Mihai Moldovanu, șeful Direcției Municipale de Sănătate: Suntem întotdeauna cu un pas înaintea MinisteruluI Sănătăţii. Noi anticipăm lucrurile pe care ei vor să le facă

Sursa Foto:

PasPortal Administrator

07 octombrie, 2013, 16:34

Vizualizări: 3274

Autor: Irina Papuc

Politicienii se schimbă mult atunci când alegerile sunt aproape, și discursurile lor la fel. Nu pot spune cu certitudine dacă verva și nerăbdarea de a face schimbări cât mai multe și mai bune pe care am sesizat-o la domnul Moldovanu are legătură cu aceasta. Fiecare decide pentru sine. Mihai Moldovanu, care a revenit de curând în funcția de șef al Direcției municipale de sănătate are planuri grandioase pentru viitor și se încăpățânează să creadă că ele se vor îndeplini. Toate. Trebuie să vă mai spun că salariul acestui funcționar, mărturisește el, abia de atinge 5.000 de lei, iar în garaj ține un bolid frumos, alb- Subaru.

Domnule, Moldovanu, aţi deţinut funcţia de vicepremier timp de doi ani şi acum ați revenit la șefia Direcţiei Sănătate de la Primărie. De unde se văd mai bine problemele sistemului de sănătate – de la Guvern sau de la Primărie?

Și de la nivel central, dar și local. Depinde de persoana care se află în acestă funcţie, cum vrea să se implice şi cum vrea să acţioneze. Desigur, problemele s-au văzut foarte clar când am fost vicepremier, pentru că acolo eram responsabil de domeniul social, iar medicii de multe ori se implică şi în soluţionarea problemelor de ordin social. Vedeam de acolo că este necesară o reformă în sistemul sanitar, vedeam foarte bine că ceea ce aveam atunci în instituţiile spitaliceşti lasă foarte mult de dorit, iar sondajele pe care le avem periodic vorbesc despre insatisfacţia majorităţii pacienţilor în privința calității actului medical. Astăzi avem foarte multe spitale şi în municipiul Chişinău şi în întreaga ţară care nu sunt eficiente. Aici trebuiau întreprinse măsuri.

În care dintre aceste două instituții există mai multă libertate de acţiune?

Să fiu sincer în Guvernul Filat 2 nu prea am avut parte de libertate în acţiuni, pentru că depindea de echipa din care făceai parte. De multe ori înercam să mă implic, să influenţez unele decizii la nivel de minister, dar am fost oprit de către premierul Filat de atunci, care îmi spunea că există ministrul Sănătății care se descurcă cu domeniul lui. La Primărie am demostrat de când m-am întors că pot face mai multe – am creat această strategie de dezvoltare a sistemului de sănătate municipal, am mers mai departe pentru a crea acestă Asociaţie a lucrătorilor medicali cu studii medii.

Ce aţi încercat să faceţi în Guvernul Filat 2 şi nu vi s-a permis?

În primul rând vorbesc despre reformele care au întâmpinat mai multe proteste din partea comunităţii medicale. Eu personal am mers la ministru şi am încercat să discutăm despre felul cum trebuie implementată această reformă la nivel de republică. Trebuia să începem cu Planul naţional al spitalelor, care era, de fapt, prevăzut în planul de guvernare al AIE 2. Nu se făcuse nimic, era o stragie care trebuia să ne arate încontro să mergem – unde trebuie să avem spitale zonale, iar pacienţii să nu alerge de la nord la centru şi de la sud la centru pentru a face nişte investigaţii. Nu am fost auzit.

Aţi avut o altă viziune despre cum trebuie înfăptuit managementul comun al spitalelor?

O reformă clasică trebuie să vină de jos în sus şi nu invers. Trebuia să existe o comunicare cu angajații din domeniu ca să vadă dacă ei îşi doreau această reformă. Cred că ministerul a încercat să facă ceva, dar nu era o reformă structurală pe intern a unei instituţii, ci mai degrabă o mimare a reformei care, cred eu, era bazată pe interese.

Ce fel de interese?

