Michel Kazatchkine: În Moldova, miniștrii Sănătății se schimbă atât de des, există puțină continuitate a reformelor. Acum politica înseamnă alegerea sănătății, în detrimentul altor priorități

Sursa Foto: Harm Reduction International/ Michel Kazatchkine

Irina Papuc

30 noiembrie, 2020, 17:49

Vizualizări: 4041

Europa de Est și Asia Centrală a devenit puternic afectată de pandemia Covid-19 care s-a suprapus cu efoturile țărilor de a lupta cu epidemiile de HIV și TB. Din cele 63 de milioane de cazuri de infectare cu Covid la nivel global, peste 4,6 milioane revin acestei regiuni.

Majoritatea țărilor se confruntă acum cu al doilea val de infectări, pe un fond deja existent de vulnerabilitate, generată de epidemiile de HIV și TB – 1,7 milioane de oameni trăiesc cu HIV, dar numai 6 din 10 oameni care își cunosc statutul, sunt incluși în tratament. În același timp, 246.000 de persoane s-au îmbolnăvit de TB și 20.000 au murit de TB în Regiunea Europeană a OMS anul trecut. Europa de Est și Asia Centrală reprezintă 85% din incidența TB și peste 90% dintre cazurile de tuberculoză rezistente la medicamente apar în regiune. Din cauza Covid-19 despre HIV și TB se vorbește mai puțin, iar statele eșuează în diagnosticarea eficientă a noilor cazuri și includerea pacienților în tratament, ceea ce ar putea să ne coste mult în viitor dacă nu ne vom ajusta urgent strategiile. Despre acest subiect am vorbit cu Dnul Michel Kazatchkine, Consilier special al Programului comun ONU pentru HIV/SIDA (UNAIDS) pentru Europa de Est și Asia Centrală.

Domnule Kazatchkine, sunt 10 luni de la declanșarea pandemiei Covid-19 și nimeni nu știe când se va termina, deși unele vaccinuri par să aibă rezultate promițătoare. 100 de țări au raportat, într-un studiu al OMS, întreruperi în programele de vaccinare, serviciile de sănătate mintală, diagnosticul și tratamentul malariei, detectarea și tratamentul TB, dar și în tratamentul ARV. La ce ar trebui să ne așteptăm în 2021 și în anii următori, ținând cont de specificul regiunii Europa de Est și Asia Centrală (CEEA) - bugete reduse pentru sectorul sănătății, resurse limitate, inclusiv umane, dar și o cooperare scăzută a societății în înțelegerea mesajelor-cheie transmise de autorități?

Este foarte dificil de a prezice ceea ce se va întâmpla în 2021, pentru că nu putem ști cum va evolua pandemia în 2021. Toate scenariile pot fi luate în calcul, dar dacă e să spun punctul meu de vedere, pe care îl exprim cu precauție, este că nu vom pune capăt pandemiei în 2021. Am putea înregistra unele valuri, iar boala ar putea lua un caracter endemic. Dacă va fi așa, de asemenea nu mă aștept că va exista o acoperire esențială cu un vaccin eficient în Europa de Est, care să asigure o bază pentru imunitate colectivă a populației prin vaccinare.

Eu sper că vom avea vaccinuri eficiente. Există puțină speranță în acest sens, dar există și multă incertitudine. Oricum, un vaccin ar putea să nu ajungă în zonă până în primăvara sau toamna anului 2021, fie că acesta va veni din Vest sau din Rusia, sau China. Noi ar trebui să fim deschiși către vaccinuri eficiente și demonstrate științific, indiferent de unele vin ele. Așa cum spuneți și Dumneavoastră, populația trebuie să înțeleagă importanța măsurilor de protecție – purtarea măștilor, distanțarea fizică și spălarea mâinilor. Toate aceste măsuri vor continua să fie importante și în cazul unei prezențe endemice a Covid-19.

