Mariana Ulinici, doctorand: „Sunt pasionată de acest domeniu. Lucrul cu virusurile, cu bacteriile, cu microorganismele care se analizează la microscop mă face să meditez”

Sursa Foto: Arhivă personală

Silvia Rotaru

24 ianuarie, 2022, 12:50

Vizualizări: 5497

Mariana Ulinici este medic microbiolog, asistent universitar la Catedra de microbiologie și Imunologie a Universității de Medicină, doctorandă în anul V la Școala Doctorală și medic microbiolog la un laborator privat. Încă de pe băncile facultății muncea în laborator, deși avea un program încărcat și o făcea pe bani puțini.

Voia să învețe deprinderile practice, iar astăzi adună laurii binemeritați. Mariana este printre cei 15 studenți-doctoranzi care vor primi lunar Bursa de excelență din partea Guvernului. Lucrarea sa de doctorat este legată de studierea și cercetarea genomului complet al tulpinilor virusului SARS-COV-2, o temă care va servi obiect de studiu pentru studenții Universității de Medicină mulți ani de acum încolo.

Am vorbit cu ea despre lucrarea ei de doctorat, munca în laborator și la catedră, dar și unde se regăsește în viitor.

Mariana, spune-ne câteva date biografice despre tine?

Am absolvit USMF în 2011. De atunci am început să lucrez asistent universitar la Disciplina de microbiologie și imunologie. Fiind asistent universitar continuam să profesez și pe partea de microbiologie clinică. Am făcut și un curs de pedagogie oferit de USMF, după care am căutat permanent cursuri în pedagogie oferite de universități internaționale. Am fost instruită în pedagogie de către Universitatea din Leipzig, apoi am mai participat la un curs in pegagogie organizat de The Children’s Hospital of Philadelphia, SUA. Anual urmez cursuri de educație medicală continuă în microbiologie. Până în anul 2020 am profesat în domeniul bacteriologiei. Microbiologia include mai multe direcții de cercetare și eu am ales bacteriologia.

Odată cu venirea pandemiei, soarta a făcut ca eu să mă specializez și în domeniul virusologiei, deși, la catedră predăm și una și alta, dar experiență practică nu am avut. Sunt și membru al echipei Departamentului Cercetare a USMF și sarcina mea este de a extinde colaborările internaționale și de a găsi posibilități de colaborare și implicare a studenților și rezidenților în stagieri, în instituții internaționale.

Ai realizat studiul științific axat pe disecția moleculară a interacțiunilor virus-gazdă și pe dezvoltarea metodelor de diagnostic în infecția cu COVID-19 și ai participat nemijlocit la secvențierea genomului complet al tulpinilor virusului SARS-CoV-2, circulante pe teritoriul Republicii Moldova. Povestește-ne cum a venit ideea?

Când a început pandemia, eram implicată într-un alt proiect doctoral la care munceam, dar Covid-19 ne-a determinat să ne reorientăm, să ne recentrăm puterile ca să putem dezvolta capacități strategice în lupta cu pandemia. Departamentul de Cercetare din cadrul Universității, condus de academicianul Stanislav Groppa, a organizat câteva prelegeri, avându-l invitat special pe profesorul italian Alessandro Marcello, lider de grup al Laboratorului de Virusologie Moleculară al Centrului Internațional de Inginerie Genetică și Biotehnologie (ICGEB), Trieste, din Italia, care a făcut primele secvențieri ale virusului la ei în țară. De aici a pornit ideea de a colabora, pentru a dezvolta un proiect de cercetare, care ar permite secvențierea genomului viral circulant pe teritoriul Republicii Moldova, având în vedere că la început nu se știa prea mult despre virusul care circulă pe teritoriu țării noastre.

Noi am elaborat o propunere de proiect de cercetare în parteneriat cu acest centru, am setat niște obiective prin care ne doream fortificarea capacităților de supraveghere a Covid-19 și alte virusuri. Am câștigat proiectul și astfel am reușit să secvențiem primul genom viral al tulpinilor de SAR-CoV-2 circulante pe teritoriul Republicii Moldova. Am organizat o conferință, când am obținut primele rezultate, iar ulterior am mai dezvoltat o propunere de proiect pentru a extinde obiectivele primului proiect, care să ne permită să studiem și interacțiunea dintre virus și gazdă și să dezvoltăm metode de diagnostic.

