Tatiana Revencu, obstetrician-ginecolog: „În Moldova, de obicei, femeile vin cu donatorul de mânuță și încearcă să obțină o sarcină de la un om pe care-l cunosc, dar cu care nu vor forma o familie”

Sursa Foto: familia.md

Elena Cioina

26 decembrie, 2018, 22:45

Vizualizări: 21756

Infertilitatea este o problemă de sănătate publică mondială. Sute de mii de cupluri încearcă ani la rând să conceapă un copil. Cercetătorii se întrec în studii în speranța să afle care este, totuși, problema.

De ce generații întregi devin tot afectate de boală. În top, spun specialiștii, sunt infecțiile provocate, cel mai des, de libertinismul sexual. E o problemă care greu poate fi controlată și totuși mai multă educație sexuală, ar schimba paradigma. În consecință, familii întregi se pomenesc că din varii motive nu pot avea copii. Nu mai ajută nici ceasul biologic, nici tratamente interminabile, nici...Însă, pentru că știința nu stă locului, salvarea vine tot de la cercetători. Pentru multe cupluri cu probleme grave de fertilitate, o soluție e Fertilizarea in Vitro. Procedura în sine e costisitoare și în țări sărace, precum Moldova, familiile recurg la împrumuturi, credite de la bancă, doar să-și vadă visul împlinit. Care sunt cele mai frecvente probleme de fertilitate, ce șanse există să fie tratate și să fie concepuți copii pe cale naturală, ce alternative există – sunt întrebări pe care i le-am adresat Tatianei Revencu, obstetrician-ginecolog, specializată în probleme de fertilitate și cu competențe în ecografie fetală la una dintre clinicile private din Municipiul Chișinău.

Doamna Revencu, mi-am propus să discut cu dumneavoastră despre infertilitate, pentru că știu că vă ocupați de tratamentul ei împreună cu doctorul Borș, un medic moldovean, dar stabilit la Iași, nu de un an-doi, ci de vreo 10. M-am gândit că subiectul e destul de actual și din considerentul că statisticile arată că în Moldova, din păcate, aveam tot mai multe familii afectate de această problemă. V-aș întreba, în primul rând, de ce avem generații tot mai infertile? Care este problema?

E adevărat că în ultimii ani tot mai multe cupluri se confruntă cu probleme de infertilitate. Adresabilitatea e tot mai mare. Infertilitatea, potrivit definiției, este calificată drept boală. Nu mai este considerată un simptom și dacă mă întrebați pe cine afectează mai mult, atunci pot să vă spun că procentul e aproape egal. În jumătate din cazuri sunt afectate femeile și în cealaltă jumătate – bărbații. Se întâmplă des ca ambii să aibă probleme de infertilitate.

Și dacă e să pornim de la femei, pentru că pe ele le vezi cel mai des la coadă la doctor, atunci care ar fi problemele de sănătate de care suferă, așa încât nu reușesc să conceapă copii?

Pe primul loc sunt infecțiile și consecințele acestora. Cel mai des, femeile suferă de patologia tubară. Mai simplu putem spune că trompele uterine sunt blocate, înfundate și nu permit spermatozoizilor să ajungă la destinație și să fecundeze ovulul. Prin urmare nu se poate obține o sarcină.

După cauza tubară, avem și patologiile hormonale, iar cel mai des se întâlnesc ovarele micro-polichistice. Acestea se caracterizează prin ovulații foarte rare sau lipsa ovulației o perioadă îndelungată, lucru care duce la apariția dereglărilor hormonale.

În ultimii ani foarte des se întâlnește și endometrioza. Etiologia acestei maladii nu este nici astăzi cunoscută până la capăt. Se presupune că e mai mult o cauză combinată – hormonală și imunologică, care cuprinde un complex de simptome, iar în rezultat și infertilitate.