Să existe un management comun, pentru ca toți banii să ajungă într-o singură mână – la Spitalul Republican.

Ce ar fi avut Andrei Usatîi din toată această afacere, dacă nu mai este director acolo?

Bine, el nu este, dar nu este numit niciun alt director general acolo. De ce? Înseamnă că acel loc se păstrează pentru cineva. Deja de trei ani acolo activează doar un director interimar.

La Cahul patru ani nu a existat un director…

Acolo a existat un blocaj politic, aici însă problema ar fi putut fi soluţionată foarte uşor, prin anunţarea unui concurs deschis. În plus, vreau să vă spun că nicăieri în lume o instituţie ştiinţifică nu poate fi alipită la o instituție practică. Institutul de Neurologia și Neurochirurgie și cel de Cardiologie trebuie să existe în continuare, pentru că sunt nişte instituţii unicale şi au relaţii pe plan internaţional.

Noi am început reforma prin comunicare și vă dau un exemplu - maternitatea nr. 2 riscă să dispară dacă nu va fi reorganizată. Ea ar putea fi transferată la o altă maternitate, la Maternitatea nr 1, din cadrul Spitalului Municipal nr 1. Acolo însă nu există o capacitate de absorbție a întregului colectiv. Ar fi urmat divizarea angajaților în două părţi – o parte la Maternitatea nr 1 şi o parte la Institutul Mamei şi Copilului. Aceasta ar da mari bătăi de cap, de aceea am decis ca ea să facă parte din Spitalul „Sfântul Arhanghel Mihail”. Astfel, păstrăm instituţia, iar colectivul susţine reforma.

Când şi cum a apărut ideea de a elabora o strategie la nivel municipal şi cât de mult s-a implicat Ministerul Sănătăţii în elaborarea ei?

De pe vremea când eram la Guvern. Am văzut cum se făceau reformele, că existau proteste şi am decis să adun colectivele medicale ca să salvăm sistemul municipal de sănătate. Comisia care a lucrat la această strategie este foarte reprezentativă, pentru că din ea au făcut parte directori de instituţii medicale, viceministrul Sănătăţii, Mihai Ciocanu, specialiști de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemițanu” şi consilieri municipali. Suntem la etapa de consultări publice, iar într-o săptămână o vom prezenta Consiliului Municipal pentru examinare şi aprobare. Şi Ministerul susţine acest proiect de strategie şi este un pas înainte în contextul reformelor începute în întreaga ţară.

Care este cel mai important punct din strategie cu care veţi începe reformarea sistemului medical la nivel de municipiu?

Planificăm să începem noul an bugetar cu instituţiile deja autonome din sectorul Râşcani – patru centre de sănătate de nivelul I, care vor avea autonomie deplină şi centrul Consultativ Diagnostic, la fel cu autonomie deplină. În total vor fi cinci insituţii în sectorul Râşcani. Prin realizarea acestui proiect pilot vrem să vedem cum se vor schimba indicatorii de sănătate.

De ce anume sectorul Râşcani?

Este cel mai bine organizat din punct de vedere teritorial. Nu am putut face acelaşi lucru în sectorul Ciocana şi nici în Centru, pentru că nu avem infrastructură de asistenţă medicală primară extinsă. Mai apoi planificăm să trecem Maternitatea nr. 2 în gestiunea Spitalului „Sf. Arhanghel Mihail”, precum și să alipim Spitalul nr. 4 tot la „Sf. Arhanghel Mihail”, numai că prin reorganizare. Acest spital va deveni un Centru municipal de Geriatrie şi de îngrijiri paliative. Astăzi, în această instituție sunt cele mai mici lasarii. La „Sf. Arhanghelul Mihail” coeficientul de salarizare este cu mult mai mare, astfel va creşte esenţial pentru toți angajații, de la 2.500 la cel puţin 4.000 de lei. Astfel, vom reuşi să echilibrăm salarizarea în aceste două instituţii.

Starea fizică a acestui spital este de departe una bună…

Vreau să spun că noi apreciem foarte mult locul de amplasare al acestui spital. Este un loc pitoresc, există pavilioane separate, tocmai ceea de ce avem noi nevoie pentru îngrijiri paliative, doar că trebuie să le reparăm.

