Ion Dodon, director al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină: „Contractarea instituțiilor medicale e un punct vulnerabil. E ușor să comiți acte de corupție, dar nu le voi tolera”

Sursa Foto: cnam.md

Elena Cioina

19 august, 2022, 17:46

Vizualizări: 5241

În acest an, Compania Națională de Asigurări în Medicină gestionează peste 12 miliarde lei. Sunt bani destinați, în cea mai mare parte, procurării de servicii medicale de la instituțiile medicale publice și private cu care finanțatorul are semnat contract.

Instituția e condusă acum de un jurist, care a fost și judecător, Ion Dodon. Într-un interviu pentru Sănătate INFO managerul ne-a spus că polița medicală ar urma să se scumpească, dar nu pentru toți, că cel mai important în acest an e să asigure funcționalitatea instituțiilor medicale, că nu va tolera abuzurile și corupția, că vrea să obțină reduceri de tarife la serviciile medicale pentru a putea procura mai multe și încearcă să raționalizeze cheltuielile instituțiilor medicale. Ion Dodon ne-a spus și ce salariu ridică lunar de la CNAM, dar toate detaliile le găsiți în interviu.

Domnule Dodon, sunteți de aproape 9 luni în funcția de director al CNAM. Veniți din domeniul dreptului și aveți de gestionat, în acest an, peste 12 miliarde de lei. Acum toată lumea din domeniu, și nu doar, e cu ochii pe Dvs. Oamenii vor să vadă cât de corect, transparent și eficient veți reuși să gestionați acești bani. Cum vă descurcați?

Bine. Mottoul meu este transparență și corectitudine. La capitolul transparență în cheltuirea banilor publici cred că stăm foarte bine. Dar, da, nu este deloc ușor, pentru că a gestiona bani înseamnă a lua decizii, a organiza, a asculta toate opiniile, înseamnă să gestionezi și cu un colectiv și să interacționezi foarte des și cu prestatorii de servicii medicale.

Ceea ce am pus eu în capul mesei e ca toate deciziile să fie clare, previzibile, bazate pe argumente și pe dovezi. Sper că îmi reușește. Cred că e, totuși, una dintre cele mai dificile instituții din țară din punct de vedere al gestionării. Este, poate, chiar o lipsă de cadru normativ mai detaliat care să-ți spună ce trebuie să faci într-o situație sau alta.

Ce este complicat?

Aici trebuie să iei decizii, în funcție de volumul serviciilor prestate, să aloci banii în funcție de prioritățile stabilite de Ministerul Sănătății, de Guvern.

Apropo, ați avut situații când prestatorii de servicii, contractați de CNAM sau doritorii de a fi contractați, au venit și „v-au rugat frumos” să le dați mai mulți bani, pentru că ei simpatizează guvernarea, PAS-ul ori ministrul Sănătății, de exemplu?

Toate demersurile care vin privind alocarea unor bugete sunt discutate cu șefii de direcții responsabili de domeniu și cu vice-directorul, care acum e doar unul. Trebuie să vezi care sunt argumentele și de ce un prestator are nevoie de modificarea contractului în sensul creșterii sumei de bani sau poate a diminuării. Dacă vă referiți la vizite neformale, atunci o să vă spun că CNAM nu este o instituție politică, ci una de reglementare și finanțare și nu luăm decizii în baza argumentelor de acest fel. Nu am avut, deocamdată, nicio situație indecentă.

Ce este cel mai dificil în gestionarea banului public, având în vedere că e prima dată când vi se încredințează o funcție atât de importantă?

Cel mai dificil e atunci când „asul din mânecă” al celor care solicită bani este pacientul și îți spune că „noi tratăm pacienți, femei sau copii sau oameni care sunt pe patul de moarte și pentru aceasta trebuie să ne dai bani”, dar acești bani destinați sistemului de sănătate trebuie să ajungă pentru cele mai importante servicii și pentru cele mai cost-eficiente.

Și ce faceți în astfel de cazuri? Refuzați finanțarea sau sunteți pus în situația să decideți cine dintre pacienți sunt mai prioritari și cine nu?