Dintre aceste trei patologii pe care le-ați pomenit, ați spus că infecțiile sunt în top. De ce avem atâtea femei care suferă de infecții și e o problemă care vizează mai mult femeile din Moldova sau e ceva extins la nivel mondial?

E o problemă răspândită la nivel mondial, iar o explicație este libertinismul sexual. Din păcate, noi avem prea puțină educație sexuală. Atât fetițele, cât și băieții nu sunt informați despre riscurile libertinismului sexual, mai ales a schimbului de parteneri, a neprotejării, a folosirii metodelor de prevenire a infecțiilor. Unele dintre infecții, care sunt destul de agresive și afectează trompele uterine, de obicei decurg asimptomatic și pot fi depistate abia în momentul în care femeile constată că nu pot concepe copii. Abia în urma analizelor putem vedea că această femeie a avut cândva o infecție. Și această infecție i-a afectat trompele uterine.

Și care sunt cele mai agresive infecții ce pot afecta trompele uterine?

Cel mai des se întâlnește Chlamidia, micoplasma, uriaplasma, dar și unele infecții cronice cum ar fi gonoreea, trihomoniaza.

De altfel, ultimele studii pe tema infecțiilor sexual-transmisibile arată că tinerii din Moldova suferă cel mai mult de ele, în comparație cu tineri din alte țări post-sovietice. Ar fi o explicație a problemelor de infertilitate cu care se confruntă cuplurile din Moldova?

Ar fi, dar în general foarte multe țări au această problemă pe primul loc. Poate noi punem mai mult accent pe statistică, dar în general, patologia tubară predomină peste tot în lume. Cred că problema cea mai mare la noi este că ne lipsește educația sexuală, tinerii noștri nu cunosc măsurile de profilaxie. La noi se ajunge să se discute pe teme de sexualitate și despre infertilitate abia când se constată problema. În ultima perioadă, totuși, tinerele care vin la un control ginecologic, par mai informate. Însă avem încă mult de lucru în această direcție de educare.

Mai grav este că majoritatea femeilor care ajung să se trateze de infertilitate, nu știu care este cauza și de ce nu pot concepe copii. Ajung să lupte cu consecințele infecțiilor.

Ce maladie predomină în topul dereglărilor hormonale?

Prima ar fi ovarul polichistic sau sindromul ovarelor micro-polichistice care se asociază cu dereglări atât ale ciclului menstrual, cât și cu sindromul metabolic, o afecțiune la nivel de pancreas, care poate duce și la obezitate. Chiar sunt foarte frecvente în ultimul timp. Cauza nu este cunoscută, din cauză că sunt implicați mai mulți factori – genetici, nutriționali, hormonali. O explicație ar fi lipsa totală sau parțială a unei enzime, care nu le permite foliculilor ovarieni să se maturizeze. Ei se acumulează în ovar, acestea devin destul de voluminoase, iar, pentru că lună de lună lipsește ovulația, apar dereglări hormonale.

E greu să tratezi o asemenea afecțiune?

Din cauza etiopatogeniei insuficient cunoscute și a modului de manifestare diferit, tratamentul nu este unic și definitor. Opțiunea terapeutica depinde de dorința pacientei de a trata sau nu infertilitatea.

Dacă nu există și alte cauze asociate afecțiunii, atunci prin inducerea ovulația, într-un final apare sarcina.

De ce condiții sociale, de mediu sau de alimentație ar fi legat sindromul ovarului polichistic?

Cred că e legat de mai mulți factori, inclusiv de perioada în care trăim. De fapt, problema poate avea origini încă din perioada intrauterină și este legată inclusiv de alimentația gravidei, mediul ambiant, radiația solară, anumite dereglări hormonale ale mamei, dacă există. Fetițele se nasc cu un asemenea sindrom și ele descoperă problema în momentul în care încep viața sexuală. Pe lângă infertilitate, odată cu avansarea vârstei, sindromul poate duce și la obezitate sau diabet zaharat de tip 2, adică la dereglări metabolice mult mai severe.

Ați pomenit endometrioza. Ea cum se manifestă?