Aţi calculat şi de câţi bani aveţi nevoie pentru reparație?

Vă spun şi asta. Am calculat că pentru fiecare pavilion ar trebui nu mai puţin de 3.5 milioane de lei. Nu sunt sume enorme, nu văd nicio problemă, în cazul în care îi schimbăm statutul cred că în doi ani vom reuşi să redăm imaginea necesară acestui spital.

Planificaţi deschiderea unui centru de Geriatrie, unul de Urologie. Aţi coordonat cu Ministerul Sănătăţii, care are la fel o reformă de regionalizare a spitalelor, ca să nu existe dublări de cheltuieli?

Nu vor exista dublări de cheltuieli, pentru că noi facem altceva. Noi suntem cu un pas înaintea Ministrulu Sănătăţii.

Aţi comunicat cu Vladimir Hotineanu sau cu Liliana Palihovici despre un Colegiul al tuturor lucrătorilor medicali?

Nu se doreşte acest lucru. Nici nu am încercat să discut cu domnul Hotineanu. Cu el este foarte complicat să discuţi, ce spune el e lege, iar doamna Palihovici îl susţine necondiţionat. Eu nu susţin asemenea abordări. Această lege a fost făcută în grabă, pentru că vin alegerile, iar acea prevedere care spune că orice medic trebuie obligatoriu să facă parte din această structură seamănă mai mult a dictatură și a sperietoare pentru medici. Sunt de acord că ei trebuie să se regăsească într-o asociaţie, dar ei nu trebuie obligați. Din câte am înţeles chiar şi ministrul Sănătăţii, Andrei Usatîi a declarat anterior că proiectul de lege nu este bun. Repet ceea ce am spus anterior – Colegiul Medicilor se va transforma într-o filială mai mică a PLDM.

După ce am văzut că ați susținut crearea Asociației lucrătorilor medicali apare o întrebare firească. Dacă PLDM încearcă să transforme Colegiul Medicilor într-o filială mai mică a PLDM, oare Asociaţia lucrătorilor medicali din municipiu nu se va transforma într-o filială mai mică a PL?

Nicidecum. Asta nu-ţi aduce dividende, vreau să vă spun.

Numai în Chişinău sunt aproximativ 3.500 de lucrători medicali cu studii medii. Asta ar fi vreo 3.500 de voturi…

Noi din start am spus că această asociaţie va fi una apolitică şi că nu va adera la nicio formaţiune politică. Veţi urmări acţiunile lor și urmeză să vă convingeți de acest lucru. Lucrătorii medicali cu studii medii au foarte multe probleme – salariile mici, nu sunt asigurați cu locuinţe, nu au condiţii de muncă. Astăzi ei nu se regăsesc nici într-o organizaţie.

Dacă nu avem legi care să-i apere pe lucrătorii medicali nu ar fi mai logic să fie elaborată o lege normală a malpraxisului care să funcţioneze, decât să formezi asociaţii de tot felul?

Acest lucru urmează să-l întrebaţi pe domnul Hotineanu sau pe ministrul Sănătăţii şi pe alţi actori din Parlament.

De ce se crează abia acum această asociaţie? Suntem în prag de an electoral?

Sincer să fiu, îmi pare rău că se întâmplă abia acum. Acest lucru demonstrează că până acum asistentul medical a fost neglijat, deşi el are un rol foarte important în actul medical.

La Spitalul „Sf. Arhanghel Mihail” se va alipi o maternitate, vor fi dezvoltate trei centre de geriatrie, urologie şi de îngriiri de lungă durată. Tot din acelaşi spital este şi asistenta medicală superioară care a fost aleasă în funcţia de preşedintă a Asociaţiei Lucrătorilor Medicali. Se creează impresia că aveţi o legătură aparte cu acest cu spital sau cu cineva din conducerea lui…

Nu am absolut nicio legătură, iar acest lucru poate fi verificat după nivelul de finanţare a fiecărui spital. Veţi vedea că există un echilibru. Nu am nicio legătură, nu am acolo rude, prieteni, cunoscuţi şi nici nu-mi trece prin gând să ajung director. Deşi nu pot nega că avem la nivel de municipiu spitale foarte bune, mai bune chiar decât unele spitale de nivel republican. Iar eu nu vreau decât să le creez acestor instituţii o imagine foarte bună.