Nu am ajuns încă la astfel de extreme, dar că dăm mai puțini bani decât se cere, practic este o regulă. Însă nu am refuzat niciunui prestator de servicii finanțarea unui anume volum de servicii medicale. Prestatorii întotdeauna au tendința să-ți „vândă” mai mult și, dacă accepți să cumperi, atunci el îți va vinde și mai mult, dar noi avem priorități.

Tradițional cei mai mulți bani din Fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală (FAOAM) merg la spitale - peste 50%. Veți schimba ceva din punctul acesta de vedere? Pentru că vrem profilaxie, prevenire, mod sănătos de viață, vorbim despre ele, dar cei mai mulți bani îi cheltuim, totuși, pentru tratamente.

Este o problemă veche. Spitalele mereu au primit cei mai mulți bani, chiar dacă Legea ocrotirii sănătății prevede ca unul din principii este cel al prevenirii bolilor. În comparație cu România, unde sistemul spitalicesc primește doar 35% din bugetul pentru sănătate, la noi e prea mult.

Acum facem un exercițiu de raționalizare a cheltuielilor și accentul vrem să-l punem pe prevenire și profilaxie, pe asistența medicală primară și cea specializată de ambulatoriu. Asta ar trebui să scoată, împreună cu sectorul medicamentelor și dispozitivelor medicale compensate, presiunea de pe spital.

Ce, mai exact, presupune acest exercițiu de raționalizare a cheltuielilor?

Verificăm care sunt punctele forte pentru fiecare tip de asistență medicală, punctele slabe, vedem ce este bine, ce este rău și în urma acestei analize vom lua anumite decizii. Desigur că toate deciziile și prioritățile le stabilește Guvernul, ca putere executivă, prin Ministerul Sănătății.

Câți bani s-au cheltuit deja, în acest an, din FAOAM? Cât ați valorificat?

Cât am prognozat, atât am cheltuit. Cam jumătate dintre fonduri deja au fost cheltuite.

Cum v-a lăsat instituția Valentina Buliga? Ce lucruri au rămas neterminate?

Doamna Buliga mi-a lăsat niște colegi foarte buni. Absoluta majoritate dintre ei au toate calitățile necesare pentru a activa în această instituție.

Și, totuși, pe unii i-ați demis și acești unii nu sunt niște șefi de direcții ori de secții, dar au fost vice-directori ai Companiei. De ce i-ați demis?

Ce ați fi vrut să fac? Eu am venit aici să muncesc. Nu pot tolera lipsa de răspundere, nedorința de a-și asuma anumite decizii și tergiversări la maxim. Am de gând să iau măsuri cu toți cei care comit abateri disciplinare sau care sunt incompatibili cu aflarea în pozițiile pe care le ocupă. Dar nu e o metodă de a rezolva astfel lucrurile. Poate e o aparență, dar vreau să-mi fac echipă și lucrez foarte mult la acest lucru, chiar îi stimulez pe oameni și îi încurajez.

Puteți să ne spuneți punctual pentru ce anume i-ați demis pe cei trei vice-directori ai CNAM?

Toți trei au contestat decizia în instanță de judecată și ar fi corect să aștept decizia judecății.

Oricum, există niște ordine de demitere...

Da, există, dar faptele au fost contestate în instanță și eu nu aș vrea să anticipez. Pot să vă spun doar că i-am demis pentru abateri disciplinare. Doar unul dintre ei a decis să vorbească în public și să facă atac la persoană, să dea anumite calificative. Nu pretind că instanța neapărat va decide cum vreau eu sau cu vrea Dlui (n.r. Jucican). Am fost în această funcție și știu cum se iau deciziile. Nu mi-e plăcut să vorbesc despre acest subiect, dar până să iau această decizie am avut argumente puternice și chiar retrăiri personale. Detalii găsiți AICI.

Și acum cum vreți să vă faceți echipă? Vreți să vină cineva anume la companie?

Nu am adus pe nimeni din anturajul meu aici. Am avansat câțiva colegi care deja activau la companie, pentru că aici e nevoie de cunoștințe specializate și foarte minuțioase. În plus, cred că e important să-i încurajez pe cei care într-adevăr lucrează cu dedicație și depun eforturi pentru a îmbunătăți lucrurile în sistemul sănătății, dar cu siguranță va trebui să mai angajăm persoane, pentru că mai demisionează, mai pleacă peste hotare. Chiar recent un coleg cu studii juridice a intrat la medicină și trebuie să ne despărțim. Trebuie să alegem pe altcineva în loc și vă asigur că vom alege cele mai pregătite persoane.