Așa cum spuneți, societatea este suspicioasă în privința autorităților și, din păcate, există motive în regiune pentru aceste suspiciuni, inclusiv în Moldova, unde guvernele se schimbă atât de des și unde societatea se împarte între pro-ruși și pro-europeni. Eu cred că cel mai important este ca autoritățile să formeze un Consiliu al cetățenilor, astfel ca oamenii simpli interesați, ONG-urile care pot ajunge la mulți oameni, să poată discuta cu autoritățile măsurile luate. Astfel, autoritățile ar putea fi ajutate să înțeleagă ce măsuri vor fi dificil de înțeles de către marea majoritate, ce măsuri vor trezi cele mai mari controverse și, respectiv, unde este nevoie de intervenit mai mult. Pe de altă parte, acești oameni vor putea transmite mai departe mesajul: „acestea sunt măsurile, pe care trebuie să le luăm și suntem cu toții de aceeași părere”. Eu cred că acest tip de comunicare ar fi mult mai eficient, decât modelul vertical, în care autoritățile vin și spun: „Asta avem de făcut. Punct”.

Eu cred că noi vom continua să avem întreruperi ale serviciilor, dar vreau să revin iarăși la întrebarea Dumneavoastră și să spun că nu există informații despre perturbări semnificative în asigurarea tratamentului ARV în zona Europei Centrale și de Est până în acest moment.

Ce înseamnă faptul că n-au existat perturbări semnificative?

Mai exact înseamnă că au fost cazuri în care au fost semnalate anumite întârzieri. În Rusia, de exemplu, există un ONG care monitorizează foarte atent perturbările în tratamentul ARV. Există întreruperi din când în când, dar ele sunt de scurtă durată și, de obicei, au la bază motive administrative, legate de achiziții, de exemplu. Dar întreruperi semnificative nu au fost raportate în regiune. Țările au reușit să gestioneze situațiile dificile, uneori cu costuri mari, deoarece costurile pentru transportare au fost majorate. În ceea ce privește Moldova, am fost implicat în soluționarea livrării unui lot de Metadonă din Italia, Milano, care nu putea ajunge în Republica Moldova din cauza restricțiilor de circulație. Autoritățile au depus un mare efort pentru a găsi o soluție și, în cele din urmă, s-a reușit – Metadona a fost adusă la timp, pe cale terestră, din Ucraina. A fost un efort esențial pentru a soluționa această problemă.

Revenind la vaccinuri - putem respira ușurați că vom avea un vaccin care ne va duce înapoi la normalitate sau Covid-19 este aici pentru o perioadă lungă de timp? Trebuie să ne ajustăm bugetele, strategiile pentru mult timp de acum înainte?

Eu sunt convins de faptul că vom avea vaccinuri împotriva Covid-19, pentru că noi am putut produce vaccinuri pentru virusuri similare în trecut. Deci știm că este fezabil și primele rezultate despre care auzim de la Pfizer, Moderna, Astra Seneca și Sputnik, dar și unele date din China sunt foarte încurajatoare. Cu toate acestea, mai rămân multe întrebări. Este uluitor că aceste realizări au fost obținute într-un timp atât de scurt. Dar datele disponibile din primele studii clinice de fază trei și care se referă la ceea ce noi numim eficacitate, au capacitatea de a preveni formele ușoare ale bolii. Deci, „end-point”-ul din studiile clinice este câți oameni au Covid cu forme ușoare în grupul celor care au primit vaccinul versus grupul care au primit placebo. Datele actuale nu ne permit să spunem că vaccinul previne transmiterea virusului, ceea ce ne-am fi dorit în ultimă instanță de la un vaccin. Datele actuale nu ne spun dacă vaccinul va preveni formele grave, datele actuale nu ne spun despre siguranță, or ele nu sunt comunicate. Noi primim comunicate de presă, nu date științifice. Și, desigur, este prea devreme pentru a ști cât timp va dura imunitatea.

