Iritat de apelurile jurnaliștilor, și Nicolae Furtună, director al ANSP a răspuns scurt că aceste cazuri nu sunt clasificate ca și „reinfectări” și că nu știe de ce președintele Igor Dodon s-a grăbit să facă astfel de presupuneri. 

„Noi le documentăm (n.r. - cele patru cazuri despre care a anunțat astăzi Igor Dodon). Nu este simplu de demonstrat reinfectarea, ba mai mult, este foarte complicat. Trebuie să ai multe dovezi și argumente ca să spui că aici este reinfectare sau este altceva. Acum suntem în etapa de acumulare a cazurilor și a dovezilor”,a răspuns Nicolae Furtună pentru Sănătate INFO. 

Organizația Mondială a Sănătății afirmă că nu există acum certitudinea că persoană care a fost infectată cu Covid-19 nu mai poate fi reinfectată, dar dovezi la această etapă nu există. 

„Unele guverne au sugerat că detectarea anticorpilor la SARS-CoV-2, virusul care provoacă COVID-19, ar putea servi drept bază pentru un „pașaport de imunitate” sau un „certificat fără riscuri” care ar permite persoanelor să călătorească sau să revină la muncă, presupunând că sunt protejați împotriva reinfectării. În acest moment al pandemiei, nu există dovezi care să stabilească dacă persoanele care și-au revenit din COVID-19 și au anticorpi sunt protejate de o a doua infecție”, anunță OMS. În aceeași ordine de idei, nici dovezi clare de reinfectare nu există. 

Numerose studii au pus problema existenței sau mitului reinfectării. Chiar dacă s-a demonstrat că Covid-19 nu generează anticorpi care să reziste mult timp, reinfectarea este puțin probabilă. „Reinfecția cu SARS-CoV-2 este puțin probabilă din cauza a ceea ce știm în general despre reacția imună la virusuri. La unii pacienți, rămășițe persistente de particule virale inactive pot genera un test PCR persistent pozitiv, iar pacienții ar putea crede că au o reinfecție”, a explicat pentru Healthline Don Goldenberg, profesor emerit la Tufts University School of Medicine in Massachusetts.

„Au existat cazuri recente care probabil reprezintă o adevărată reinfecție, deși acest lucru pare foarte neobișnuit. În mare parte, este pur și simplu pentru că patologia acestui virus nu este bine înțeleasă. Ceea ce poate părea o reinfecție ar putea fi pur și simplu efecte pe termen lung ale virusului sau reemergența propagării virale în interiorul cuiva care se simte mai bine, dar niciodată nu a șters complet virusul eficient din sistemul lui”.

În studiul „COVID-19 Reinfection: Myth or Truth?”, autorul ajunge la concluzia că „pare foarte puțin probabilă reinfecția cu SARS-CoV-2, luând în considerare cunoștințele cu privire la durata anticorpilor de neutralizare virală din bolile respiratorii cunoscute, tipul de recoltare a specimenului și erorile tehnice asociate cu fiecare componentă a testelor de tampon, prezența ARN-ului viral fecal fără dovezi de virus competent de replicare în tampoane fecale și, în final, reasigurarea din studiile făcute pe animale. Dar pentru că nu există siguranța că acești pacienți sunt contagioși, trebuie menținută vigilența și în timpul perioadei de convalescență și trebuie luată în considerare probabilitatea de mutații genetice, așa cum a fost observată, mai degrabă decât o reinfecție cu aceeași tulpină”. Studiul poate fi consultat AICI. 

Într-un interviu pentru Medscape, Michael Saag, specialist la University of Alabama, spunea cu referire la posibilitatea de reinfectare, referindu-se la mai multe cazuri reflectate în presă: 

„(...) problema este dacă a fost cu adevărat o reinfectare sau a fost doar ARN persistent detectat a doua oară? Nu știu răspunsul, dar sentimentul meu este că probabil [nu a fost reinfecție]. Modul de a ști cu siguranță este să faci virologie moleculară, unde faci secvențiere și vezi dacă are legătură. Însă acum, cred că bunul simț îmi spune că, probabil, oamenii nu se reinfectează și că orice testare reziduală care este pozitivă - și unele pe care le-am văzut ieșind la aproape 5 săptămâni - se datorează ARN rezidual. Până acum, testele de cultură arată că până în ziua 14 după debutul simptomelor, nu mai poți cultiva virusul. Deci, probabil este persistent”. 

Până acum, cercetătorii au testat posibilitatea de reinfectare la alte tulpini de coronavirus și au aflat că reinfectarea este posibilă după un an, în unele tuplini, și după patru – în cazul altor tulpini. 

În primele luni de la izbucnirea pandemiei, în Coreea de Sud, peste 160 de persoane au fost testate pozitiv din nou, după ce s-au recuperat de COVID-19. În China, ar fi existat între 5% -10% cazuri pozitive, după tratament. Și totuși, nu este clar dacă acei oameni s-au infectat din nou, virusul s-a reactivat în corpul lor sau rezultatele testelor au fost eronate. Specialiștii în epidemiologie care nu vor să fie citați ne-au spus că putem vorbi maxim despre „o posibilă reinfectare”, dar acestea nu sunt certitudini, pentru că nimeni nu le-a demonstrat până acum. 

Ministra Sănătății, Viorica Dumbrăveanu, nu a comentat până acum declarațiile președintelui.