E o promisiune îndrăzneață și ambițioasă. Aș vrea să trecem la un alt subiect. Dl Dodon, ne așteaptă o iarnă complicată din punct de vedere energetic. Vrem să știm dacă puneți subiectul în discuție sau vă atenționează cumva directorii că cheltuielile lor se măresc și respectiv ar trebui să le oferiți și mai mulți bani. Sau poate vin cu idei inovative de utilizare a energiei alternative și vă cer finanțare pentru instalarea, de exemplu, a panourilor solare sau vor să cumpere generatoare electrice, etc. Care este situația în acest moment?

Recent a fost modificată Legea Fondurilor anume pentru a prevedea resurse financiare suplimentare pentru instituțiile medicale în legătură cu scumpirile deja produse. Noi deja am analizat situația fiecărei instituții. E vorba mai ales de spitale, și am constatat că în momentul actual situația este una bună și sub control. Acolo unde a fost nevoie să intervenim, deja am făcut-o. Aceasta înseamnă că am alocat resurse financiare suplimentare, dar acest lucru mai înseamnă că instituțiile medicale trebuie să presteze și servicii suplimentare, pentru că noi procurăm servicii medicale și nu putem plăti doar pentru utilități. Suntem însă foarte atenți cum cheltuim acești bani publici, de aceea în lunile septembrie-octombrie vom evalua încă o dată situația spitalelor, ca să nu aibă acestea probleme cu achitarea pentru energie.

Vorbeați mai devreme despre priorități, că de ele se ține cont atunci când dați banii. Care sunt ele pentru acest an dificil?

Anul acesta una dintre priorități e asigurarea funcționalității instituțiilor medicale, în primul rând al celor spitalicești. Toate problemele lor au legătură și cu războiul din regiune, și cu scumpirile care s-au produs la energia electrică și gazele naturale. Nu este o strategie de sănătate, dar e o strategie globală care dacă nu ții cont de ea, atunci sistemul de sănătate nu poate funcționa.

Transparență decizională

Spuneați la început de interviu că mottoul Dvs este corectitudine și transparență. Considerați că acum CNAM asigură transparența activității, inclusiv modul în care administrează și cheltuie mijloacele financiare ale Fondurilor AOAM?

Noi mereu ne străduim să informăm publicul despre sursele financiare alocate pentru o instituție sau alta. Toate contractele sunt publice. Când avem contracte cu prestatorii privați de servicii medicale, ne străduim să nu le facem publicitate și nu le dăm numele.

O să vă contrazic. În acest caz chiar se cere să le faceți publice numele, pentru că e vorba de bani publici...

Da, dar nu aș vrea să le facem publicitate. Oricum contractele cu ei sunt publice.

Ce măsuri, din punct Dvs de vedere, trebuie să întreprindă CNAM pentru a sigura cel mai înalt nivel de transparență a activității sale?

Noi acum suntem în proces de elaborare a unui nou site și vrem să oferim accesul nu doar la contracte, pentru că oamenii nu caută contracte. Oamenii vor să vadă cum sunt cheltuiți banii publici. Vrem să le arătăm prin comunicatele noastre ce instituții au fost finanțate, ce servicii trebuie să presteze acestea, așa încât omul care va merge chiar și la o instituție medicală privată să știe de ce servicii medicale poate beneficia în baza poliței, vrem să arătăm cine și ce atribuții are, vrem să plasăm pe site cât mai multe ghiduri, informații ca oamenii să cunoască procedurile care trebuie să le respecte ca să beneficieze de servicii medicale în baza poliției. Nu ascundem nimic. Chiar stau foarte liniștit la acest capitol.

De fapt, eu personal, aștept de mai bine de doi ani un site al CNAM îmbunătățit, care să conțină mai multă informație. Sper că măcar acum va fi. Dar vreau să vă întreb de ce durează atât de mult?

Se elaborează un nou concept pentru instituțiile guvernamentale și noi ne încadrăm în acest proiect. Deci, deja lucrăm la site.

