Autoritățile au aprobat o listă a bunurilor admise și neadmise, care îi poate ghida pe oameni care bunuri se încadrează în buchia legii și care nu. Ceea ce este important să ținem minte e că banii nu sunt bunuri admise, prin urmare trebuie să știți că în momentul în care îi oferiți unui cadru medical pentru un serviciu, comiteți o ilegalitate. Altfel spus îl mituiți și asta se pedepsește penal.

Totodată, un cadou oferit din politețe, în cadrul unei acțiuni de protocol sau chiar din proprie inițiativă, nu trebuie să depășească suma de 1 mie de lei. Important este să nu confundați cele două lucruri – valoarea unul cadou nu trebuie să depășească 1.000 de lei, adică să nu fie mai scump. În același timp, orice sumă dată medicilor, oricât de mică ar fi, reprezintă mită.

De asemenea, este important de menționat că acest cadou, medicul sau asistentul medical va trebui să-l declare administrației instituției, care îl va nota într-un registru de evidență. Valoarea bunului trebuie evaluată de către o comisie, formată din trei membri. Dacă bunul va costa mai puțin de o mie de lei, acesta va fi returnat angajatului. Dacă valoarea lui va depăși această sumă, atunci cadoul va fi transmis Centrului Național Anticorupție, va fi oferit în scopuri caritabile sau va trebui răscumpărat de cel care l-a primit, dacă va dori să-l păstreze. În orice situație bunul trebuie declarat, iar registrul făcut public, astfel încât orice cetățean interesat să-l poată vedea.

Regulamentul la care facem referință este parte a unui set de norme menite să combată corupția în Republica Moldova și conține prevederi generale pentru toți cei angajați în sistemul public. Cadrele medicale cad și ele sub incidența acestui regulament. De asemenea, Legea cu privire la prevenirea integrității și combaterea corupției spune că un cadou nu poate fi oferit înainte să fie solicitată o acțiune din partea medicului și nici nu trebuie să condiționeze activitatea profesională a acestuia. Primirea cadourilor sau avantajele care pot influența corectitudinea în exercitarea funcției, potrivit normei legale, va fi considerat drept „comportament corupțional”.

Deci, trebuie să fie clar că în schimbul acelui cadou pacientul nu poate să pretindă la niște favoruri și nici atitudine sau comportament „mai special”, explică expertul internațional în expertize anticorupție, Cristina Țărnă. „Pacientul, în principiu, trebuie să știe că dacă medicul respectă legea, atunci îl pune pe medic să cheltuie niște bani, adică să răscumpere cadoul oferit de el”.

Așadar, la modul practic, regulamentul este ignorat de majoritatea instituțiilor medicale din țară. Foarte puține dintre ele au plasate pe paginile lor web informații despre cadourile, pe care le-au primit angajații de la pacienți sau în cadrul unor acțiuni de protocol.

Am analizat site-urile mai multor instituții medicale din țară, ca să înțelegem cât de transparente sunt din acest punct de vedere.

Nici chiar instituții de nivel republican sau municipal, precum Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga”, Institutul de Neurologie și Neurochirurgie, Institutul Oncologic, Spitalul Clinic Municipal „Sfântul Arhanghel Mihail”, Spitalul Clinic Municipal pentru Copii „Valentin Ignatenco”, Spitalul Clinic Municipal Nr.1, Institutul Mamei și Copilului nu au publicate pe site-urile lor Registrul de evidență a cadourilor, primite cu diverse ocazii, și valoarea acestora. Nici pe paginile web ale unor spitale raionale nu veți găsi astfel de informații. Noi am navigat, aleatoriu, pe site-urile spitalelor din raionale Ialoveni, Ungheni sau Hâncești. Nu este nimic publicat.

Sunt însă și exemple bune, precum cel al Centrului de Sănătate Soroca, care a publicat registrul și cadourile primite de angajați pe parcursul anului trecut. Nu avem de unde ști dacă lista e completă, dar din informația existentă, angajații instituției au primit anul trecut stilouri de la o companie farmaceutică, fiecare dintre ele fiind evaluat la 20 de lei,  huse pentru fonendoscop  (100 de lei fiecare), de la aceeași companie, precum și cadouri simbolice din partea pacienților: cutii de bomboane ,,Moldova,, (56 lei), ,,Livada Moldovei” (47 lei), „Din suflet” (55 lei); ceaiuri Lipton (30 lei), „ Monomah” (25 lei); cafea „Melicano” (85 de lei), „Lavazza” (80 de lei) și un ghiveci cu flori (100 lei). 