Sunteţi atât de optimist aşa cum sunt politicienii în general. Nu v-aţi gândit că aţi putea da greş și că toate aceste lucruri pe care le promiteți nu le veți putea îndeplini?

Nu cred, noi avem susţinerea Ministerului Sănătăţii, CNAM ne susţine, echipa cu care am lucrat ne susţine. Am coordonat acest proiect cu Organizația Mondială a Sănătății, cu UNICEF și cu ONG-urile din domeniu. Urmează deja ca Consiliul Municipal să voteze şi să susţină acest proiect.

Şi dacă Primăria ajunge în mâinile altui partid?

Nu cred că ar trebui să prevaleze interesele de partid. Noi nu am avut o reformă în ultimii 20 de ani în municipiu. Eu mi-am îndeplinit misiunea, responsabilitatea acum revine CMC, prin acele partide care se regăsesc acolo.

Cât timp a trecut de când nu v-aţi mai implicat în actul medical propriu-zis?

Din 2007, pe atunci lucram la Asociaţia curativ-sanatorială de pe lângă Cancelaria de Stat. De atunci nu am mai avut o activitate directă, însă vreau să vă spun că lucrul administrativ aici diferă de alte direcţii și mă confrunt cu diferite situaţii din domeniul medical.

Nu vă este dor de medicină?

Mi s-a propus să ţin cursuri la Universitatea de Medicină şi Farmacie, însă pentru mine este mai importantă activitatea de aici. În plus, nu am timp.

Drumul politic pe care aţi pornit are cale de întoarcere înapoi spre medicină?

Eu cred că împreună cu echipa Partidului Liberal vom merge înainte, formațiunea are perspective mari. Nu avem de gând să dăm înapoi.

Cum decurge „conlucrarea” cu CNI, care a inițiat o procedură de verificare pe motiv că ați ascuns din averi?

Nicicum, nu am mai fost sunat şi nici invitat. Eu am declarat tot.

Aţi declarat toate maşinile?

Eu am o singură maşină. Soţia o are pe-a ei şi Cristina, fiica mea, pe-a ei. Casa am construit-o în anul 2000. Apartamentul l-am primit de la stat, pe când soția mea activa în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Un apartament l-am primit prin donare. Am avut grijă de două surori. Ceea ce am făcut pe banii mei este casa, restul v-am spus deja.

Ce mărci de automobile preferaţi?

Nu am nicio marcă preferată. Pentru mine este important să nu fie o maşină prea veche, ca să nu ai dureri de cap cu ea.

Am văzut după maşina parcată la intrare că vă place Subaru

Da, este din anul 2009. Anterior, am avut un Audi.

Ce salariu are şeful Direcţiei Sănătate de la Primărie?

Păi, am un salariu lunar de 4.500 de lei, iar la Guvern aveam 6.200 lei. Avem şi evaluări la mijloc de an, în funcţie de performanţă mai primim şi un premiu, astfel ajung la 5.000 de lei lunar.

Din ce bani trăiţi?

Sunt co-fondator la o întreprindere pe care am deschis-o în domeniul zootehnic, dar nu am înregistrat mari câştiguri. În satul meu natal am deschis cu fratele meu o asociație cu răspundere limitată, dar acolo mă implic mai puţin. Trăiesc, practic, din salariul meu.

Văd că preferaţi clinicile private atunci când este vorba despre sănătatea DVS?

Nu, investigaţia recomandată de medic poate fi făcută şi în instituţiile de stat, doar că în timpul săptămânii nu am avut timp să merg, nu mi-am permis să lipsesc de la serviciu. Cel mai des mă adresez în instituţiile municipale. Dacă este vorba despre medicul de familie atunci mă adresez la AMT Centru, dacă este vorba despre spital, atunci merg la „Sf. Arhanghel Mihail” sau la Sfânta Treime.