Eu am beneficiat de stagiere în cadrul acestui centru și partea experimentală am realizat-o acolo timp de jumătate de an. Am revenit în septembrie acasă și am organizat un work-shop cu participarea experților din Italia, Slovenia, unde am invitat autoritățile publice locale, responsabilii de la MS, OMS și ANSP. Au fost incluse în program prelegeri pentru a vedea experiența altor țări în lupta cu pandemia. Subiectele erau axate pe dezvoltarea de vaccinuri, pe metode de diagnostic și pe structura genomică sau evoluția moleculară a virusului SARS-COV-2.

Asta este și tema ta de doctorat?

În acest moment, da. A fost aprobată tema nouă și lucrez la acest proiect. Deja este tema mea de doctorat, pe care o voi susține la sfârșitul acestui an. Până astăzi am realizat mai mult de jumătate dintre sarcini și planul de activități necesar pentru susținerea publică a tezei. Mai sunt câteva proceduri și etape pe care trebuie să le realizez și să susțin teza.

Ce te-a făcut să alegi anume specialitatea de microbiologie?

Eu sunt primul membru al familiei care a făcut medicină. Probabil, intuitiv, specialitatea m-a ales pe mine și nu eu pe ea. Eram pasionată încă din anii studenției de cum acești microbi interacționează cu gazda, care sunt mecanismele prin care agenții patogeni sau aceste vietăți minuscule au capacitatea să provoace daune organismului uman. Eram interesată de faptul că nu toți microbii sunt dăunători, dar sunt și benefici pentru organismul uman, pentru că organismul uman este construit, în mare parte, din bacterii care constituie microbiomul gazdei.

Mi-am început activitatea profesională încă din anii studenției, când m-am angajat într-un laborator. Am lucrat laborant, pentru că doream să îmi dezvolt capacități practice și o gândire științifică, să înteleg mecanismele prin care microorganismele sunt capabile să interacționeze cu gazda, să le analizez. Îmi place mult ceea ce fac. Sunt pasionată de acest domeniu. Lucrul cu virusurile, cu bacteriile, cu microorganismele care se analizează la microscop mă face să meditez. Îmi place ambianța din laborator, pentru că nu trebuie să absorb energiile oamenilor din exterior. Lucrul în laborator îmi permite să gândesc calm, să îmi pun întrebări și să caut răspunsuri. Până la urmă, toată partea clinică a medicinei se bazează pe partea fundamentală și este necesar să dezvoltăm știința fundamentală pentru a face concluziile necesare.

Dar cu ce se ocupă, mai exact, un microbiolog?

Un microbiolog clinic se ocupă cu identificarea microorganismelor (virusuri, bacterii, fungi) care provoacă boli, stabilirea celor responsabili pentru o anumită boală sau condiţie, recomandarea unui medicament sau a unei strategii de tratament în baza acestor date şi protejarea celorlalţi împotriva acestor boli. Rezultatele investigațiilor microbiologice sunt de impact atât pentru medicul care curează pacientul, cât și pentru sănătatea pacientului. Pe medic îl va ajuta să decidă tratamentul antimicrobian ceea ce va duce la reducerea rezistenței bacteriene și îmbunătățirea îngrijirii medicale, cât și la reducerea timpului de spitalizare a pacientului.

Dar unde te simți cel mai bine, în lucrul cu studenții la catedră, ca specialist sau ca cercetător?