Și pe site-ul Centrului deMedicină Legală găsim Registrul de evidență al cadourilor pentru anul 2018, iar din cele 18 poziții, 16 au fost oferite din partea Comitetului de Stat de expertize judiciare al Republicii Belarus. Celelalte două sunt din partea Direcției de Poliție. Printre cadouri se găsesc fanioane, monede comemorative, rame cu sticlă cu imaginea Comitetului de expertize, farfurii ceramice cu simbol corporative și câteva ceasuri electronice de perete. Cel mai scump cadou, în sumă de 800 de lei, este un „Bloc din sticlă organică cu simbol corporativ”. 

Însă, potrivit regulamentului, fiecare înscriere în Registru se certifică prin semnătura secretarului, ceea ce lipsește și în cazul Centrului de Sănătate Soroca și în cazul Centrului de Medicină Legală.

Am stat de vorbă cu doi experți în legislație și management în sănătate, precum și în expertize anticorupție, despre tradiția moldovenilor de a le oferi bunuri, produse alimentare și chiar bani lucrătorilor medicali. Am încercat să aflăm de unde i se trag rădăcinile și de acest obicei nicidecum nu poate fi dezrădăcinat.

Rodica Rusu Gramma, expert în legislație și management în sănătate, afirmă că, în general, lucrătorii medicali pot primi cadouri, oferite din politețe sau de protocol. Este important însă să se știe că acesta poate fi făcut deja după ce pacientul a beneficiat de servicii medicale și că el se încadrează în limitele legale, nicidecum înainte.

„Cunosc multe cazuri când pacienții, după externare, fiind foarte mulțumiți de relația creată cu personalul medical, decid să lase un cadou – de la icoane până la cuptoare cu microunde. Sunt bunuri care rămân spre utilizare comună, instituțională, fiind înregistrate corespunzător. Este important să spun că acest cadou este făcut de către pacient la plecare, fără a aștepta careva beneficii din partea lucrătorilor medicali, fără a fi condiționat sau să i se solicite o astfel de acțiune din partea angajaților instituției”, menționează Rodica Rusu Gramma.

Sursa: zdg.md

Partea proastă e că mulți pacienți nu fac diferența dintre un cadou simbolic admis și unul neadmis. Tradiția, spune experta, a fost cultivată insistent în perioada sovietică, dar are rădăcini mult mai adânci. „În cultura noastră este înrădăcinată tradiția de a mulțumi celor care își îndeplinesc bine obligațiile profesionale, în special medicilor. Aceasta cutumă a fost alimentată zeci și chiar sute de ani. Încă din antichitate medicii erau plătiți, nemijlocit, pentru servicii. Medicul avea dreptul să aibă tarife diferite pentru pacientul nobil, bogat și pentru cel sărac. El decidea să ofere sau nu servicii gratuite. În perioada sovietică mulțumirea medicului era acceptată tacit de către populație, această breaslă fiind plătită modest mereu. Aici voi aminti fraza spusă de Stalin, care a devenit, un fel de motto: ”Pe un medic bun îl va hrăni poporul”. Așa că pe atunci era obișnuit să ”vii cu o gâscă la oraș la doctor”. O parte din populația actuală, educată în acele timpuri, încă mai respectă această tradiție”, explică Rodica Rusu Gramma.

Însă, adaugă ea, este o mare diferență între mulțumirea de atunci și cea de acum.

„Cu 40-50 de ani în urmă acea gâscă cu titlu de «mulțumire» era adusă ca semn de profund respect față de medicul, care avea un statut social înalt. Astăzi, de multe ori aud explicația pacienților că îl mulțumesc pe doctor, ca să fie totul bine... Nu ar trebui să condiționezi pe cineva ca să meargă tot bine. Într-un fel, pacienții sunt convinși că medicul va lucra bine doar dacă va fi ”mulțumit”! Asta afectează foarte mult imaginea profesiei medicale și demnitatea multor medici care își fac cu dăruire munca”.

Potrivit Articolului 333 dinCodul Penal se consideră luare de mită,  atunci „când o persoană care se află într-o anumită funcție acceptă anumite bunuri (bani, titluri de valoare, avantaje patrimoniale, servicii, privilegii etc.) ce nu i se cuvin, pentru a îndeplini sau nu, a grăbi sau a opri îndeplinirea unei acțiuni în interesul celui care oferă mita, atunci când această acțiune intră în obligațiile de serviciu ale mituitului”. Cu alte cuvinte, mita condiționează acțiunea sau inacțiunea celui care o ia, în favoarea celui care o oferă.