Este, de fapt, o localizare ectopică a țesutului endometrial. E acel țesut care se elimină împreună cu menstruația și acest lucru trebuie să se întâmple la fiecare ciclu. În anumite condiții, țesuturi endometriale, prin trompele uterine, nimeresc în cavitatea abdominală. Acolo nu este locul lor. De fapt, găsind medii favorabile la nivel de ovar cel mai frecvent, la nivel de trompe uterine, de intestine, chiar și pe peritoneu acest țesut se poate lipi, dezvolta sau suporta anumite modificări ciclice, uneori se formează chisturi endometriale ovariene

De fapt, pericolul în cazul endometriozei este că provoacă niște dereglări imunologice locale în cavitatea abdominala sau în uter ce nu permite implantarea embrionului. Cel mai mult însă influențează asupra rezervei ovariene.

Începe să scadă?

Exact. Și mai influențează calitatea ovocitelor, care sunt și cauza infertilității.

În general, ce șanse are o femeie cu endometrioză să rămână însărcinată?

Șansele sunt diferite. Sunt paciente cu chisturi endometriale destul de mari. Am întâlnit cazuri când credeam că nu ajungem la o sarcină, dar spre surprinderea noastră, femeile rămâneau însărcinate, pe cale naturală, fără intervenția medicului. Alteori, erau paciente care aveau chisturi foarte mici, asimptomatice și nicidecum sarcina nu aparea. Adică aici încă sunt multe lucruri nestudiate și neclarificate. Ține de fiecare organism individual - dacă femeia are și alte probleme de sănătate asociate, dacă e o problemă cu glanda tiroidă, etc.

Acum auzim și mulți bărbați că sunt afectați de infertilitate. În cazul lor, ce maladii predomină?

Sunt și bărbați cu dereglări hormonale, dar în cazul lor acestea sunt mai rar întâlnite decât printre femei. Cel mai des problema e în calitatea si cantitatea spermei. Deseori se întâlnesc dereglări în aspectul morfologic al spermatozoizilor, la fel de importantă este cantitatea lor și cât de activi sau mobili sunt. De regulă, e vorba și aici de diverse procese inflamatorii, de exemplu, la nivel de prostată sau cauze obstructive. Însă prin tratament reușesc să conceapă copii. În cazul schimbărilor morfologice, soluția e doar fertilizarea in vitro.

Adică vreți să spuneți că avem bărbați cu spermatozoizi leneși, care nu ajung să se cupleze cu ovulul?

Putem spune și așa. Spermatozoizii sunt concepuți ca să fie activi. Condița lor trebuie să le permită să ajungă acolo unde trebuie să fecundeze, adică la ovul. Calitatea spermatozoizilor scade, dacă mediul în care se află este afectat. Mă refer la procesele inflamatorii, în mod special, care nu le permit acestora să fie activi. Însă îi putem face mai activi sau mai mobili, tratând inflamația.

De fapt, comunitatea științifică în domeniu ne spune că acum bărbații par mai feminizați decât în trecut. Ar fi o explicație a problemelor de fertilitate?

Așa este. Putem presupune că e problema regimului alimentar. Avem bărbați cu exces de greutate, chiar obezi. Toate pot duce la dereglări hormonale. Orice kg în plus secretă estrogeni. De aceea, cu cât mai multe kg în plus avem, cu atât mai rău, pentru că grăsimea influențează și asupra hormonilor bărbătești.

Chiar și bărbații care fac sport intens pot fi afectați de infertilitate. Vrând să arate cât mai bine, folosesc diverse proteine a căror origine este necunoscută de multe ori și nu știm cum influențează asupra organismului. Anume la acești bărbați se observă o scădere a testosteronului, hormonul cu rol important în producerea spermatozoizilor.

Munca sedentară afectează fertilitatea?

Cu siguranță. Mediul în care muncesc oamenii e la fel de important. Substanțele toxice au un rol negativ și afectează fertilitatea.