Aveţi încredere în medicii noştri?

Sigur că da şi asta demonstrează experienţa lor în ţările europene. Din păcate, puţini mai vin înapoi. Trebuie să găsim posibilităţi să le mărim salariile.

Vi s-a cerut vreodată mită la doctor?

Nu, niciodată.

Dar aţi dat mită?

Nu am dat mită, a fost o mulţumire, un cogniac sau poate o cutie de bomboane din respect pentru acest medic, dar acest lucru nu s-a întâmplat demult. Vreau să vă spun că lupta cu corupţia începută de Ministerul Sănătății este eronată. Corupţoa poate fi la nivel de autoritate centrală, la nivel de medic este mită, lucrurile sunt confundate. Ar trebui să se clarifice în definiţii mai întâi.

Fiindcă veni vorba vreau să vă întreb dacă va fi eficientă acea structură înfiinţată de Ministerul Sănătății?

Nu, a fost mai mult un fel de PR, cu corupţia trebuie să ne luptăm altfel, creând condiţii optime de lucru pentru lucrătorii medicali.

Cum luptaţi la nivel de municipalitate cu corupţia?

Noi nu am iniţiat nicio comisie, plângeri avem mai puţine, dar suntem conştienţi că mita există. Comunicăm despre acest fenomen. Lupta cu mita trebuie să ne facă să ne gândim cum să creăm condiţii optime de muncă pentru doctori.

Aţi spus şi DVS că în acest proces sunt implicaţi mai mulţi actori…

Majorarea salariilor este o posibilitate reală, dar numai atunci când cazul tratat va corespunde realităţii. Haideţi să vă dau un exemplu - un caz tratat în secţia de gastrologie a unui spital anumit este contractat de CNAM la suma de 2.750 de lei, iar preţul real de 4.500 de lei. Despre ce majorare putem vorbi?

Cum se stabilesc cheltuielile unui caz tratat?

Costurile sunt de acum zece ani la care se adaugă costurile inflaţiei şi asta e toată majorarea, dar nu sunt majorate reieşind din majorările reale care au loc pe parcursul anului - scumpirea medicamentelor, fluidelor, agentului termic.

Atunci, dacă înţeleg eu bine, majorarea salariilor nu este o chestie tocmai uşoară. Sunteţi conştient de acest lucru?

Eu am spus şi anterior că CNAM dirijează astăzi acest proces. Noi nu trebuie să luăm bani din fondul de bază al CNAM şi să îi folosim după dorinţele ministrului Sănătății. Nu trebuie să procurăm transport pentru medicii de familie şi să-l dăm acolo unde nu trebuie, la Centrele de Sănătate Publică. CNAM trebuie să aibă grijă mai întâi de instituţiile medico-sanitare publice şi pe urmă de cele private. Aici avem însă o mare problemă. Ce face însă CNAM? Vă spun, contractează serviciile de ultrasonografie ale organelor interne la o clinică privată, dar la un spital privat nu contractează. Tot ce face acum CNAM este în detrimentul instituţiilor medicale publice. Acest lucru se face pe bază de interese personale.

Cum vă menţineţi sănătos?

Fac sport, merg la bazin, nu-mi place să stau pe scaun.

Consumaţi unt şi cartofi prăjiţi?

Nu prea, nu mănânc înainte de culcare. Prefer legumele şi fructe, dar consum şi carne.

Sunteţi fumător?

Nu și nu recomand nimănui.

Cât de des apelaţi la medicamente?

Nu prea, dar folosesc atunci când am viroze sau când sunt situaţii mai acute.

Vă mulţumim pentru acest interviu!

Expert OMS: Experiența Republicii Moldova în domeniul testării rapide la HIV este grozavă și merită să fie cunoscută în lume

Lucica DIȚIU: Indiferent de cât mâncăm sau facem exerciții, mereu va exista riscul să ne îmbolnăvim de tuberculoză pentru că respirăm

Dumitru Laticevschi: Succesul Moldovei în răspunsul la tuberculoză ține de fortificarea sistemului de sănătate pentru a evita încetinirea progresului

Tag:

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.