+373 79106223
redactia@e-sanatate.md
ECHIPA

- Autentificare

REPORTAJ//Inimi defecte. Oprite, cusute și repornite

REPORTAJ//Inimi defecte. Oprite, cusute și repornite

Sursa Foto: Elena Covalenco//Sănătate INFO

Violeta Colesnic//Foto: Elena Covalenco//Editor: Elena Cucu

31 mai, 2022, 15:06

Vizualizări: 5219

Când am intrat în sala de operații inima pacientului încă bătea. Am văzut-o pulsând agitată, prin crăpătura din pieptul deschis al pacientului. Acoperită cu un strat de grăsime galbenă, după 52 de ani de zbucium, inima aceasta va fi oprită pentru aproape trei ore.

Corpul în care se află va fi menținut însă în viață, funcțiile inimii și plămânilor fiind preluate de aparatul pentru circulație extracorporală, numit și inimă-plămân.

Pacientul are o problemă cardiacă severă, trei din cele patru valve ale inimii funcționează dezastruos, valva mitrală fiind atât de deformată, încât nici nu se închide, nici nu se deschide bine. Este sclerotică. Pentru că sângele nu mai circula într-o singură direcție și nu venea cu viteza care ar fi trebuit, inima nu mai funcționa cum trebuie. Astăzi valva „defectă” va fi înlocuită cu una nouă. Cu o proteză.

Mirosul de carne arsă din încăpere trece prin straturile măștii chirurgicale și îmi inundă plămânii. Când conștientizez de unde provine îmi opresc respirația pentru câteva secunde.

Atunci când pieptul pacientului este deschis prin intermediul unei incizii longitudinale numite sternotomie mediană, iar oasele toracelui îi sunt îndepărtate permițându-le chirurgilor să aibă acces la inimă, se sparg și unele vase de sânge. Prin arderea țesutului cu un aparat care are forma unui stilou se produce acest efect hemostatic, adică sigilarea vaselor de sânge și oprirea hemoragiei. Andrian Rotaru trece cu acest „stilou” peste fiecare vas de sânge care sângerează și imediat se aude un sfârâit. De aici și fumul care iese din pieptul pacientului și mirosul de carne arsă.

Andrian Rotaru, chirurg cardiovascular

Detașat de orice se întâmpla în sala de operații, Andrian Rotaru aspiră sângele adunat în săculețul în care stă inima și cauterizează vasele sanguine. Prin ochelarii-lupă privește doar în gaura din pieptul pacientului și nu vede când asistenta în circulație intră sau iese din sala de operații și tot aduce materiale; nu-l vede nici pe anesteziologul care vine la căpătâiul pacientului, privește ecranele aparatelor, apoi pacientul, apoi iarăși spre mâinile chirurgului și face doi pași în spate; nu-l vede nici pe perfuziologul care tot reglează niște butoane la aparatul de circulație extracorporală; n-o vede nici măcar pe asistenta instrumentistă care stă în dreapta lui, fix la 5 cm depărtare. La diferite etape ale operației el întoarce mâna dreaptă spre ea, cu palma în sus și, fără să spună nimic, în palma lui apare ba o clemă, ba un fir de sutură, ba o bucată de tifon. Este un spectacol mut în care fiecare anticipează ce mișcare va face cel de lângă el. Ochii lui sunt îndreptați spre inimă chiar și atunci când chirurgul operator, Aureliu Bătrînac, intră în sala de operații pentru a prelua operația și a trece la următoarea etapă – oprirea, „repararea” și repornirea inimii.

Andrian Rotaru deschide pieptul pacientului prin intermediul unei incizii longitudinale numite sternotomie mediană

Aureliu Bătrînac, chirurg operator cardiovascular

„Bună ziua”, răsună vocea lui peste gălăgia aparatelor și a instrumentelor care se lovesc metal de metal. Cum trece lângă pacient începe să aspire, să înnoade și să lege, degetele învârtindu-i-se în jurul unor fire de sutură cu o viteză pe care ochiul nu reușește să o urmărească.

Dacă excludem vuietul aparatelor și muzica ce răsună în surdină, în sala de operații este liniște, pentru că nu vorbește nimeni. Periodic, când una din etapele operației este preluată de Andrian Rotaru, Aureliu Bătrînac ridică ochii spre noi și ne răspunde la câte o întrebare, apoi iarăși liniște și, iarăși începe să taie, să înnoade, să aspire, să coase, să răsucească etc.

