Ian Toma, cercetător moldovean la Universitatea George Washigton: „În Moldova se vede foarte clar că niciun medic nu are influență asupra președintelui”

Sursa Foto: Facebook//arhivă personală

Elena Cioina

08 aprilie, 2020, 11:10

Vizualizări: 4403

Ian Toma este cercetător asociat al Universității George Washigton din Statele Unite. E specializat în biochimie și medicină moleculară. Este conectat cu Moldova printr-o serie de proiecte realizate în parteneriat cu Universitatea de Medicină și Farmacie „N.Testemițanu”, precum și cu Universitatea Tehnică.

Pentru că urmărește evoluția COVID-19 în țara noastră și nu doar, l-am întrebat cum se văd de la distanță măsurile antiepidemice luate aici, ce se face bine și unde șchiopătăm în această luptă cu virusul, cât de eficient comunică autoritățile, ce scenarii ale evoluției virusului există, când vom avea un vaccin și ce să le spunem oamenilor care cred în teorii ale conspirației, precum că Sars-Cov-2 ar fi fost lansat intenționat.

Domnule Toma, Moldova e de aproape o lună în stare de alertă. Nouă autoritățile ne spun că totul merge potrivit planului și potrivit recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății. Din ceea ce citiți, de dincolo de ocean, cum se vede lupta cu COVID-19 în țara noastră?

În primul rând vreau să le mulțumesc medicilor din Moldova pentru integritate, pentru responsabilitate și dedicație profesională. Înțeleg că lor le este cel mai greu, fiindcă în afară de responsabilitatea profesională mai este și viața personală și frica nu doar pentru viața lor, dar și oamenilor dragi. Ei fac un lucru enorm și le doresc să aibă foarte mult curaj și sănătate, să poată să combată pană la urmă starea de pandemie pe care o avem în țară. Sper că după ce se termină, populația, dar și guvernarea vor înțelege și valoarea medicilor și îi vor aprecia.

Urmăresc ce scrie presa de la Chișinău pe youtube sau rețelele de socializare. E o situație necunoscută pentru toată lumea, nu doar pentru Moldova. Nimeni nu știa cum să procedeze, ce măsuri să ia, iar cea mai mare greșeală pe care o observ la autoritățile de la Chișinău este lipsa culturii comunicării dintre Guvern și populație. Probabil multe lucruri se fac corect, chiar și mai târziu decât ar fi trebuit, dar aceste informații nu prea ajung la publicul larg.

Vă referiți la experiența țărilor care treceau deja prin epidemie?

Da. Noi nu am fost primii și era un avantaj pentru țară să ne pregătim. Deja era cunoscută experiența Chinei, Italiei chiar și a Statelor Unite. Noi nu suntem diferiți față de cele 195 de țări care se confruntă cu pandemia, și dacă vă uitați la modul de răspândire a infecției, nu cred că în Moldova aceasta se va manifesta altfel. Toate țările, practic, au aceeași tendință epidemiologică. Din păcate, multe decizii pe care le-a luat Moldova par a fi influențate foarte mult de strategia iresponsabilă de prevenire a pandemiei în Rusia. Uneori, când ascultam ce se face in Moldova, aveam impresia că înainte de un briefing, președintele se consultă cu partenerul din Rusia. Acțiunile erau asemănătoare. Nu vreau să ne axăm pe politică, însă s-a văzut, în ceea ce a fost declarat, influența țărilor care ignorau și deveneau sceptici la ideea de a deveni victime ale pandemiei.

Dumneavoastră ați spus la un moment dat că cea mai mare greșeală făcută din partea autorităților a fost lipsa comunicării cu populația. Ce aveți în vedere?

Vă dau un exemplu a situației din America. Președintele Trump nu a făcut mai puține greșeli decât a făcut președintele Dodon. Poate chiar mai multe, dar aici și țara este mai mare și mai specifică. Aici fiecare stat își are guvernatorul său, care are independență să ia decizii pe teritoriul care ii aparține. Noi acum avem câteva state care nu au introdus carantina. De exemplu Arizona. Avem diferite focare cu diferite strategii de combatere a acestora.

Însă ceea ce a făcut bun Trump e că de la bun început lângă el era directorul Institutului de infecții și alergii din SUA, care are o credibilitate foarte mare și majoritatea informațiilor referitoare la starea epidemiologică sunt prezentate de acesta. Deci medicii, cetățenii în general cred în fiecare cuvânt pe care-l spune acest specialist, pentru că fiecare cuvânt al lui este chibzuit.