Deci, trebuie să ne ajustăm odată cu timpurile ce vin. Eu cred că este rezonabil să presupunem că vaccinurile vor fi eficiente în ceea ce privește transmiterea virusului, dar acest lucru trebuie demonstrat. Și cred că este rezonabil să acceptăm că sunt suficiente date care să ne permită să vaccinăm grupurile cu risc crescut, apoi va trebui să punem în practică sisteme de supraveghere foarte riguroase care să ne permită să colectăm toate datele despre siguranță și eficacitate pe termen lung. Vaccinurile ajung, de obicei, cu întârziere în Europa de Est. Poate fi chiar finalul anului 2021. Este o întârziere, într-adevăr, dar în același timp mai multe se vor ști până atunci.

Aș vrea să mai spun că vaccinurile nu reprezintă singurul progres din ultima perioadă. O altă descoperire o reprezintă tratamentul cu anticorpi monoclonali. Toată lumea a auzit despre aceasta, după ce ex-președintele SUA Donald Trump a primit ca și tratament un astfel de cocktail. Două dintre aceste terapii au obținut pre-autorizare din partea FDA în SUA. Încă niciunul nu a obținut o astfel de autorizare în Europa, dar sunt convins că se va întâmpla acest lucru în următoarele luni. Din punctul meu de vedere acest tratament poate fi un instrument foarte bun. Să luăm exemplu o casă de bătrâni. Posibil ca vaccinul să nu se dovedească la fel de eficient în cazul bătrânilor precum în cazul tinerilor și probabil că în acest caz administrarea pasivă de anticorpi fără ca persoana să formeze singură anticorpi, ar putea reprezenta o cale eficientă de a proteja oamenii după un contact sau dacă virusul a fost detectat la cineva din această unitate.

Deci, eu văd anul 2021 un an în care terapiile cu anticorpi vor penetra piețile. Sunt foarte îngrijorat în privința prețului acestor tratamente. Pentru că oamenii nu au auzit de ele, deci oamenii nu au solicitat asigurarea accesului pentru acestea, iar companiile și-au asigurat monopolul în acest aspect. Dar să sperăm că Europa va reuși să-și producă de una singură aceste terapii și poate chiar în 2021.

Moldova a înregistrat în primele 9 luni cu până la 40% mai puține cazuri noi confirmate de TB, comparativ cu 2019, și cu aproape 40% mai puține noi tratamente inițiate, inclusiv TB rezistentă la medicamente. Ne confruntăm, de asemenea, cu o reducere a tratamentului ARV nou inițiat (581 față de 789 în 2019). ONG-urile se concentrează pe livrarea tratamentului ARV acasă la pacient, iar pentru tratamentul TB este disponibilă terapia VOT. Totuși, este de așteptat ca resursele financiare și umane să fie redirecționate către pandemia Covid-19. Ce ar trebui să facă guvernele pentru a menține răspunsul prioritar la epidemiile de TB și HIV, într-o perioadă grea în care toată lumea este concentrată pe Covid?

Într-adevăr, în Moldova există multe provocări în domeniul Sănătății și le cunosc foarte bine. Trebuie să spun în primul rând că am un mare respect pentru Programul național de prevenire și control a infecției HIV/SIDA în care sunt implicați puțini oameni, dar care depun un foarte mare efort și care sunt niște profesioniști excelenți. Provocarea în Moldova ține de bugete și de suport politic.

Miniștrii Sănătății se schimbă atât des, există puțină stabilitate și continuitate a reformelor și totodată un sistem subfinanțat, în general. Cu toate acestea, în TB și HIV există încă un lucru pozitiv și acesta este colaborarea dintre autorități și societatea civilă, atât în prevenirea, cât și depistarea cazurilor TB. Există exemple foarte bune în nordul țării și nu numai. De asemenea, Moldova a fost unul dintre cele mai bune exemple în ceea ce privește implementarea terapiei de substrituție cu Metadonă în peniteciare.

Deci, Moldova are o bază foarte bună. Dar întrebarea Dvs se referă la politicieni, la autorități. Sănătatea este politică, pentru că politica este despre decizii. Este despre a lua o anumită decizie, în detrimentul alteia. Astăzi politica este despre a alege sănătatea, în detrimentul altor priorități. Și este o decizie extrem de complicată să alegi sănătatea în detrimentul economiei.