Oricum, există soluții pentru majoritatea problemelor legate de fertilitate. Dacă ar fi să le enumerați, care ar fi ele?

Dacă se stabilește cauza infertilității, atunci fiecare cuplu are nevoie de un plan de tratament individual. Dacă femeia nu are ovulație, se face tratament pentru inducția ei. Dacă problema e de origine tubară, adică spermatozoizii nu pot trece prin trompele uterine, atunci singura soluție este fertilizarea in vitro. Mai simplu, fecundarea are loc în laborator, în afara corpului. Ovocitele femeii sunt extrase, sunt combinate/fecundate cu spermatozoizii. După această fecundare, embrionul este introdus direct în cavitatea uterină.

În cazul endometriozei se face monitorizare, se observă când are loc ovulația, cât este de frecventă și regulată. De obicei, o femeie cu endometrioză trebuie monitorizată și jumătate de an, abia după aceasta, dacă sarcina nu apare, se recomandă fertilizarea in vitro. Și aici se poate face stimularea ovariană, dar nu putem face acest lucru la nesfârșit, pentru că scade atât calitatea, cât și rezerva ovariană și ca să nu ajungem la o situație când nu putem face nici fertilizare in vitro, e bine să se recomande fertilizarea in vitro. Or, la unul dintre ultimele congrese la care am fost, specialiștii spuneau că dacă se stabilește diagnosticul de endometrioză, fertilizarea in vitro trebuie efectuată până se obține sarcina. De altfel, riscul pentru femeie, în cazul endometriozei, este ca ea să nu mai producă ovocite și cuplul să fie nevoit ulterior să apeleze la ovocite de la donator. E o procedură mai complicată din punct de vedere emoțional.

În general, cât de repede ar trebui să se mobilizeze o femeie, care a descoperit că suferă de endometrioză și e și cu rezerva ovariană pe sfârșite?

Cât mai repede posibil. Oricum, dacă se stabilește endometrioza în cadrul unui examen profilactic, atunci se iau măsuri de monitorizare a rezervei ovariene, chiar dacă femeia nu își planifică o sarcină. Medicul însă are obligația să-i ofere femeii toate informațiile despre toate riscurile și împreună să decidă și să aleagă cea mai potrivită soluție. Cu cât e mai tânără femeia, cu atât șansele unei sarcini, în endometrioză, sunt mai mari. Dacă femeia a trecut deja de vârsta de 35 de ani, sigur cea mai indicată soluție pentru obținerea unei sarcini este fertilizarea.

Endometrioza e o boală cu care te naști, te afectează în timp, de la ce apare?

În general, se consideră că este boala tinereții și se manifestă până pe la 38 de ani. Vreau să vă spun că endometrioza se poate manifesta și la fețițe, care încă nu au început viața sexuală. Anterior se credea că endometrioza apare doar la femeile care au început viața sexuală. Depinde foarte mult de vârsta femeii și cât e de agresivă afecțiunea - este simptomatică, asimptomatică, confirmată sau nu laparoscopic, sunt fragmente sau ectopii pe intestin sau pe trompele uterine.

Doamna Revencu, pentru că fertilizarea in vitro e deja o procedură destul de frecvent indicată cuplurilor afectate de infertilitate, puteți să ne spuneți dacă e la fel de acceptată sau încă mai există temeri, rezerve?

Majoritatea cuplurilor sunt pregătite pentru procedura de fertilizare. Oricum încercăm toate metodele de tratament pentru a putea obține o sarcină pe cale naturală. Și dacă nu reușim, cuplurile sunt mai liniștite că există alternativă. O ultimă alternativă. Dacă în trecut auzeam mai des „numai nu fertilizare” și cuplurile treceau mai greu de această barieră, acum sunt mai deschise pentru o asemenea procedură de concepere a copiilor.

E o barieră morală sau financiară?

Cred că e vorba de ambele.