În afara de aceasta, briefing-urile Comitetului Stării Excepționale, cum ar fi Comisia pentru Situații Excepționale din Moldova, invită savanții care lămuresc treptele pe care trebuie să le parcurgă autoritățile și populația în bătălia cu COVID-19. În mass-media se discută care sunt alternativele, ce se poate de făcut pentru a face față pandemiei. Probabil că aceleași lucruri se discută și în Moldova, dar mult mai puțin. Deși este o comisie în care se discută toate problemele legate de COVID-19, oamenii nu prea apar în mass-media să explice oamenilor de ce se iau anumite măsuri la un moment dat.

Deci, Dumneavoastră credeți că greșeala a fost că despre COVID-19 nu comunică oamenii care trebuie. Sunt trei oameni care ne vorbesc despre modul în care evoluează COVID-19 în țară. Se creează impresia că nu avem virusologi, igieniști, epidemiologi, oameni de știință sau altfel de specialiști care ar putea să vină cu anumite explicați către populație. Pentru noi e confuz – președintele spune că noul coronavirus e o simplă răceală, iar premierul că, dimpotrivă, este o infecție foarte gravă care poate provoca multe decese...

În această situație cred că era mai bine ca un epidemiolog să vorbească și acesta nu trebuie să prezinte doar cifre și statistici. Ar fi putut vorbi exact pe limba oamenilor și astfel populația din Moldova ar fi înțeles că nimeni nu stă cu mâinile în sân. În Statele Unite, medicul cu credibilitate, despre care vă vorbeam, are o influență asupra președintelui. În Moldova se vede foarte clar că niciun medic nu are influență asupra președintelui. Nici comisia aceea nu are influență asupra președintelui. E o țară semi-autocrată în care decizia îi aparține celui care va avea mai multă putere de convingere. Acest lucru poate duce la rezultate proaste.

Sunt voci care spun că în momentul actual situația în Republica Moldova este scăpată deja de sub control și asta se explică și prin faptul că măsurile luate nu ar fi respectate de către populație. Alte voci spun că, dimpotrivă, ne descurcăm bine cu COVID-ul. Dumneavoastră cum vedeți situația?

Aș vrea să vă dau un exemplu în comparație cu situația reală care există în fiecare țară. Dacă o mașină, stând pe vârful unui deal iese din frână și își ia avânt spre o groapă, în momentul când mașina a ieșit de pe frână e foarte ușor să o ții cu mâinile. Fiecare secundă, din momentul în care mașina a pornit, contează. Cu cât mai departe merge, cu atât e mai greu să o oprești. Așa e și epidemia. Noi avem o persoană infectată. Daca o izolăm, am terminat problemele pentru țară. În acest caz interesele societății trebuie să predomine asupra tuturor intereselor personale, inclusiv dreptul la protecția personală. Fără a încălca pe nechibzuite sau neîntemeiat drepturile omului. Ce s-a făcut în Moldova, s-a făcut foarte bine, dar s-a făcut mai puțin decât se putea.

Puteau fi făcuți niște pași mai decisivi în momentul în care au început să fie prezentate primele rapoarte din China. Pe 24 februarie, E-Sănătate publica un interviu cu Domnul Lozan, care spunea că ar fi fost bine să se facă niște simulări a răspândirii virusului. Adică să fie pregătiți oamenii cum să procedeze. Era un moment care a fost scăpat din punctul meu de vedere. Cel puțin puteau fi făcute niște proceduri standard care ar fi trebuit să fie îndeplinite în aceeași zi. Nu să ne adunăm să discutăm cum să facem procedurile, dar să facem deja strategii de prevenire și combatere. Este mai bine să faci planuri pentru situații mai proaste și să ai situații mai bune, decât să planifici pentru situații mai bune, dar să iasă mai prost.