Michel Kazatchkine: „Trebuie să eliminați pedepsele pentru consumatorii de droguri. Mă voi întoarce în Republica Moldova în 2020 ca să mă asigur că acest lucru se întâmplă”

Deci, Guvernele ar trebui să navigheze printre priorități. Dar cred că această criză a arătat oamenilor și guvernelor din întreaga lume că investițiile în sănătate și în pregătirea de răspuns la epidemii ar putea salva foarte mulți bani pe care îi plătim acum pentru îngrijire, pentru suport social. Este timpul să privim Sănătatea nu ca pe o cheltuială, iar guvernele tot o percep astfel, ci ca pe o investiție pe termen lung.

Mă tem că Sănătatea este privită acum doar ca o criză pandemică, neglijând celelalte probleme și ne vedem în situația de a reaminti permanent că sănătatea nu este numai despre Covid.

Sunt de acord și acesta este motivul pentru care am organizat o conferință de presă, deoarece sunt foarte îngrijorat de reducerea testării și depistării noilor cazuri de TB și HIV. Aveți datele pentru Moldova și acest lucru cu adevărat e îngrijorător.

În 2014 și 2015, toate statele membre ale OMS și ONU s-au angajat să pună capăt epidemiei de tuberculoză, prin adoptarea Strategiei OMS de eliminare a tuberculozei și a obiectivelor ONU de Dezvoltare Durabilă. Cum putem recupera țintele stabilite și pierdute din cauza pandemiei?

Acum este foarte important să nu mai pierdem teren asupra țintelor. Prin urmare, trebuie să ne reajustăm eforturile. Pentru reajustarea țintelor avem nevoie să păstrăm bugetele, însă, în același timp, trebuie să încercăm să vedem în profunzime dacă facem toate lucrurile bine, din punct de vedere strategic, pentru a fi cost-eficienți.

Dacă veți urmări pagina oficială a UNAIDS, veți vedea că va fi emis un nou set de obiective de la 1 Decembrie (LINK AICI). UNAIDS spune că în Regiune, peste 99 % din infecțiile noi se produc în populațiile-cheie și noile ținte ale UNAIDS spun în felul următor: trebuie să asigurăm 95% acoperire a populațiilor-cheie până în 2025, ceea ce înseamnă nu doar majorarea bugetelor, dar și reorientarea strategică. Și aceasta este o mare provocare în Europa de Est, din cauza stigmei, discriminării, a legislației. Am fost de multe ori în Republica Moldova și am avut discuții intense la Comisia Antidrog, care era condusă de viceprim-ministrul de atunci. Am spus foarte clar și am fost ascultat de fostul viceministru al Internelor despre importanța de a nu incarcera oamenii care consumă droguri și a nu expune grupurile vulnerabile la infecții, dar schimbările au loc foarte încet. Dar ca să revin la întrebarea Dvs, avem nevoie să menținem bugetele, dar trebuie să analizăm dacă strategiile actuale de depistare a TB, a TB-MRD, a HIV sunt eficiente, având în vedere tiparul epidemiologic existent acum în țară.

Există o luptă pentru menținerea serviciilor de reducere a riscurilor. Este din nou o provocare a bugetelor și a resurselor umane. Ce ar trebui să aibă în vedere guvernele?

Strategia corectă este concentrarea pe populațiile-cheie, iar reducerea riscurilor face parte din această strategie. Activitățile de reducere a riscurilor în Moldova sunt implementate cu suișuri și coborâșuri. Aceste activități sunt finanțate de societatea civilă, pentru că societatea civilă poate ajunge la populațiile-cheie, iar finanțarea prevenției este o provocare în Europa de Est și Asia Centrală, respectiv și în Moldova. Mesajul meu și pentru Moldova este că activitățile de prevenire, de reducere a riscurilor, finanțarea societății civile sunt o parte esențială din acea strategie corectă despre care tocmai am menționat și pe care țările trebuie să o adopte.