Suntem în așa-zisa etapă pregătitoare. Este o etapă la care chirurgul încă poate discuta, dar din moment ce inima și plămânii pacientului vor fi opriți și porniți artificial, va începe etapa intracardiacă, iar concentrarea lor se mută doar asupra pacientului.

Aureliu Bătrînac: Deja încep să vină pacienți cu forme de inflamație cronică a mușchiului inimii, așa numitele miocardite postinflamatorii. Aceste forme sunt observate în special la pacienții care au suportat forme severe de Covid, pacienți cu pneumonii bilaterale, cu zone extinse. Ca să vezi, omenirea a atins un nivel extraordinar de dezvoltare, am cucerit focul, am zburat în cosmos, ne-am descifrat genomul nostru și…a venit COVID-ul și a început să ne ucidă în dreapta și în stânga.

Transplantul de inimă

Unii dintre acești pacienți fac inflamația mușchiului inimii. Pentru că inima este poziționată intre plămâni, atunci când ei se inflamează este afectat atât săcușorul care este în jurul inimii, cât și mușchiul ei. Astfel, inflamația cronică duce la subțierea și la lărgirea mușchiului inimii cu scăderea funcției cardiace. Acești pacienți au nevoie de un tratament. În plus, și medicamentele sunt foarte scumpe. Iar într-o zi, unii dintre acești pacienți vor avea nevoie de o inimă nouă sau de o inimă artificială.

În Moldova nu se face transplant de inimă.

În 2022, pentru efectuarea operațiilor de transplant au fost prevăzute 8,8 milioane de lei din fondurile CNAM. Anul trecut, la Spitalul Clinic Republican „Timofei Moşneaga” şi Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime” au fost realizate 108 operaţii de transplant: trei transplanturi de ficat, 21 de cornee, 84 transplanturi de membrană amniotică pe suprafața oculară.

Operații de transplant de rinichi nu s-au făcut.

Acoperită cu un strat de grăsime galbenă, după 52 de ani de zbucium, inima aceasta va fi oprită pentru aproape trei ore.

Transplantarea inimii este o procedură tehnică

Sănătateinfo.md: Ce ar trebui să se facă sau, cine ar trebui să miște lucrurile, pentru ca și în Moldova să se facă transplant de inimă?

Aureliu Bătrînac: Pentru ca lucrurile să pornească din loc ar fi nevoie ca Ministerul Sănătății să-și asume responsabilitatea și să impulsioneze acest proces. Anual consult câte 35-40 de oameni care necesita transplant cardiac.

De fapt, nu operația de transplantare a inimii este cea mai mare și complicată problemă, ci organizarea, începând cu etapa de când apare un donator și investigațiile pentru determinarea compatibilității. De asemenea, o etapă importantă este transportarea cât mai rapidă a inimii, pentru că ea este foarte sensibilă și timpul de când a fost prelevată și transferată în alt corp trebuie să fie cât mai scurt. Mai este nevoie și de soluții speciale, de transport special și recipiente în care să fie depozitată inima după prelevare. Toate aceste etape organizatorice trebuie coordonate între spitale și între servicii. Este un proces tehnologic extins și complicat, de aceea și este nevoie de implicarea mai multor parți atât din medicină, cât și din afara ei.

Dacă în cazul unui transplant de rinichi organul poate fi prelevat de la un donator viu; în cazul transplantului de ficat poate fi prelevată o bucată de organ de la o rudă, atunci inima poate fi preluată doar de la o persoană care este declarată în moarte cerebrală, care este considerată moartă, doar că inima îi mai funcționează. De asemenea, în cazurile când inima s-a oprit din cauza altor patologii, dar funcțiile ei pot fi restabilite – organul poate fi folosit pentru a salva alte vieți.

Sănătateinfo.md: Ce se întâmplă cu pacienții de la noi care au nevoie de transplant de inimă?

Aureliu Bătrînac: Nu se întâmplă nimic. Problema transplantologiei este una care nu e numaidecât medicală, ci socială. Toate țările care realizează acest program de transplant își au propriii cetățeni care au nevoie de un transplant de inimă, au liste de așteptare foarte mari și nimeni nu-l va include pe un cetățean moldovean în aceste liste. Din câte cunosc, la noi în țară sunt doi cetățeni care au trecut prin transplant cardiac. O pacientă care a trăit mulți ani în Rusia și, având și cetățenie rusă a primit o inimă chiar în perioada pandemiei. Cel de-al doilea cetățean de al nostru, lucrând de mai mulți ani în Italia și având și cetățenie română, a avut norocul de a fi singurul pacient compatibil cu inima donatorului. Aceste cazuri sunt foarte rare și țin mai mult de noroc, pentru că cetățenii străini nu au prioritate în aceste liste. În schimb, ceea ce pot să le ofere cetățenilor străini, este implantarea unei inimi artificiale. Aceste sisteme am putea sa le implantăm și noi în spitalele din țară. Costurile pentru dispozitiv și munca echipei ar fi mult mai mici decât peste hotare.