Mie îmi place și partea didactică. Cred că un profesor care predă un anumit domeniu al medicinei, întotdeauna ar trebui să aibă și partea practică în spate, pentru că sunt multe întrebări sau apar domenii, pe care este mai complicat să le înțelegi, atunci când doar predai. La începutul carierei în pedagogie îmi părea un domeniu pe care vreau să îl explorez și îmi doream să cunosc mai mult, dar peste 3-4 ani devenise o rutină. Îți cunoști temele și poate îți este mai dificil să îți pui întrebări legate de domeniul practic. Combinarea părții practice cu cercetarea îți permite să aduci exemple din practică, cazuri clinice ceea ar ajuta la dezvoltarea gândirii clinice printre studenți. De asemenea coaptarea studenților în activitățile de cercetare este un aspect important în cariera academică a unui medic. Astfel promovăm educația prin cercetare, ceea ce ne-ar permite să pregătirea viitorilor cercetători, care ar putea contribui la dezvoltarea științei în Republica Moldova și promovarea științei la nivel internațional.

Nu aș putea spune care domeniu este mai aproape suflet. Sunt profund dedicată și realizez cu mare plăcere ambele activități, dar consider că este un plus că pot profesa și practic, și academic.

Câți studenți ai reușit să co-optezi în cercetare? Sunt ei deschiși să facă cercetare?

Nu este o întrebare simplă. Am observat o tendință a tineretului și, probabil, este justificată această tendință de a se interesa de partea financiară mai mult, decât de dedicația lor pentru cercetare. Îmi amintesc că atunci când am început să lucrez ca student aveam salariu de 400 de lei și părinții mă întrebau de ce mă sacrific? Eu aveam cursuri până la ora 16.00, după asta fugeam la serviciu până târziu pentru 400 de lei. Pentru mine era importantă experiența și dezvoltarea abilităților practice și asta le zic și studenților mei.

Mai sunt și studenți interesați de știință, pe care încercăm să-i înrolăm în proiecte naționale sau internaționale, să colaborăm la scrierea articolelor și participarea la conferințe. Vreau să spun că în ultimii ani lucrăm mai intens la acest aspect. La noi în țară nu prea a fost dezvoltată sau nu am avut cultura de a implica studenții, încă din anii studenției, în activități de cercetare. Continuăm să dezvoltăm acest aspect.

Tu ai obținut Bursa de excelență din partea Guvernului. Ce vei face cu acești bani?

Nu m-am gândit unde voi folosi acești bani, dar orice cercetare înseamnă mulți bani. Din păcate, Republica Moldova nu are resurse financiare suficiente pentru a susține cercetarea și cercetătorii. Mă refer nu doar la salarizare, dar și la partea de consumabile. Cercetarea pe care am realizat-o, costă mii de euro, de aceea sunt binevenite proiectele de cercetare internaționale, care ne oferă posibilitatea de a utiliza metode noi, tehnologii noi, echipamente și consumabile costisitoare, și să producem rezultate cu impact internațional. Cel mai probabil, banii vor fi folosiți în scop de cercetare. Nu știu cum îi voi diviza, dar sunt bineveniți și sunt utili pentru activitatea mea.

Spui că ceea de ce ai avut nevoie în cercetare te-a costat mii de euro. Cine te-a ajutat în acest caz, cum te-ai descurcat?

Cum spuneam, am avut un proiect de cercetare moldo-italian finanțat de regiunea Friuli Venezia Giulia. O parte din bani i-am obținut de aici. De asemenea, am fost beneficiară a bursei Arturo Falaschi oferită de către ICGEB. Ei mi-au oferit o bursă lunară, plus toate cheltuielile, consumabilele și reactivele folosite la ei.

Și Universitatea de Medicină a contribuit cu o parte din finanțarea acestei cercetări, care m-a ajutat să realizez o cercetare inovatoare și cu impact internațional.

Acum, familia este alături de tine? Îți spune că nu a fost în zadar munca în laborator din anii studenției?

Eu sunt o norocoasă. Familia m-a susținut în totalitate și faptul că am lăsat un copil departe de mine, care urma să meargă la școală, spune tot. Nu a fost o decizie simplă de a lăsa copilul acasă cu tăticul și de a pleca printre străini și de a realiza acest proiect. Cel mai mult m-a emoționat copilul meu care a aflat că am câștigat această bursă, de exemplu. A venit la mine și mi-a oferit 100 de lei din pușculița lui, pentru că am muncit bine și am participat la concurs. A fost un moment emoționant.