Expertul internațional în expertize anticorupție Cristina Țărnă crede că lucrurile s-ar schimba, dacă ar exista prevederi specifice sistemului medical cu privire la cadouri, astfel încât pacienții să știe care sunt limitele legale.

„Lipsa unor reglementări mai exacte sau mai permisive duce la interzicerea oricărei mulțumiri acordate în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu. Nu contează dacă este până la sau după acordarea serviciului; indiferent dacă este vorba de bunuri sau bani. Atâta timp cât oferirea acestora are legătură directă cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, este mită. Uneori, după un tratament complicat când pacientul își vede moartea cu ochi, vreți nu vreți, el se apropie sufletește de salvatorul său. Sunt multe cazuri în care s-au legat prietenii pe viață între medici și pacienți. Și pacienții au   grijă ca să-l felicite cu ocazia zilei de naștere și alte sărbători pe medicul care l-a trata cândva. Dacă este o relație personală, își fac cadouri și nu mai contează valoarea lor. Și asta nu este o continuă mulțumire care are legătură cu faptul că medicul i-a salvat viața și că și-a exercitat atribuțiile de serviciu. În așa cazuri putem admite că sunt cadouri de politețe, personale, care nu se declară și a căror valoare, în general, nu ar trebuie să ne intereseze”. 

Solicitarea „mulțumirii” sau condiționarea actului medical, ilegal și neetic

Indiscutabil, solicitarea de mulțumire sau condiționarea actului medical din partea lucrătorilor medicali este și ilegală, și neetică. Astfel, dacă oferirea de cadouri (bunuri, servicii, favoruri, invitații sau orice alt avantaj) este legată direct sau indirect de desfășurarea activității lor profesionale, aceasta constituie act de corupție, potrivit Codului Penal.

Și Codul deontologic al lucrătorului medical spune că lucrătorul medical nu poate, sub niciun motiv, să condiționeze diagnosticarea și tratamentul pacientului, solicitând bani, cadouri, servicii și alte avantaje (pct.21).

Lista cadourilor admisibile și neadmisibile nu se referă doar la medici, dar la toți angajații instituțiilor care activează din banii publici. Deci, dacă persoana este angajată într-o instituție publică, are o fișă de post, niște obligații profesionale, pentru care este salarizată. Prin urmare, aceasta trebuie să își realizeze necondiționat atribuțiile, fără să ceară plăți neformale suplimentare, ca să-și facă bine munca. Instituțiile medicale activează din banii publici, deci sunt aplicabile regulile și legislația respectivă, ca și pentru alte instituții publice, afirmă experții.

Reporter: Dacă, de exemplu, în lista celor acceptate nu se regăsesc anumite produse alimentare, cum ar fi carnea de pui de casă, de rață, de gâscă, asta înseamnă că e interzis să mergi cu așa ceva la doctor?

Rodica Rusu Gramma spune că problema principală nu este conținutul pachetului, ci pentru ce exact este oferit acesta.

„Nu contează că acolo e carne de iepure, gâscă sau pește. Întrebarea este pentru ce se oferă acest pachet? Trebuie să facem diferență esențială dintre o «mulțumire» din partea unui pacient care pleacă fericit din spital, fiind salvat de la moarte și care ne spune că «vrea din tot sufletul să le mulțumească doctorilor, să fie de sănătatea lui...» Unii o numesc asta pomană de sănătate. Acest fapt pune uneori medicii în situații tare incomode. Și cu totul altul este sensul acestui pachet când pacientul, fiind în stare gravă, cară tot ce are pe lângă casă doar ca să primească „atenția” de care are nevoie. Dacă în primul caz pacientul a plecat și nu așteaptă niciun serviciu de la medici, în al doilea – deja este vorba de mită”.

Reporter: Această listă și cadourile primite trebuie făcute publice. Foarte puține instituții medicale fac acest lucru. Care-i rostul ei, dacă oricum aproape nimeni nu respectă acest regulament?

Rodica Rusu Gramma: „Noi avem multe încălcări în societate. Începând de la reguli de circulație, până la legi. Asta nu înseamnă că trebuie să ne întrebăm care le este rostul, fiindcă acesta este unul bun. Ceea ce nu avem în cazul luptei cu corupția – instrumente și mecanisme de monitorizare a gradului de respectare a prevederilor legale. Avem un Plan de acțiuni concrete de luptă cu corupția în sistemul de sănătate, aprobat de Guvern pentru perioada 2018-2020. Sunt foarte multe acțiuni concrete și eficiente, care ar fi trebuit fi implementate, dacă vrem să micșorăm acest fenomen. Însă niciunul dintre Guvernele ultimilor 2 ani, cât de democrat s-ar fi declarat, nu le-a pus în aplicare”.