De exemplu, ce se putea face așa încât să nu se ajungă nici la 353 de cazuri? (n.r interviul a fost realizat săptămâna trecută)

Analizele vor putea fi făcute după ce se termină pandemia. Acum e bine să vedem ce se poate face în viitor. Revenind la problema comunicării, pot să vă dau un exemplu cu care, probabil, s-au confruntat foarte mulți oameni. Să ne imaginăm că avem un copil într-o secție de reanimare și nouă nu ni se dă voie să-l vedem și iese șeful de spital și ne spune că copilul e bine, totul e sub control. Deci noi îl credem că așa și este. Daca însă șeful de spital iese în fiecare zi și ne spune că nu avem voie să vorbim nici cu copilul, nici cu doctorul, începem să ne facem griji. Dacă în afară de șeful de spital mai iese un paznic sau altcineva care ne izgonește, în lipsa unor informații noi începem să avem suspiciuni, ne revoltăm și începem să interpretăm lucrurile, care poate, nu sunt întemeiate. E o reacție firească. Dacă nu cunoaștem ce se face în interior, acest lucru ne alarmează.

Adică e firesc să ne panicăm...

E normal să fie panică. Nimeni nu s-a așteptat la așa ceva. Au fost câteva persoane care au spus cu vreo 5 ani în urmă că ar putea să se întâmple așa ceva. Bill Gates spunea în 2015 despre Ebola că pe noi nu ne va distruge arma militară sau nucleară, dar pandemia care va veni cu niște viruși mici, care va aduce un dezastru economic mare și el sugera că ar trebui să ne pregătim pentru o asemenea situație. Eu sper că de data aceasta semnalul va fi luat mai în serios de către toate Guvernele, nu numai de cel al Moldovei. Ceea ce se întâmplă acum e doar o luptă naturală, o specie nu împotriva altei specii, dar pur si simplu o specie luptă pentru supraviețuire.

Virușii au nevoie de oameni pentru a reproduce, ei sunt singura sursă. Virușii pot exista în animale de la care ne putem molipsi. Nu se știe încă dacă acest Coronavirus rezistă în animale, daca poate folosi și alte mecanisme de reproducere. Foarte recent s-a anunțat despre un tigru infectat în New York. Asta ar insemna că virusul SARS-CoV-2 poate infecta animalele feline, ceea ce ar trebui să ne pună în gardă, că unele pisici pot fi infectate și pot transmite virusul. Aparent, pisicile au același receptor ACE2, care este și punctul principal de atașare a virusului în organismul uman. Însă consensul general la moment e că omul este sursa lor principală de existență și ei se propagă prin contacte directe între oameni. Deci prevenind transmiterea lor de la un om la altul, noi oprim răspândirea lui.

Cum abordează mass-media din SUA subiectul COVID-19? Reușește sau nu să mențină echilibrul necesar într-o pandemie?

Și în Statele Unite mass-media e la fel de diversă ca în Moldova. Suntem în anul alegerilor. E sigur că se folosește situația și pentru capital politic, sunt multe speculații. Dar cele mai importante surse media din această țară încearcă să mențină echilibrul prin invitarea unor persoane credibile și cu autoritate pentru populație. De asemenea, evită informațiile care pot crea panică printre oameni. Ca și în Moldova, oamenii din SUA sunt speriați. Chiar dacă li se spune că totul va fi bine, avem destule produse, hrană, oamenii intră în panică și încep să cumpere masiv. Și aici la un moment dat dispăruse hârtia igienică. Acum lucrurile s-au temperat.

Acum, cel puțin 20% dintre cei infectați sunt cadre medicale. Variante cum și de ce s-au infectat sunt diferite. 20% e mult pentru un sistem cu deficit de cadre. Dumneavoastră ce credeți?

Am scris despre faptul că mai multe cadre medicale vor fi infectate și am și sugerat niște idei pentru a-i proteja. Din păcate, despre virus se știe foarte puțin. Din informația pe care o dețin de la colegii mei din Moldova, situația de la Spitalul Toma Ciorbă, probabil e cea mai bună în sens de protecție a medicilor. Cadrele medicale au echipamente, toate cele necesare pentru a se proteja și pentru a combate virusul. Știu sigur însă că situația e mult mai proastă în spitalele din regiuni. În Căușeni e o situație dezastruoasă și posibil și în alte orășele unde mai avem medici.

Ar trebui toți medicii, indiferent de spital, să știe ca la carte cum să utilizeze echipamentele pentru a se proteja de infecție? Sau accent trebuie să se pună pe cei din instituțiile strategice, unde se tratează oamenii de COVID-19?