Sănătateinfo.md: Ce se întâmplă cu pacienții de la noi care au nevoie de transplant de inima, dar nu au bani?

Aureliu Bătrînac: Nu se întâmplă nimic. Problema transplantologiei este una care nu e numaidecât medicală, ci socială. Toate țările care realizează acest program de transplant își au propriii cetățeni care au nevoie de un transplant de inimă, au liste de așteptare foarte mari și nimeni nu-l va include pe un cetățean moldovean în aceste liste. Din câte cunosc, la noi în țară sunt doi cetățeni care au trecut prin transplant cardiac. O pacientă care a trăit mulți ani în Rusia și, având și cetățenie rusă, a primit o inimă chiar în perioada pandemiei. Cel de-al doilea cetățean de al nostru, lucrând de mai mulți ani în Italia și având și cetățenie română, a avut norocul de a fi singurul pacient compatibil cu inima donatorului. Aceste cazuri sunt foarte rare și țin mai mult de noroc, pentru că cetățenii străini nu au prioritate în aceste liste. În schimb, ceea ce pot să le ofere cetățenilor străini, este implantarea unei inimi artificiale. Aceste sisteme am putea sa le implantăm și noi în spitalele din țară. Costurile pentru dispozitiv și munca echipei ar fi mult mai mici decât peste hotare.

Anesteziologul Ion Eșanu

Pregătit să intervină și să gestioneze orice situație de risc, Ion Eșanu îi urmărește pe cei doi chirurgi cum lucrează. Privește apoi spre cele câteva ecrane care indică funcțiile vitale ale pacientului - respiratie, ritm cardiac si tensiune arterială.

Pacientul are 52 de ani. Are fruntea lată și câteva fire de păr sur la tâmple. Pe umerii dezgoliți are urme de soluție antiseptică ce s-a prelins în timp ce i-a fost prelucrat pieptul pentru deschiderea sternului. Odată cu introducerea anesteziei în corpul lui, semnalele nervoase care sunt transmise prin nervi către creier sunt blocate și nu simte nicio durere. Tubul din gât este conectat la un ventilator, la fel ca sonda care pornește din vena jugulară, prin care se colectează sângele din creier și părțile superficiale ale feței și gâtului. Corpul lui indică temperatura de 34.5 grade, iar în inimă îi este injectat un ser care provoacă oprirea ei.

Ion Eșanu ne arată pe unul din ecrane o linie verde, dreaptă, care indică lipsa activității inimii. Odată intrată în bypass, inima pacientului este oprită.

Și din acest moment, perfuziologul Ilie Bragarenco devine creierul, inima și plămânii pacientului.

Ilie Bragarenco gestionează aparatul de circulație extracorporală

Perfuziologul Ilie Bragarenco

Odată injectată soluția specială în inimă, mușchii ei sunt paralizați. Adică nu mai bate, devine inertă, iar sângele care ar fi trebuit să o alimenteze este drenat spre aparatul de circulație extracorporală.

Ilie Bragarenco gestionează acest aparat care, efectiv, preia funcția inimii și a plămânilor în timpul operației. Altfel spus, deși inima pacientului este oprită și golită de sânge, acest aparat îl menține în viață. Lucrează pentru el. Pentru a proteja celulele creierului, sângele pacientului este răcit cu ajutorul unor canule prin care circulă apă rece și care sunt lipite de canulele prin care trece sângele oxigenat.

