Vaccinul AstraZeneca a împărțit lumea în două – ce se întâmplă, totuși? E periculos serul sau nu? Explicăm

Sursa Foto: Hannibal Hanschke/AFP/Getty Images

Irina Papuc

17 martie, 2021, 10:07

Vizualizări: 13851

Mai multe țări europene au suspendat temporar utilizarea vaccinului Oxford/AstraZeneca, în timp ce este în desfășurare o anchetă cu privire la tulburările de coagulare a sângelui și decese ulterioare în rândul persoanelor cărora li s-a injectat serul dintr-un lot anumit. O panică întreținută la nivel european, pe un fond de risc inexistent, a luat o amploare extraordinară. Liderii politici, dar și oamenii nu se mai uită la statistici sau, cel puțin, nu le mai dau importanță.

Așadar, suntem secerați de virus, avem un vaccin pe rafturi, dar nu-l folosim. Să luăm evenimentele pe rând:

De unde a pornit totul

Acum cinci zile, Austria, apoi Danemarca, apoi alte state europene au anunțat că opresc vaccinarea cu serul AstraZeneca dintr-un anumit lot. Decizia pornea de la o reacție adversă anunțată a fi „neobișnuită”. Două persoane – una din Austria și alta din Danemarca – au decedat în urma formării unor cheaguri de sânge. Persoanele au primit serul AstraZeneca. Decizia care se anunța a fi una de precauție a dus în ultimele zile la un val enorm de stopare a procesului de vaccinare cu AstraZeneca în Europa. Germania, Italia, Franța, Olanda, Norvegia, Islanda, Letonia, Slovenia, Bulgaria, au anunțat că suspendă vaccinarea cu serul produs de AstraZeneca. Totul se întâmplă în timp ce EMA – Agenția Europeană a Medicamentelor – și OMS – Organizația Mondială a Sănătății – explică în repetate rânduri că statistica și ultimele reevaluări nu arată niciun risc sporit de formare a cheagurilor de sânge, comparativ cu statistica generală, la persoanele vaccinate.

Agenția Daneză a Medicamentelor s-a văzută nevoită să aducă explicații referitor la oprirea vaccinării. Explicația făcea referire la „simptome neobișnuite”.

„Simptomele neobișnuite ale morții raportate au determinat reacția Agenției Daneze a Medicamentelor. Agenția a găsit, de asemenea, simptome similare în alte câteva rapoarte din baza de date europeană a efectelor adverse. Sâmbătă, Norvegia a descris reacții adverse suspectate, similare cu cele din simptomele raportate în cazul danez. Femeia daneză a avut un tablou clinic neobișnuit, cu un număr scăzut de trombocite, cheaguri de sânge în vasele mici și mari, precum și sângerări”, a declarat șeful diviziei, Tanja Erichsen.

„Este un tipar de boală extrem de neobișnuit, care este în prezent investigat temeinic de Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) și de celelalte autorități de reglementare a medicamentelor din UE”, mai anunța autoritatea daneză în domeniul medicamentului.

Sâmbătă, Institutul Norvegian de Sănătate Publică și Agenția Norvegiană pentru Medicamente au anunțat că trei persoane vaccinate cu vaccinul AstraZeneca au fost admise la Spitalul Universitar din Oslo cu cazuri severe de cheaguri de sânge, sângerări și număr scăzut de trombocite. Spitalul Universitar din Oslo a anunțat că unul dintre cei trei pacienți a murit. Acum, autoritățile verifică dacă acele trei cazuri sunt similare între ele și dacă evenimentele trombolitice au vreo legătură cu vaccinul AstraZeneca. Date actualizate vor fi publicate pe data de 18 martie.

Cheagurile de sânge se pot forma în brațe, picioare sau în altă parte a corpului, se pot elibera uneori și se pot deplasa către inimă, creier sau plămâni, provocând blocaje ale fluxului sanguin.

Câte reacții adverse grave au fost raportate? Sunt multe, sunt puține?

În total, au fost raportate 37 de reacții adverse legate de evenimente trombolitice. 37 e mult sau puțin? Dincolo de faptul că fiecare deces reprezintă o pierdere și o tragedie pentru fiecare familie, statistica ne cere cel puțin o cifră pentru comparație. Cu ce putem compara? Cu numărul de doze de vaccin AstraZeneca administrate în lume până acum. În plus, trebuie să vedem dacă evenimentele trombolitice ca urmare a vaccinării sunt mai frecvente decât evenimentele trombolitice care se petrec în mod obișnuit, la persoane nevaccinate.

Potrivit AstraZeneca, din cele peste 17 milioane de persoane cărora li s-a administrat vaccinul până în prezent în UE și Marea Britanie, au existat 15 evenimente de tromboză venoasă profundă și 22 de evenimente de embolie pulmonară raportate până la data de 8 martie. Acest lucru este mult mai mic decât s-ar aștepta să apară în mod natural la o populație generală de această dimensiune și este similar în cazul altor vaccinuri COVID-19 autorizate, a spus compania.

Pentru comparație, acest tip de cheaguri de sânge afectează aproximativ un adult din fiecare mie în fiecare an, ceea ce înseamnă că, la o populație de 17 milioane, ne așteptăm la 17.000 de cazuri în fiecare an - sau mai mult de 320 în fiecare săptămână. Dintre persoanele în vârstă (care reprezintă majoritatea celor care au fost vaccinați în cele mai multe țări până acum), rata este chiar mai mare - cu 5-6 persoane din 1.000 afectate în fiecare an în rândul celor cu vârsta de 80 de ani și peste. Raportul lunar de siguranță al AstraZeneca va fi publicat pe site-ul EMA în următoarele zile.