În general, toate cadrele medicale trebuie să știe, la un anumit nivel, cel puțin cum să folosească corect măștile. În Moldova sunt puține măști, care se folosesc pentru epidemii. În Statele Unite este deficit de măști performante pentru medici (N95). Ele au capacitatea de a filtra particulele și inclusiv virușii mai mari. Aceste măști se folosesc doar de către medicii din prima linie. Ce se întâmplă cu aceste măști? Ele trebuie măsurate, ajustate la configurațiile feței. De asemenea, toate echipamentele de protecție personală, pentru a fi utilizate corect, necesită și antrenare. Acum e importantă instruirea medicilor, care sunt în focare. Poate veni un moment când sistemul va eșua nu din lipsa echipamentului de protecție, dar din cauză că nu se va folosi eficient ceea ce există.

Adică sistemul nu va mai face față numărului de bolnavi. Asta vreți să spuneți?

În stare de urgență există niște strategii, sunt într-un fel inumane, mai ales pentru medici care au dat jurământul lui Hipocrate. Decizia de a selecta cine trăiește și cine nu trăiește. Mulți reanimatologi s-au întâlnit cu astfel de situații când nu aveau posibilitate să resusciteze doi pacienți de-odată. Și atunci decizia e să îi tratezi mai întâi pe cei care au șanse mai mari de supraviețuire.

Ați citit probabil reportaje din Italia, din Franța unde doctorilor li se recomandă să nu mai intubeze persoanele trecute de 75 de ani. Fără intubare așa persoane nu au nici o șansă să supraviețuiască, fiindcă organele lor nu funcționează. E o decizie foarte grea și cei care nu sunt pregătiți pentru a lua o asemenea decizie, vor trece printr-un stres emoțional și psihologic foarte greu.

Vreau sa vă spun că tocmai avem cu 70 de cazuri de COVID-19 mai multe...

Eu fac și o statistică. Mă uit cum se dezvoltă epidemia în diferite țări. Am văzut mai multe articole în care se spune că Moldova merge pe o curbă mult mai joasă. Ceea ce se întâmplă acum în Moldova pare sa fie mult mai rău decât ceea ce se petrece în alte țări. O metodă bună de a vedea de ce, e de a compara numărul cazurilor de astăzi cu numărul de cazuri de ieri. Daca cifra e mai mică de unu înseamnă ca mergem spre descreștere, dacă cifra e mai mare, înseamnă că mergem în creștere. În Statele Unite, acum cifra e de 1,2- 1,25 ceea ce înseamnă că în patru zile numărul de cazuri noi se va dubla.

În Moldova e undeva 1,47. Dacă vom compara cu ziua de ieri, când au fost anunțate 55 de cazuri și cu cele 70 de cazuri de astăzi, atunci cifra de 1,47 s-a schimbat la 1,41. Datele acestea sunt foarte preliminare, deoarece diferența între diferite state nu stă în această cifră, dar în numărul de teste care se fac. Prin urmare, Moldova nu poate fi comparată cu alte țări, deoarece testarea e limitată.

Apropo de teste. Aici sunt testați doar cei cu simptome ale bolii și epidemiologii locali ne asigură că anume asta este varianta cea mai corectă, pentru că dacă un om face un test la COVID19 și nu are simptomele, atunci testul va ieșit negativ...

Testul va ieși negativ la sigur și asta e bine. Înseamnă că testul arată ca această persoană nu este un pericol de răspândire a virusului. Iarăși nu trebuie să comparăm cu alte țări, fiindcă situația e diferită.

Vă dau un exemplu, cu toate că nu este aplicabilă situația din Moldova. Islanda este o țară mică de 320.000 de oameni. Au fost testați toți cei care au dorit. Practic s-au făcut peste 12.000 de teste. Ce au găsit în rezultate? Au constatat că 50% dintre cei infectați nu au niciun simptom. Adică poate că au simptome, dar ele nu sunt percepute de om. Deci 50% dintre infectați nu au simțit nicio schimbare în organism, nici temperatură, nici tuse, nici alte semne care ar fi valabile pentru ca un om să fie testat.

Mai mult decât atât, în ultimul timp și Statele Unite și China au făcut niște analize și au constatat că un număr destul de semnificativ, dintre cei care au prezentat simptomele unui infarct miocardic, de fapt erau infectați cu noul tip de coronavirus. Din testemonialele pe care le-am văzut, o sportivă de 40 de ani, care a fost bolnavă și s-a însănătoșit, povestea că avea dureri în piept asemeni simptomelor unui infarct. Deci, se știe încă puțin despre semnele sau simptomele noului tip de coronavirus. De aceea, cu cât mai multă populație va fi testată, cu atât mai mari sunt șansele să-i identifice pe cei infectați. Lipsa simptomelor nu previne o persoană infectată să răspândească virusul, iar izolarea sigur ajută.