Susținerea din partea familiei este cel mai important element în dezvoltarea unei cariere de succes. Budha are un citat „succesul nu este cheia fericirii, ci fericirea este cheia succesului. Dacă îți place ceea ce faci, atunci vei avea succes”. Deci, dacă familia te înțelege și mereu te încurajează să continui să faci ceea ce îți place, cu siguranță te vei simți un om fericit, împlinit și cu puteri de a continua „escaladarea munților”.

Dacă ai putea compara domeniul de cercetare care se face în Italia cu cel din Moldova, ce ne lipsește? Unde ar trebui să lucrăm?

USMF tinde să racordeze direcția de cercetare la nivel internațional. Noi încă șchiopătăm și avem încă mult de muncă și multe de implementat pentru a ajunge la nivelul calității internaționale. Din păcate, nu din motivul că noi nu avem capacități intelectuale și forță de muncă nu putem efectua cercetare de calitate și de importanță internațională, dar din motivul că noi nu avem resurse financiare și bază tehnico-materială. Noi nu avem laboratoare foarte bine dotate, care să ne permită să facem toate tipurile de cercetări. Din acest motiv la noi doctoranzii sunt implicați și în alte activități, nu doar de cercetare.

În Italia, chiar și masteranzii, de exemplu, sunt, nemijlocit, implicați în activități de cercetare. Au și câteva cursuri teoretice și examene pe care trebuie să le susțină, dar în mare parte aceștia își petrec timpul în laborator. Universitatea, le achită bursa de masterat sau de doctorand, însă proiectul de masterat sau de doctorat este realizat în centre de cercetare. Ei sunt ca la serviciu, vin în laborator de dimineață, muncesc asupra proiectului dezvoltat anterior și pleacă seara acasă. Un alt lucru care m-a impresionat este faptul că nu există un regim de muncă strict setat. Totul depinde de tipul de experimente pe care îl realizezi. De exemplu, dacă experimentul tău durează 15 ore, atunci poți să vii la laborator la 5 dimineața și să pleci la ora 8 seara, sau invers, dacă pentru o zi anumită ți-ai planificat mai puține activități de laborator, atunci poți să vii doar pentru câteva ore.

Unde te vezi în viitor? Făcând cercetare în Moldova sau în străinătate?

Primesc frecvent această întrebare. Nu este prima mea ieșire sau stagiere în afara Republicii Moldova. Educația medicală continuă este parte din viața unui medic și dacă am rămas în Republica Moldova până acum, înseamnă că îmi doresc să contribui la dezvoltarea științei, cercetării și calității serviciilor medicale în țara mea. De asemenea, îmi doresc să avem la Universitate și laboratoare performante cu capacități de cercetare aliniate nivelului internațional, astfel încât toate proiectele de cercetare să fie importante nu doar pentru Republica Moldova, dar și pentru comunitatea internațională. Orice stagiere internațională îți lărgește orizonturile și îți dezvoltă rețeaua de colaborări internaționale, pentru a putea dezvolta proiecte de cercetare cu parteneri străini, dar care pot fi implementate aici în Republica Moldova.

Nu visez la emigrarea din Republica Moldova, pentru că pot să dezvolt proiecte și acasă, dacă este ambiție și dorință.

Mariana, îți mulțumim pentru acest interviu!

Ion Dodon, director CNAM: „Cel mai mult vreau ca pacientul să fie consultat mai bine de către medic, să aibă un acces mai bun la medicamente și să nu stea pe sub ușile instituțiilor medicale”

Juozas Galdikas: „Sistemul de despăgubire fără dovada va reduce stresul printre lucrătorii medicali, iar pacienții vor simți că statului îi pasă de ei și de sănătatea lor”

„Suntem pe muchie de cuțit. Rujeola ne-a înconjurat din toate părțile”. Interviu cu Nicolae Furtună, șef al Direcției maladii transmisibile la ANSP

Tag: mariana ulinici, medic microbiolog, doctordand, cercetator, usmf, covid-19, teza de doctor

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.