Important de menționat este că Marea Britanie – prima care a aprobat serul AstraZeneca – încă din decembrie – înregistrează acum mult mai puține cazuri de infectare cu Covid-19, comparativ cu țările europene care au oprit vaccinarea.

Poziția Agenției Europene a Medicamentelor

Ieri, Agenția Europeană a Medicamentelor și-a reconfirmat poziția – riscurile vaccinului AstraZeneca nu depășesc beneficiile, astfel că se recomandă în continuare vaccinarea. EMA încă analizează datele de la toate agențiile europene și va reveni cu o poziție finală pe data de 18 martie.

„EMA rămâne în prezent de părere că beneficiile vaccinului AstraZeneca în prevenirea COVID-19, cu riscul asociat de spitalizare și deces, depășesc riscurile de efecte secundare. Acum sunt analizate datele disponibile referitoare la toate evenimentele tromboembolice raportate după vaccinare. Agențiile naționale oferă sprijin suplimentar pentru colectarea informațiilor lipsă și incomplete cât mai repede posibil, în special în cazul în care acestea se referă la cazuri neobișnuite. Analiza rapidă și amănunțită a datelor disponibile și a circumstanțelor clinice coneze cazurilor specifice continuă, pentru a determina dacă vaccinul ar fi putut contribui sau dacă evenimentele au fost probabil cauzate de alți factori”, a anunțat EMA printr-un comunicat.

Deciziile fiecărei națiuni individuale de a-și întrerupe campaniile de vaccinare au nedumerit experții. Citat de BBC, profesorul Adam Finn, membru al grupului de lucru al OMS privind vaccinurile Covid, spune că oprirea vaccinării în acest mod este „extrem de nedorită” și ar putea submina încrederea în vaccin, costând vieți pe termen lung.

Profesorul David Spiegelhalter, expert în analiza riscului la Universitatea Cambridge, consideră că uneori trebuie să te uiți dincolo de principiul precauției și să fii îndrăzneț în luarea deciziilor.

„Principiul precauției favorizează inacțiunea ca modalitate de reducere a riscului. Dar problema este că acestea nu sunt perioade normale și inacțiunea poate fi mai riscantă decât acțiunea. Uneori poate fi dăunător să aștepți certitudinea. Nevaccinarea oamenilor va costa vieți”, a comentat profesorul pentru BBC.

Ștefan Dascălu, cercetător în imunologie la Universitatea Oxford, a explicat la RFI că decizia de a opri vaccinarea de către numeroase state va duce la stricăciuni enorme, mai ales că datele vorbesc acum despre o lipsă de legătură dintre vaccin și evenimentele tromboembolice.

„Noi ne uităm acum la suspendarea acestor vaccinuri în aproape întreaga Europă pe fondul unor date foarte, foarte bune care ne arată că sunt evenimente la care ne așteptăm chiar și în absența vaccinului. În funcție de ce se va face cu cazurile individuale, fiecare caz în parte este analizat acum și este foarte bine că acest lucru se întâmplă, sper ca această suspiciune să se infirme cu totul, dar problema este că până în momentul în care acest lucru se va întâmpla, deja stricăciunea fost produsă. Încrederea oamenilor a scăzut încă o dată în acest vaccin. Cunoaștem cu toții ce s-a mai întâmplat cu decizia țărilor atunci de a nu administra vaccinul Oxford-AstraZeneca persoanelor peste 55 sau 65 de ani. Tot așa s-a petrecut, o țară a declarat acest lucru apoi au urmat și altele și a fost un efect de domino care a sfidat datele de siguranță și eficacitate care erau. Vă dau exemplul Marii Britanii, unde acest vaccin a fost administrat la peste 11 milioane. Aici nu s-a luat această decizie tocmai pentru că datele arată faptul că este sigur și eficient. (...)”

În acest context, merită luate în considerare riscurile asociate cu lipsa vaccinării. Printre numeroasele simptome asociate cu COVID-19 se numără un risc crescut de coagulare a sângelui. Mai multe studii au sugerat că 30-70% dintre persoanele care sunt internate în unitățile de terapie intensivă cu COVID-19 dezvoltă cheaguri de sânge în venele profunde ale picioarelor sau în plămâni, în timp ce aproximativ un sfert va dezvolta un blocaj la arterele care furnizează sânge plămânilor. Pneumonia severă și afectarea organelor sunt alte consecințe potențiale ale infecției cu coronavirus.

Cazurile de COVID-19 rămân ridicate în multe țări, așa că, deși este important ca orice eveniment advers legat de vaccinările cu COVID-19 să fie investigat, astfel încât să fie detectate orice efecte secundare rare, este de asemenea important ca oamenii să participe la programul de vaccinare - mai ales dacă se află într-un grup vulnerabil sau cu risc ridicat. Pentru aceste persoane, riscul de a muri sau de a dezvolta complicații severe din cauza COVID-19 depășește în mod substanțial riscul apariției complicațiilor după vaccin.

77 de laureați ai Premiului Nobel semnează o scrisoare împotriva numirii lui Robert F. Kennedy Jr. ca secretar al Sănătății în administrația Trump

Donald Trump numește un susținător al mișcării anti-vaccin la conducerea sănătății. „Aceasta va costa vieți”

O nouă schemă de tratament reduce cu 40 % decesele cauzate de cancerul de col uterin

Tag: vaccin AstraZeneca cheaguri sange ema evenimente trombolitice

Categoria: Știri Externe

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.