Costul unei operații pe inimă

Aureliu Bătrînac: O asemenea operație pe care o facem acum, în Romania ar costa de la 15000 de euro, în Rusia 15000-20000 de euro, în Germania și Israel e 35000 - 45000 de euro, iar in America ajunge la 100.000 de dolari. La noi costurile consumabilelor sunt in jur de 7000-10000 de euro. Cheltuielile nici pe departe nu sunt acoperite de Compania Națională de Asigurări în Medicină, care plătește pentru această operație numai 64.000 de lei. Zilnic apar metode noi de diagnostic și tratament, tipuri de consumabile noi, detalii, proteze, substituenți, medicamente și, toate care apar sunt tot mai scumpe și mai scumpe. Țările civilizate implementează imediat tot ce este nou, pentru că aceste cheltuieli sunt acoperite de casele de asigurări. Respectiv, oamenii beneficiază de aceste cunoștințe și de tehnologii noi. La noi situația este alta. Suntem nevoiți să cumpărăm ceva ca să-i ajutăm cumva pe pacienți, așa că se optează pentru tehnologii vechi, pentru că sunt mai ieftine, iar explicația celor care fac procurările de stat este că țara noastră nu e cea mai bogată. În Germania, un neamț primește ceea ce e mai bun, mai nou și mai avansat. De ce el trebuie sa primească ce e mai bun tehnologic, iar la noi trebuie întotdeauna să punem ce e mai ieftin, care nu este și cel mai bun?

Sănătateinfo.md: Care boli cardiace sunt cel mai frecvent întâlnite după pandemie?

Aureliu Bătrînac: Cel mai des întâlnite sunt afectările arterelor coronare și bolile valvulare în diferite forme, dar atestăm o creștere a numărului de pacienți cu forme mai severe de insuficiență cardiacă generată de inflamația cronică a mușchiului inimii. Odată ce virusul apare în organism și ajunge în celulele miocardului, într-un organism mai slăbit va produce o inflamație cronică, adică aceste celule ori se distrug, ori își pierd din funcționalitate. Post-COVID observăm o creștere a numărului pacienților - cei care au trecut prin aceste forme de boală se întorc cu miocardite. Eu cred că, în câțiva ani, numărul pacienților cu boli cardiovasculare va fi mai mare. Analizând rezultatele investigațiilor, în special prin rezonanța magnetică, deja cunoaștem că virusul și-a lăsat amprenta destul de adânc în funcționalitatea inimii oamenilor.

Operația durează deja de câteva ore. Pentru că este menținută temperatura de 20 de grade și pentru că lucrează ventilatoarele, facem puțină mișcare pentru a ne încălzi. Când obosim și ne dor picioarele ne așezăm pe vreun scaun sau ne sprijinim de perete. În tot acest timp chirurgii și asistenta instrumentistă stau în picioare, în aceeași poziție, aproape nemișcați. Observ că sunt încălțați în saboți crocs, folosiți în spitale, în special pentru că sunt comozi și ușor de încălțat.

Sergiu Voitov, chirurg cardiovascular

Sănătateinfo.md: Câte ore puteți sta în picioare. După câte ore începeți să obosiți?

Aureliu Bătrînac: Pot sta în picioare și 16 și 20 de ore, am învățat să-mi gestionez simțurile și oboseala. Stăm în picioare atât cât durează operația. În plus, ochelarii speciali cântăresc 400 de grame, casca de lumină are și ea în jur de 400 de grame. Lucrând cu această greutate pe cap, aplecând capul când într-o parte, când în alta, făcând permanent mișcările acestea în sus - în jos, la un moment dat îți pare că vezi stele verzi. Chirurgia înseamnă stres cronic. Până nu văd inima pornită, până nu văd pacientul transferat în Reanimare și apoi externat, nu sunt sigur că totul va fi bine. Chiar dacă am făcut bine operația, chiar dacă nu curge sânge și inima s-a pornit… oricând se poate întâmpla ceva imprevizibil.

Andrian Rotaru (stânga) și Aureliu Bătrînac (dreapta), Ecaterina

Muzica

„Sala mea de operații este ca o orchestră. Fiecare „instrumentist” trebuie să cânte în unison, iar chirurgul principal este responsabil de toată echipa”, susține Aureliu Bătrînac.

- Sănduța, da de ce ești tristă? Ai mâncat? o întreabă el pe sora de anestezie, privind-o pe sub ochelarii care îi atârnă greu pe cap.

- Cum să mănânc când chirurgii lucrează? îi răspunde ea vesel.

- Da ce-i cu muzica asta italiană la noi? Ia puneți preferata mea”, spune el la un moment dat. Și una dintre asistente se apropie de un computer și, în sala de operații, începe să se audă Mariana Voicu și piesa „La un colț de cafenea”.