Deci, e o abordare greșită să-i testezi doar pe cei cu simptome?

Problema cea mai mare e ca în fruntea Comisiei pentru Situații Excepționale nu stă un epidemiolog. Astfel de comisii trebuie conduse de către un astfel de specialist, care să aibă autoritate asupra guvernanților, inclusiv asupra președintelui. Aici sunt necesare niște hotărâri, niște decizii care pentru economiști, pentru politicieni, pot fi neconvenționale și neconvenabile. Deci, focusarea trebuie să fie pe sănătatea populației, nu pe economie, care oricum se va restabili.

Există multe strategii în cazul epidemiilor. Cel mai simplu, dar cel mai nedorit, este ca virusul să se răspândească în așa măsură, încât 2/3 din populație să se infecteze și astfel societatea va deveni imună la acest tip de virus.

Dar nu e cazul...

Nu e cazul acum și în general nu e cazul, pentru că rezultatele pot arăta prost. Să facem un calcul foarte simplu, să presupunem că în Moldova avem trei milioane de oameni și 2/3 se infectează. Asta înseamnă 2 milioane infectați chiar și la cea mai joasă mortalitate de 1%, ar însemna să moară 20 de mii de oameni. Aici nu vorbim despre 1 % într-un an, dar vorbim de 1% în 3-4 luni. 20.000 de oameni în 3-4 luni asta e foarte mult. Și din punct de vedere economic e mult mai ieftin să testezi 1 milion de persoane, decât să ai 20.000 de morți. E un scenariu ipotetic și Moldova nu merge pe acest scenariu. Deci e nevoie de mult mai mulți oameni testați.

Al doilea scenariu, în afară de a nu face nimic, este să faci ceea ce se face acum în Moldova – îi testezi doar pe cei cu simptome. Pe o astfel de cale a mers și Statele Unite, și alte țări. Motive sunt mai multe. Moldova se consideră țară cu puține resurse.

Mulți se întreabă acum, daca odată infectat te poți îmbolnăvi a doua oară. Au sau nu cercetătorii răspuns la întrebarea asta, în acest moment?

Daca imunitatea omului este bună, riscul de a te îmbolnăvi a doua oară cu aceeași specie de patogen e mică. Imunitatea omului creează anticorpi, care recunosc virusul și în momentul în care acesta revine a doua oară, organismul are un scut de protecție, distruge virusul imediat. Teoretic, sigur că totul este posibil. E posibilă reinfectarea. Practic e puțin posibil, dar e posibil.

Cineva cu imunitatea mai slabă, poate să nu aibă suficienți anticorpi care pot distruge virusul. Și atunci virusul se acomodează, își schimbă genotipul și încet încearcă să invadeze anticorpii care există. Mutațiile sunt naturale. Ele se întâmplă și în organismul omului. În fiecare zi, în noi se produc zeci de mii de mutații și sunt mecanismele interne care le repară, le fixează, dar cu timpul una-două scapă și se acumulează. Astfel, pe parcursul vieții ajungem la situații de cancer și așa mai departe. Virușii trăiesc o viață foarte scurtă și pe parcursul vieții scopul lor este de a se reproduce. De asta o să încerce să evite anticorpii prin a schimba genele lor care sunt depistate de către anticorpi.

Vaccinul este un subiect de interes și aici. Toata lumea așteaptă un vaccin. Informațiile sunt diferite, că va fi în jumătate de an, că va fi într-un an sau un an și jumătate, doi...

Sigur vaccinul va fi într-un an, un an jumătate. Nu e problema în însuși existența vaccinului. Problema e că sunt niște cerințe pentru elaborarea vaccinurilor, care trebuie respectate și pentru aceasta e nevoie de timp.

Majoritatea vaccinurilor trebuie administrate de două ori. Prima dată sensibilizezi organismul față de virus, ca el să producă anticorpi, iar a doua oară îi dai o doză care să-i creeze anticorpi de lungă durată. Potrivit protocoalelor, perioada dintre prima și a doua lovitură e de aproximativ 25 de zile. Mai este testată eficiența vaccinurilor, care, iarăși, necesită timp. Nu putem expune oamenii la viruși pentru a vedea dacă funcționează sau nu. Sunt mai multe strategii de dezvoltare a vaccinului. Până nu va fi clar că vaccinul nu e dăunător pentru om și până când nu se va demonstra că e eficient împotriva virusului, nu va fi administrat oamenilor.