La începutul lunii martie, am asistat la o întrerupere a lanțurilor de aprovizionare, inclusiv în sectorul farmaceutic, ceea ce a determinat țările să vadă globalizarea în mod diferit. UE a spus clar că dorește să producă mai multe medicamente și să fie mai puțin dependentă de alte regiuni sau țări. Cum credeți că va afecta pandemia Covid-19 producția de medicamente și vaccinuri la nivel global și cum ar trebui țările cu venituri mici și medii, cu capacități mici de producție, să asigure cel puțin o cantitate limitată de medicamente esențiale care să fie disponibile în viitoarele focare și diferite tipuri de amenințări?

Afirmația Dumneavoastră este corectă. Europa a realizat brusc acest lucru. Ceea ce numim industria europeană – AstraZeneca, în Marea Britanie sau Sanofi, din Farnța, sunt de fapt multinaționale și vaccinurile pe care le produc sunt finanțate de Autoritatea de Cercetare și Dezvoltare Avansată Biomedicală (BARDA), care dispune de un buget uriaș în SUA, dedicat apărării, răspunsului la amenințări de orice fel – militar, de mediu, de sănătate, etc.

Iar acum Europa a decis să-și creeze propria BARDA sau un echivalent al acestei structuri. Va lua timp. Vedeți din dezbaterile economice din ultimul timp că nu este ușor să găsești un compromis în ceea ce privește bugetele. Unii dintre vecinii Dumneavoastră încetinesc acest proces. Deci, va lua timp și nu va soluționa toate problemele la un loc. Va fi propulsată dezvoltarea, cercetarea în sănătate și răspunsul la viitoare amenințări, dar problema producției în țările cu venituri mici și mijlocii va rămâne actuală.

Din punctul meu de vedere, pentru viitor va fi nevoie de mai multe lucruri. În primul rând de descentralizarea fabricației de medicamente. Există multe țări cu venituri medii care pot produce medicamente. Kazahstanul va deveni progresiv un producător important, dar există și alte țări cu bune capacități. În al doilea rând, trebuie să continuăm să promovăm accesul echitabil la medicamente esențiale. Și cel mai important instrument de advocacy este lista medicamentelor esențiale a OMS.

Lista medicamentelor esențiale a Republicii Moldova nu este identică cu cea a OMS, dar nu este foarte departe de aceasta. Imediat ce un medicament ajunge să facă parte din această listă, devine foarte dificil pentru industrie să mențină un preț incorect. Iar cel mai bun exemplu este tratamentul hepatitei. Deci, dacă un medicament ajunge pe lista celor esențiale, comunitatea internațională, societatea civilă și guvernele, prin dialog, pot reuși să identifice soluții.

De exemplu, în cazul Dolutegravir, un preparat-cheie în tratamentul HIV, se poate negocia prin intermediul Medicines Patent Pool din Geneva, care este o organizație care primește licențe de la companii farmaceutice și apoi negociază aceste licențe cu țările, în loc ca țările să fie nevoite să negocieze de unele singure cu companiile producătoare. Deci, soluții există. Dacă vorbim de situații de urgență și amenințări, atunci sper că Europa întreagă, Regiunea Europeană a OMS și Uniunea Europeană se vor angaja într-un dialog constructiv cu Federația Rusă în aspecte de sănătate și medicamente, și nu aș vedea de ce ar trebui să existe tensiuni în această direcție. Nu va fi ușor, dar cred că Europa, ca și continent, cel puțin ca și uniune, trebuie să investească mai mult pentru un răspuns mai bun.

Vă mulțumesc pentru acest interviu!

Expert OMS: Experiența Republicii Moldova în domeniul testării rapide la HIV este grozavă și merită să fie cunoscută în lume

Lucica DIȚIU: Indiferent de cât mâncăm sau facem exerciții, mereu va exista riscul să ne îmbolnăvim de tuberculoză pentru că respirăm

Iurie Climașevschi: Pentru a reduce din răspândirea virusului HIV este nevoie de o mai bună protejare a lucrătoarelor sexului

Tag: Michel Kazatchkine HIV TB tratament Covid-19

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.