Zgomotele de fundal acoperă muzica, pensele folosite cad zgomotos în vasele din inox, ventilatoarele aparatului de circulație extracorporală vuiesc, aspiratoarele absorb zgomotos sângele din cavitatea toracală și…începe refrenul cântecului. În timp ce operează buzele chirurgului se mișcă abia perceptibil și începe să murmure deasupra pacientului: „Și afară plouă, plouă și-i trecut de ora nouă…”. Apoi tace și iarăși se aude doar sunetul aspiratorului, monitoarelor și ventilatoarelor.

Afară nu plouă, iar operația durează deja de peste cinci ore.

Aureliu Bătrînac: De-a lungul anilor am acumulat experiență și cunoștințe și am încredere în puterile, deciziile și mâinile mele, de aceea accept cazuri foarte complicate, pacienți despre care unii ar spune că sunt fără șanse. Nu întotdeauna acești oameni reușesc să lupte și să supraviețuiască, dar nici nu toți mor. Dacă aș analiza cazurile cele mai complicate, din 100 de pacienți mor 10, iar pe 90 îi salvez. Eu știu sigur că dintre toți doctorii din Moldova eu salvez cei mai mulți pacienți cu cazuri complicate. Clar că pierd o parte dintre pacienți, dar știu că dacă ei nu sunt operați de urgență, sută la sută că se duc…ei decedează. Așa că îmi asum, accept cazuri grave și pe mulți îi salvez. Peste trei-patru zile pacienții care au fost operați pe inimă sunt externați și merg acasă. Unii revin, 2-3% din ei făcând complicații. De exemplu, un pacient căruia i-am făcut o operație minim-invazivă a revenit peste două săptămâni după externare, pentru că i-a sărit copilul în brațe, fix peste incizie și a pornit hemoragia.

Temperatura corpului pacientului a fost crescută până la 36.7 °C și imediat lângă el este adus un ultrasonograf. Anestezistul butonează tastele aparatelor și setează monitoarele din jurul lui. Perfuziologul a început procesul restabilirii circulației sângelui în inimă, prin spălarea soluției care a fost injectată pentru a o opri. În scurt timp inima își va putea relua funcția, dar pentru aceasta mai întâi trebuie pornită cu cardio-stimulatorul.

Rezervorul în care este acumulată o anumită cantitate de sânge, golind sistemul circulator al pacientului

Și abia din a treia încercare, pe monitorul ecranului apare primul semn că activitatea inimii a fost restabilită.

Aureliu Bătrînac: Din a treia încercare, dar a pornit. Câteodată, însă… nu vrea să pornească. În astfel de momente devii credincios, pentru că nu înțelegi de ce… nu știi de ce... Iți vine sa ieși și să urli. Eu sunt foarte sensibil la lucrurile acestea… când pierd vreun pacient. Orice specialitate este plină de riscuri și oricine poate greși. Și în medicină greșim, dar prețul greșelilor noastre e mult prea mare, de aceea toate aceste greșeli trebuie sa le recunoaștem, sa le înțelegem și numai așa putem preveni altele. Este foarte important ca oamenii să se adreseze la timp la medic. Cu cât vin mai repede, cu atât rezultatele sunt mai bune. De atâtea ori am avut pacienți care vin într-o stare avansată de insuficiență cardiacă, când funcția inimii le este afectată și nu mai poate deservi organismul cu sânge... Când se ajunge la o insuficiență cardiacă avansată au de suferit plămânii, creierul, rinichii și celelalte organe și, chiar dacă operăm inima, nu suntem siguri că funcția rinichilor va fi restabilită.

În sala de operații iarăși se simte miros de carne arsă. Etapa cea mai complicată a operației s-a încheiat, iar inima și-a reluat funcția. Începe să cânte Freddie Mercury, „We are the champions”. Un fel de ritual de încheiere a unei operații reușite, urmată de strângerea mâinilor lângă masa de operații.

- Mulțumesc tuturor. We are the champions, li se adresează Bătrînac tuturor și se așază într-un colt al sălii de operații unde începe să scrie, și să scrie, și să scrie… Mai monitorizează pe ecrane parametrii vitali ai pacientului, apoi se ridică și părăsește sala.

Rămân asistenții lui, cei doi chirurgi cardiovasculari care au de îndeplinit ultima etapă - „închiderea” pacientului - coaserea cutiei toracice.

Andrian Rotaru și Sergiu Voitov încep etapa „închiderii” pacientului

Chirurgia brutală

Andrian Rotaru îmi spune că în cardiochirurgie este așa o noțiune de „chirurgie fină și gentilă”, adică operarea și manevrarea fiecărui instrument cu o finețe de bijutier.