Deci, eu sper că vaccinul va apărea undeva în jumate de an. În Statele Unite se face totul pentru a ajunge la o cale cât mai scurtă de la descoperire până la plasarea pe piață. Lucrurile sunt grăbite și pentru că e pandemie.

De ce ? Pentru că vine un alt val, o perioadă rece și respectiv ar putea fi înregistrate din nou mai multe cazuri?

Da. E foarte probabil. Astăzi datele arată că virusul e unul de sezon. Dacă vă fi a doilea val nu se știe cum va fi, mai bine sau mai rău. De aceea trebuie să fim mai pregătiți. Să sperăm că o să fie mai ușor, pentru că deja o să fie un număr de oameni care au imunitate dezvoltată. Vaccinarea e foarte necesară pentru păstrarea imunității speciei.

Vorbeam mai devreme că aici mișună foarte multe mituri, teorii ale conspirației despre apariția Sars-Cov-2. Ce ar trebui să le spunem oamenilor care cred în ele?

La noi în universitate există Comitetul de securitate epidemiologică. El există în majoritatea universităților care se ocupă de știință. E o cerință a comunității științifice. Există și această teorie că a fost creat de om. Se va ști peste ceva timp, un an, doi, trei, dar cred că în următorii cinci ani vom ști sigur de unde a provenit. Studiile, deocamdată, arată că ei sunt niște viruși naturali. E clar că e greu să identifici dacă a fost creat de om sau a fost creat natural. Structura genetică e la fel. La sigur nu a fost intenționat scăpat din laborator.

Să presupunem că a fost creat într-un laborator din China, fiindcă focarul de răspândire corespunde cu mai multe locații ale laboratoarelor epidemiologice din această țară. Cu siguranță nimeni nu a vrut să-l scape intenționat. Dacă cineva s-ar fi gândit la acest lucru, probabil că aveau și vaccin pregătit, care ar fi fost lansat imediat după ce a fost infectată populația. Din punct de vedere al raționalității, nu cred ca fost scăpat intenționat, fiindcă virusul îi afectează și pe cei care l-au produs.

Ca scenarii aveți pentru următoarea perioadă, când va începe numărătoarea inversă? La ce ar trebui să ne așteptam un următoarele luni?

Deja apar primele semne că numărul infectărilor au ajuns în vârful piramidei. Acum este o tendință spre oprirea creșterii, nu spre terminarea epidemiei. În Moldova cred că nu am ajuns nici la aproape de mijloc. Următoarele două trei săptămâni cred că o să fie mai grele. Totuși metodele de izolare sunt eficiente. Dacă vom începe să testăm și să oprim focarele în mod pro-activ, identificând persoanele care cât de cât au putut fi infectate, vorbesc de cei care sunt în funcții publice – polițiști, militari, medici, etc, atunci lucrurile vor merge spre bine . Cum s-a testat Guvernul, așa trebuie testați și oamenii care contactează cu alți oameni în timpul zilei. Șoferii de troleibuze, cei care duc medicii, medicii trebuie retestați. Chiar dacă azi nu ești pozitiv, asta nu înseamnă că mâine nu iei infecția de la un bolnav. Testarea trebuie făcută pe un eșantion mai larg, indiferent de simptome. Ca prognoze, e foarte greu de spus ce se va întâmpla în Moldova. O să vedem în câteva zile.

Domnule Toma, vă mulțumesc pentru acest interviu.

„Suntem pe muchie de cuțit. Rujeola ne-a înconjurat din toate părțile”. Interviu cu Nicolae Furtună, șef al Direcției maladii transmisibile la ANSP

Viorel Furdui: „Primarii nu sunt direct responsabili de domeniul sănătății. Nu e competența lor. Așa e legea. Ei vor să se implice, dar sistemul e creat așa, încât îi pedepsește pe cei cu inițiativă”

Alexei Ceban, coordonator al campaniei de imunizare împotriva Covid19: „Vom avea un număr decese la fel de mare în următoarea perioadă”

Tag: Sars-Cov-2, COVID-19, pandemie, epidemie

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.