Criza refugiaților și sănătatea publică în Europa. Cum se va schimba tabloul bolilor și ce avem de făcut pentru a asigura refugiților din Ucraina servicii medicale de calitate

Sursa Foto: UNICEF

Irina Papuc

22 martie, 2022, 18:30

Vizualizări: 2948

De la începutul războiului din Ucraina și până acum se estimează că au plecat din țară peste 3,5 milioane de ucraineni. În același timp, în interiorul țării au fost strămutate peste 6 milioane de persoane. Războiul are un efect devastator asupra oamenilor care fug disperați din calea morții, în timp ce medicii din spitalele locale luptă cu prețul vieții să trateze numeroșii pacienți cu traume multiple.

Acum, cu un conflict pe teritoriul ei și cu milioane de oameni rămași fără casă, fără medicamente și fără vreun ajutor social, Europa se confruntă cu o provocare fără precedent. Prima provocare e cum să fie susținut sistemul medical din Ucraina, pentru a preveni colapsul, iar a doua – cum ajutăm refugiații să fie tratați în funcție de nevoie lor. Și aici, provocarea devine dificilă, întrucât Ucraina este printre țările din Europa cu cele mai mici rate de vaccinare și locul unde au pornit focase de rujeolă, de poliomelită etc.

Potrivit estimărilor Oficiului Națiunilor Unite pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA), peste 18 milioane de oameni din Ucraina au fost afectați de conflict, dintre care 6 milioane au nevoie de asistență medicală umanitară. Totodată, pe plan intern, pandemia COVID 19 continuă să aibă un impact mare asupra sistemului de sănătate și asupra populației – nivelurile de incidență, deși în scădere, rămân ridicate, iar acoperirea vaccinării în rândul populațiilor vulnerabile rămâne inadecvată. Bolile netransmisibile sunt principala cauză de deces în Ucraina, în timp ce bolile infecțioase sunt, de asemenea, o sursă de îngrijorare; focarele recente de poliomielită și rujeolă au amenințat sănătatea copiilor, iar prevalența HIV și a tuberculozei, inclusiv a TB rezistentă la medicamente (MDR-TB) sunt printre cele mai ridicate din Europa.

În timp ce unitățile medicale din Ucraina se concentrează pe pacienții cu traumatisme urgente, alte amenințări pentru sănătate se profilează. Lipsa de materiale medicale, combinată cu accesul dificil la instituțiile de îngrijire a sănătății, va exacerba povara bolilor cronice; rezervele limitate de oxigen compromit gestionarea clinică a pacienților cu COVID-19 sever, iar strămutarea, adăposturile precare și condițiile de viață supraaglomerate cauzate de conflict ar putea crește riscul de boli infecțioase, mai menționează OCHA.

Întrebat cum va acționa criza de refugiați din Ucraina asupra sănătății publice, având în vedere povara bolilor transmisibile și netransibile din țara lor de origine și suprapusă cu trendurile de îmbolnăvire ale societăților-gazdă, Directorul Regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății, Hans Henri P. Kluge, a declarat că Republica Moldova, dar și alte țări care găzduiesc refugiați, trebuie să îndeplinească două condiții:

„Am mers să vizitez refugiații de la granița dintre Ucraina și Polonia. Discutând cu ei, mi-am creat o imagine clară a nevoilor lor. Le-aș grupa în trei categorii: în primul rând refugiații au nevoie de suport psiho-social, pentru că oamenii suferă mult, copiii au fost despărțiți de părinți. În doilea rând, refugiații cu boli cronice – hipertensiune, diabet - care și-au întrerupt tratamentul, au nevoie de medicamente și de realuarea tratamentelor. În al treilea rând vorbim despre refugiații cu maladii transmisibile. Vorbim despre Covid, doar 1 din 3 ucraineni este vaccinat anti-Covid. Vorbim despre poliomelită, HIV/SIDA, TB. Din crizele precedente care au implicat refuagiați, știm că refugiații nu reprezintă un pericol pentru populația locală, dar trebuie să ne asigurăm că tratamentul lor este continuat. Ce înseamnă aceasta pentru țara-gazdă? În primul rând este nevoie de a spori resursele financiare, pentru că acum există o povară mai mare asupra bugetului public. În al doilea rând, trebuie să ne asigurăm că armonizăm protocoalele de tratament, întrucât în Ucraina sunt folosite medicamente care nu se regăsesc în Republica Moldova. Aici este rolul OMS de armonizare a protocolelor și să asigurăm înregistrarea acestor medicamente cât mai repede posibil pe piața din Republica Moldova”, a explicat Hans Henri P. Kluge.

Contactul sexual întrerupt, cea mai utilizată metodă printre cuplurile de moldoveni care se tem de contraceptive

30 de organizații internaționale îndeamnă Parlamentul de la Chișinău să acorde un „VOT pentru sănătate în Moldova”: „Acum, în 2024 a venit momentul să luați o decizie!”

RAPORT: Marketingul agresiv al industriei tutunului are consecințe devastatoare asupra sănătății femeilor și fetelor

Tag: criza refugiati sanatate publica asistenta medicala medicamente boli infectioase tb hiv rujeola

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.