Dar din punctul Dumneavoastră de vedere, acum procedura este mai accesibilă sau e totuși scumpă pentru cuplurile din Moldova?

E destul de scumpă. Sunt puține cupluri care nu țin cont de aspectul financiar. Restul familiilor vor să fie informate la fiecare etapă ce cheltuieli au de suportat, ca să se pregătească. Acest lucru arată că e un aspect care pune niște bariere. Este o metodă costisitoare în sine, tratament, medicamentele pentru stimularea ovariană, obținerea ovocitelor, monitorizarea evoluției acestora, obținerea embrionilor, transferul acestora în uterul mamei, păstrarea acestora, etc.

Și ce fac, de obicei, cuplurile?

Se împrumută de la prieteni, iau credit de la bancă, încearcă să se descurce.

În general, ce credeți despre decizia autorităților de a subvenționa o procedură de fertilizare in vitro pentru cuplurile care ajung să recurgă la această metodă? Credeți că soluționează problema unor cupluri o asemenea decizie, având în vedere cheltuielile pe care trebuie să le suporte familia până la procedura în sine?

Bine, statul încearcă să ajute și, din câte știu, lista e destul de mare. Cerințele, la fel. De aceea, nu toți ajung în această listă. Cei care reușesc trebuie să se folosească de ea. Oricum, majoritatea cheltuielilor rămân pe seama cuplurilor.

Ce experiență au alte țări? Cum ajută guvernele aceste cupluri? Mă refer la țări dezvoltate, cu tradiție, dacă pot să spun așa, în domeniul FIV.

De exemplu, în Franța sunt asigurate 5 proceduri de fertilizare, inclusiv toată medicația, indiferent de protocolul clinic sau rezerva ovariană sau alte probleme de sănătate pe care le mai are cuplul. Ei alocă bani pentru a obține un rezultat pozitiv.

În Israel cuplurile pot beneficia de un număr nelimitat de proceduri de fertilizare in vitro. Se fac atâtea fertilizări până se obține o sarcină. Studiile arată că au fost efectuate și câte 13 per cuplu. În Moldova cerințele sunt mult mai rigide. Cuplurile trebuie să întrunească obligatoriu anumite condiții. Rezerva ovariană (AMH), trebuie să fie 1 și mai mult, spermograma să fie bună, femeia să nu sufere de endometrioză, etc.

Adică ar trebui să fie un cuplu aproape sănătos...

Practic așa reiese. Până la urmă este o comisie care decide dacă acceptă sau nu dosarul.

Știu că aveți o colaborare bună pe segmentul de FIV cu o clinică specializată din Iași - Ominiclinic. Acum că mai suntem în anul Centenarului, și pe partea de politică mulți pot doar visa la Unire, pe partea de lucruri practice Unirea e cumva demult produsă. Multe cupluri din Moldova au trecut Prutul și nu fără rost. Câți copii, aproximativ, s-au născut sau urmează să se nască din această „Unire” medicală?

Cred că în doar trei ani de colaborare s-au născut și urmează să se nască în jur de 50 de copii. Ca să înțelegeți că și dincolo de Prut e tot medic moldovean cu care convenim fiecare tratament și care e convins că Moldova și oamenii de aici merită mult mai mult decât au.

Doamna Revencu, unul dintre aspectele delicate în FIV, dar totuși deja mai puțin tabu, este donarea de spermă. Există multe cupluri pentru care și asta e o soluție, mai ales dacă infertil e bărbatul. Știu că sunt și femei, care în lipsa unui partener, apelează la ea. În România, să apelezi la o asemenea bancă, nu mai e atât de nefiresc. În Moldova sunt cupluri care eu mers pe această cale?

Sunt și din Moldova cupluri sau femei care apelează la banca de spermă internațională. Nu văd absolut nicio problemă în asta. Fiecare familie decide cum concepe copiii, mai ales când ajunge la o anumită vârstă și conștientizează că viața fără copii e mai tristă, totuși.