Cristina Țarnă: „Mai în glumă, mai în serios, dar în 2013-2014, când a fost implementată Legea testăriiintegrității profesionale CNA era solicitat pentru instruirea funcționarilor. Noi le spuneam că nu-i vom instrui cum se vor desfășura testele, ci vom explica doar consecințele. Colegii mei povesteau că cea mai dureroasă temă printre medici erau cadourile. Medicii, asistentele medicale erau foarte revoltați de rigorile legate de cadouri. Nicio altă profesie nu este deranjată de problema cadourilor precum lucrătorii medicali. Au fost și cazuri când oamenii care se revoltau și discutau aprig despre politicile de stat în privința cadourilor au leșinat, fiind scoși pe targă din sala de instruire”.

Banii sunt cadouri inadmisibile

Reporter: Cum trebuie să procedeze medicul dacă nu vrea să accepte niciun cadou din partea pacientului? Unii spun că nu se mai ceartă cu pacienții și acceptă mulțumirile, chiar și sub formă de bani.

Rodica Rusu Gramma: „Orice instituție medicală trebuie să aibă elaborată o procedură clară cu referire la declararea cadourilor. În cazul în care pacientul a lăsat, de exemplu, un borcan cu miere și a plecat, refuzând categoric să îl ia înapoi, medicul este obligat să informeze administrația și să înregistreze cadoul, urmând să se ia o decizie în privința lui. În cazul în care, chiar dacă darul este mai mic de 1000 de lei, dar medicul nu dorește să se folosească de el, acesta poate fi donat sau utilizat pentru consum comun. Vreau să atenționez, banii sunt cadouri inadmisibile, oricare ar fi suma. În cazul în care pacientul lasă medicului suma de bani și pleacă, medicul devine parte a unui act ilegal, chiar dacă nu a dorit asta. De aceea, trebuie imediat să declare aceasta administrației și, respectiv, poliției. Amintesc că darea de mită este, de asemenea, calificată drept act ilegal în Codul Penal”. 

Reporter: În general, să mulțumești medicul, după ce te-a tratat, este bine sau rău?

Rodica Rusu Gramma: Să spui mulțumesc întotdeauna este bine. Să plătești suplimentar pentru serviciile care le-ai primit într-o instituție publică, având statut de asigurat, înseamnă că plătești dublu – atât statutului, cât și separat medicului. Nu este corect și nici legal. Cunosc un caz, când un pacient i-a adus medicului doi pești mari, într-un sac, pescuiți de el. Medicul s-a simți cam penibil să se pomenească în cabinet cu un sac de la care mirosea puternic a peste și curgea și apă. Dar fericirea de pe fața pacientului era atât de mare, încât nu puteai să îi spui „ia-ți peștii și fugi de aici”. A rugat infirmierele să ducă peștii la cantina spitalului și în ziua aceea toată echipa a mâncat ciorbă din pește”.

Reporter: Doamna Gramma, câtă încredere poți avea într-un medic corupt și în calitatea serviciului prestat de el?

Rodica Rusu Gramma: Asta e și intenția coruperii unui medic, să ai încrederea că el va face „totul bine”, nu va fi indiferent sau neglijent. Din acest motiv populația dă mită. Și acest lucru este foarte trist.

Reporter: De ce toate planurile anticorupție, campaniile de informare despre „nu dați, nu luați mită” nu sunt eficiente în Moldova?

Rodica Rusu Gramma: Fiindcă sunt doar declarații formale. Nu prea am văzut acțiuni reale de prevenire a corupției în sistemul sănătății. Dacă vrem să se schimbe un comportament cu risc sau nociv, trebuie să îndeplinim niște pași obligatorii, dar complecși. Informarea este doar primul pas, cel mai puțin eficace. Cel mai important este organizarea, monitorizarea. Acum, noi doar strigăm, fără acțiuni constructive și preventive.

