300 de cereri de import a medicamentelor neautorizate. Este o componentă de corupție destul de mare. E o problemă enormă. Cred că acest interes față de Agenția Medicamentului este legată anume de activitatea acestei Comisii (n.r. - Comisia care evaluează și acceptă sau refuză cererile privind introducerea pe piață a medicamentelor neautorizate), fiindcă este o portiță foarte ușor de deschis ca să intri pe piața farmaceutică și să ocolești acele filtre pe care un sistem de reglementare puternic dintr-o țară le pune prin înregistrarea produsului și prin înregistrarea prețului”, a spus Zinaida Bezverhni.

Astfel, cu toate reglementările existente, AMDM menționează că 37 la sută din medicamentelor evaluate în farmacii aveau prețurile mult mari decât ar fi trebuit, în baza legii.

Haos pare să fie și în ceea ce privește medicamentele compensate, un haos al prețurilor în care unui om simplu îi este imposibil să se clarifice. Totul vine dintr-o practică inteligentă a CNAM de a folosi prețul per pastilă, nu așa cum este indicat în Catalogul Național de Prețuri, ceea ce face extrem de complicată, dacă nu imposibilă comparația prețurilor.

„CNAM publică separat de Catalog, o listă cu suma compensată la nivel de fiecare DCI compensat, definită la nivel de o unitate (de exemplu, 1 comprimată, 1 fiolă, etc), deși în Catalog prețul este definit la nivel de cutie cu un număr de unități. În plus, CNAM utilizează un cod de identificare a medicamentului complet diferit de codul emis de AMDM, publicat în Catalog. Urmarea necorelării datelor privind prețul de producător, prețul maximal de distribuție, prețul maximal cu amănuntul, și suma fixă compensată de CNAM, duce la limitarea capacității pacientului de a anticipa valoarea contribuției personale.

În plus, dacă la nivelul orașelor, pacienții au posibilitatea de verifica prețurile la nivelul mai multor farmacii, această opțiune este limitată considerabil în zonele rurale, ele fiind predominate de pacienți cu multiple boli cronice, și ca atare cu valori mai mari ale contribuției personale. Cu alte cuvinte, pacienții cei mai bolnavi și categoriile sociale dezavantajate sunt cei care suferă cel mai mult din cauza lipsei de transparență privind prețurile maximale de farmacie și, mai ales, suma maximă ce trebuie contribuită personal”, precizează AMDM.

Precizăm că Sănătate INFO a scris anterior că într-un singur an cota medicamentelor de origine europeană înregistrate în Republica Moldova a scăzut cu 20 la sută. Pe piața moldovenească ajung, comparativ cu anii precedenți, mai multe produse din statele CSI, dar și din alte țări.

20 de camioane cu ajutor umanitar și medical, oferit de România, în drum spre Republica Moldova. Un alt ajutor umanitar, în valoare de 50 de mii de euro, a fost oferit de Germania

Tag: haos, medicamente, piață

Categoria: Banii tăi în sănătate

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.