E bine că se discută mai des, pentru că astfel cuplurile se încurajează una pe alta. Și da, acum avem mai multe familii care decid să apeleze la un donator de spermă, dacă înțeleg că asta e soluția. Avem și femei, care au făcut carieră, s-au afirmat pe plan profesional, dar nu au reușit să-și creeze o familie și apelează la donatori anonimi.

În Moldova e mai complicat să donezi. Să înțeleg că nu suntem atât de avansați nici pe partea de lege și nici pe partea de dotare. Deci, nu există acel filtru riguros care ar încuraja un cuplu sau o femeie să apeleze la o procedură de inseminare anonimă?

În Moldova nu e posibilă păstrarea probelor de spermă de la donatori anonimi. În Moldova, de obicei, femeile vin cu donatorul de mânuță și încearcă să obțină o sarcină de la un om pe care-l cunosc, dar cu care nu vor forma o familie. Pentru că nu este reglementată această parte de concepere a copiilor și legislația noastră nu permite păstrarea lichidului seminal de la bărbați anonimi, familiile, deseori, apelează la donatori din afara țării, adică se adresează după ajutor Băncii de spermă, din Danemarca, spre exemplu.

Ar părea că e simplu, însă ca să devii donator de lichid seminal bărbatul este verificat minuțios nu doar la capitolul sănătate, dar și genetic, generațiile de până la el –mama, tata, bunicii, cam toată familia de gradul I și II. Sunt rigori foarte stricte de care se ține cont. Însă, procedura de inseminare propriu-zisă nu poate fi efectuată în Moldova, pentru că, iarăși, nu este reglementat legal, așa cum este, de exemplu, în România. Adică, familiile din Moldova, trebuie obligatoriu să obțină o autorizație de la Ministerul Sănătății din România pentru a putea comanda lichidul seminal de la banca de spermă. La fel e și cu donatorii de ovocite. Nu avem reglementată activitatea ce ține de transplantarea celulelor umane. Din acest motiv, cuplurile merg peste hotare.

De obicei, ce contează cel mai mult pentru a reuși o fertilizare?

Cred că optimismul și curajul. Asta încerc să le transmit cuplurilor. Atât timp cât au șanse, trebuie să le folosească. Să știți că orice etapă a fertilizării este cuprinsă de emoții. Acum imaginați-vă cât de intense sunt aceste emoții când rezultatul e pozitiv. Toate chinurile de dinainte nu mai contează în acel moment. Nu mai contează că ai fost de N ori peste Prut pentru anumite proceduri. Începi să vezi din asta doar avantaje – ai mai văzut Iași-ul de câteva ori (zâmbește).

Doamna Revencu, pe lângă faptul că vă ocupați de tratamentul infertilității, știu că sunteți specializată și în ecografia fetală, adică monitorizați sarcinile. E o pasiune sau ați ales specializarea conștient, neinfluențată de nimeni?

Monitorizarea sarcinii îți dă emoții foarte pozitive, mai ales când îi vezi cum se dezvoltă, cum se mișcă, cum fac mutrițe în burtică, cum își mișcă mânuțele, piciorușele, etc. Sigur nu ești scutit de cazuri grave. Ele sunt, dar nu atât de multe. Însă atunci când vezi în fiecare zi cupluri fericite, trăiești și tu această senzație de fericire. Cred că e o specializare care te încarcă cu multă energie pozitivă.

Doamna Revencu, vă mulțumim pentru interviu.

Sofia Alexandru: „În Republica Moldova, tuberculoza se tratează și online”

Elena Palanciuc, vicedirector medical, Spitalul Orhei: „Cheltuim în zădar bani pentru pacienții cu Covid-19, din vina noastră”

Jurnalista Olga Cebanu despre tratamentul de Covid19: „Am cheltuit deja peste 1 mie de lei pe medicamente și nici măcar vitamine nu am găsit. Care tratament gratuit?”

Tag: infertilitate, tratament, FIV

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.