Cristina Țărnă:  „Eu cred că ineficiența campaniilor de informare anticorupție are mai multe explicații. Una dintre ele ar fi lipsa percepției din partea societății a unui pericol social în a mulțumi medicii. Oamenii nu percep asta ca fiind ceva rău. Un alt motiv, este că medicii au o valoare morală mare, când el îți salvează viața, de exemplu. Când pacientul are senzația că medicul l-a adus de pe lumea cealaltă, i se șterg un pic limitele și apare o senzație de recunoștință la nivel moral, care depășește accepțiunile unor reglementări (ligibile) legale. Asta tot este o problemă, pentru că noi avem o disensiune între lege și emoție socială. În medicină problemele sunt mult mai profunde, iar campaniile simple cu „nu dați-nu luați mită» are o doză de efect, dar foarte mică”.

Cristina Țărnă crede că pentru a diminua fenomenul corupției în sistemul medical este nevoie de politici de stat de stimulare a lucrătorilor medicali și de redarea respectului și demnității profesionale. Altfel lucrurile nu se vor schimba niciodată.

Cristina Țărnă: Este foarte simplu să interzici, pentru că astfel scapi de o grijă, dar asta nu rezolvă problema, pentru că, dacă se introduc norme care nu sunt acceptate de societate, atunci se creează situații artificiale în care îi facem criminali și pe cei care dau, și pe cei care iau. Trebuie găsită o limită care să delimiteze foarte clar: cât se poate și cât nu se poate, în ce situație se poate și în ce situație nu se poate. Este nevoie de stabilit limitele politicii de stat în domeniul cadourilor pentru medici. Atât timp cât nu avem așa ceva, nicio campanie nu va fi efectivă”.

Experta mai susține că un prim pas pentru o campanie anticorupție eficientă în sănătate este ridicarea presiunii de pe pacient. Acesta nu trebuie să se simtă obligat să compenseze cu bani sau bunuri, acolo unde statul nu are grijă să fără acest lucru.

„În momentul în care pacientul va ști că lucrătorul medical este bine plătit, va înțelege că nu mai este nevoie ca el să compenseze cu ceva. Mulți vor înceta să mai dea mită sau „mulțumiri” știind că medicul/asistentul este plătit bine. Și atunci, cu cei care nu înțeleg și continuă să dea mită, se poate lucra, pentru că va exista un argument foarte important – „medicul tău nu moare de foame și are un salariu decent”. La noi nu prea este dezvoltată înțelegerea faptului că fiind contribuabil, plătind impozit deja achiți salariu medicului și nu mai este nevoie să-i plătești pentru că și-a exercitat atribuțiile. Îi mulțumești medicului atunci când, lunar, ți se rețin impozitele și se formează salariile bugetarilor. Nu trebuie să scoatem bani din buzunar, ci trebuie să fie regândite politicile de stat, mai ales ceea ce ține de remunerarea lucrătorilor medicali”.

Ambele experte sunt de părere că pacienții trebuie educați și să știe că au drepturi. Respectiv, să le ceară acolo unde vede că îi sunt încălcate. În același timp, lucrătorii medicali trebuie să conștientizeze că salariile lor sunt mici nu din vina pacienților, ci din vina statului, iar un salariu mai mare trebuie revendicat anume de la stat.

Cristina Țărnă: Judecătorilor și procurorilor le-au fost mărite salariile, dar în total ei sunt vreo 1.200. Medicii sunt zeci de mii, iar mărirea salariilor lor ar fi un efort bugetar mult mai mare. De asta nici nu prea se fac majorări. Deși, poate pandemia va schimba ceva. În an electoral, de obicei, se promit măriri de salarii, pentru că medicii sunt văzuți ca material electoral, pentru că sunt mulți și vorbesc cu pacienții. Sunt folosiți ca niște agenți de influență electorală.

Toată legislația cu referire la integritate și lupta cu corupția se referă la întregul sistem public, nu doar la cel medical. Respectiv, regimul cadourilor și penalitatea actului de luare/dare de mită este informația care trebuie cunoscută de întreaga populație.  Aceasta trebuie educată, explicată inclusiv copiilor în școli. Oamenii trebuie să înțeleagă că și o cutie mică cu ciocolate poate fi interpretată de către cel căruia i se oferă drept mită, în schimbul unei favori. Indiferent de context, plata neformală este considerată mită. Așa spune legea,. Din moment ce banul plătit neformal de pacient ajunge în buzunarul medicului – este act de corupție , a concluzionat Cristina Țărnă.

Acest material apare cu sprijinul Departamentului Buna Guvernare al Fundației Soros Moldova. Informațiile prezentate în această publicație aparțin autorului și nu reflectă neapărat poziția Fundației.”