Ceea ce urmează însă, următoarea etapă de „închidere” a pacientului este denumită „chirurgie brutală”.

Pentru a facilita vindecarea după operație, sternul este legat... cu sârmă.

Asistăm la această procedură agresivă, în care oasele cutiei toracice sunt apropiate, iar prin stern sunt trecute fire de oțel. Efectiv, sternul este „cusut” cu fire de oțel care sunt strânse cu ajutorul unui clește. Așa-zisa cusătură se face la fel ca în cazul altor operații chirurgicale, doar că în loc de fire de sutură resorbabile, care în timp sunt descompuse de organism, aceste fire din oțel așa și rămân în organismul pacientului. Într-un fel, este implantat un obiect străin în corpul uman. Foarte puțini pacienți simt disconfort din cauza acestor fire care, la nevoie, sunt scoase. Osul cutiei toracice se va prinde totalmente după trei luni de la operație.

După ce pacientul este „închis” și cusut, i se montează cateterele, este spălat și transferat de pe masa de operații pe patul cu care este dus în Terapie Intensivă.

Urmează trezirea, reabilitarea și... o nouă șansă la viață.

Personalul medical din R. Moldova învață cum să facă față situațiilor de urgență radiologică

Personalul medical din R. Moldova învață cum să facă față situațiilor de urgență radiologică

Principalele boli care afectează copiii din Republica Moldova, de la naștere până la adolescență

Principalele boli care afectează copiii din Republica Moldova, de la naștere până la adolescență

Un băiat de 14 ani, transportat în România pentru tratament de urgență, cu o aeronavă SMURD

Un băiat de 14 ani, transportat în România pentru tratament de urgență, cu o aeronavă SMURD

Tag: operație pe inimă, Covid-19, Aureliu Bătrânac, pandemie, Moldova

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.

Publicate în aceeași zi

Medicul care a lăsat sistemul medical italian, pentru cel moldovenesc. „Chiar dacă țara este săracă, pentru spitale trebuie să se găsească bani în primul rând”

10 octombrie, 2017, 11:06

UPDATE// Actele Guvernului care reglementează reforma AMP abundă de ambiguități. Reforma AMP a primit undă verde de la Guvern

10 octombrie, 2018, 17:12

UPDATE// Ministerul Sănătății a acceptat cererea de demisie a directorului ANSP, Elena Palanciuc

10 octombrie, 2018, 12:31

„Cine este împotriva vaccinării nu este normal la cap. Toată lumea să-şi vaccineze copiii“

10 octombrie, 2016, 16:34

Lăcătușii și contabilii, responsabili de aparatele medicale în spitalele din Moldova

10 octombrie, 2016, 18:49

Nicolae Furtună, director interimar la Agenția Națională pentru Sănătate Publică

10 octombrie, 2018, 18:09

Cele mai citite

Medic stomatolog originar din Moldova, ucis în cabinetul său din România

Medic stomatolog originar din Moldova, ucis în cabinetul său ...

17 iulie, 2024, 10:34

Medicul Adrian Hotineanu vrea scuze publice de la familia Valentinei, tânăra care a decedat în urma unei intervenții bariatrice pentru „lezarea onoarei” și daune financiare aduse clinicii

Medicul Adrian Hotineanu vrea scuze publice de la familia Va ...

16 august, 2024, 17:01

O femeie risca să moară după ce a încercat să trateze cancerul cu sucuri. „Leacul” îl găsise pe internet

O femeie risca să moară după ce a încercat să trateze cancer ...

22 aprilie, 2024, 11:39

Incendiu la bordul unui avion. O țigaretă electronică a explodat în geanta unui pasager

Incendiu la bordul unui avion. O țigaretă electronică a expl ...

20 septembrie, 2024, 13:59

AstraZeneca retrage vaccinul anti-Covid. Compania a recunoscut că vaccinul poate provoca o reacție adversă gravă

AstraZeneca retrage vaccinul anti-Covid. Compania a recunosc ...

08 mai, 2024, 11:27

Cele mai actuale

Vox Populi

Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?

O zi16,44 %

Trei zile2,74 %

O săptămână8,56 %

Câteva săptămâni26,03 %

Mai mult de o lună46,23 %

O zi
Trei zile
O săptămână
Câteva săptămâni
Mai mult de o lună

Acest website folosește cookie-uri. Prin continuarea navigării, vă exprimați acordul asupra folosirii cookie-urilor.