În altă ordine de idei, cât de independentă este CNAM în acest moment în ceea ce ține de elaborarea politicilor publice?

Este foarte independentă. Nu am primit niciodată nicio indicație compromițătoare sau ilegală sau bazată pe careva interese personale. Acest lucru îmi dă elan și posibilitate să fiu deschis cu colegii, cărora le cer același lucru. Nu suntem subordonați politici. Suntem responsabili în fața Guvernului, a Parlamentului și conștienți că trebuie să respectăm legislația în vigoare, dar independența e maximă. Nu știu cum a fost anterior. În ceea ce privește elaborarea politicilor, dar propunerile noastre sunt luate în considerare. Oricum, prioritățile le stabilește Guvernul cu Ministerul Sănătății.

Procese decizionale întârziate

Domnule Dodon, am cel puțin două exemple, când anumite modificări nu s-au făcut și nu înțelegem de ce. Prin Legea nr. 110 din 18.06.2020 pentru modificarea unor acte normative (publicată în Monitorul Oficial nr.180-187/353 din 17.07.2020) a fost modificată Legea Legea nr.1585/1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală prin care s-a stabilit că Guvernul în termen de 6 luni de la data publicării legii nr.110/2020 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, va pune în concordanţă actele sale normative cu această lege, și anume - Compania Naţională de Asigurări în Medicină este obligată să încheie cu prestatorii de servicii medicale şi farmaceutice, selectaţi conform criteriilor aprobate de Guvern, contracte de acordare a asistenţei medicale (de prestare a serviciilor medicale) şi de eliberare a medicamentelor şi/sau a dispozitivelor medicale compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medical. De de aceste criterii nu au fost aprobate de Guvern în termen de 6 luni așa cu prevede legea? Termenul de 6 luni a expirat la 17 ianuarie 2021.

Nu știu dacă a fost cea mai fericită decizie ca în lege să se scrie exact că criteriile de contractare a instituțiilor medicale trebuie să fie aprobate prin Guvern. Din 2004 și până acum, criteriile de contractare au fost elaborate printr-un ordin comun al MS și CNAM. Aceste ordine sunt publicate cu regularitate.

Din ceea ce am studiat, la baza acestei legi stă faptul că trebuie să fie niște criterii clare pentru accedere în sistem, pentru a putea fi finanțați de CNAM. Criteriile stabilesc cât și pentru ce trebuie să fie contract un anume prestator de servicii. Această modificare a intrat în vigoare în vara anului 2020 și până la sfârșit de an nu a fost elaborat niciun document. Prin urmare, în 2021 s-a mers după procedura veche. Când am venit în noiembrie, anul trecut, nu puteam să elaborez proiectul într-o lună, să-l trimit la avizare și să fie aprobat.

Adică până în acel moment nu era elaborat niciun document privind criteriile de contractare?

Am găsit un proiect de document, dar el nu era nici avizat, nici coordonat cu alte autorități. În plus, nu eram de-acord chiar cu unele prevederi din proiect. În acel proiect am găsit o asemenea prevedere „deciziile administrației CNAM privind încheierea sau neîncheierea contractului, sumele alocate unor entități pot fi contestate la o comisie de contestare, care va examina legalitatea deciziilor CNAM.

Această comisie urma să fie constituită din persoane care nu au nici măcar statut de funcționar public, niciun alt statut care i-ar obliga să aibă măcar puțină răspundere pentru deciziile care le iau. Cum am fi putut să admitem așa ceva? Vor veni, de exemplu, șase persoane care vor scrie o decizie și tu, instituție, va trebui să o execuți. Cine poartă răspundere? Nimeni. Există deja calea de contestare prin sistemul judecătoresc. Orice decizie poate fi contestată. Nu trebuie să inventăm bicicleta.

Oricum, actualele criterii de finanțare prevăd mult mai multe principii de finanțare a asistenței medicale – per caz tratat, per capita, per serviciu, per buget global. Deci, în an de pandemie, în an de război noi putem să modificăm criteriile de contractare de câteva ori. În an de război, posibil să fie modificate și de mai multe ori. Închipuiți-vă că aprobăm o hotărâre de Guvern și mergem după procedura Hotărârii de Guvern de fiecare dată. Vom avea mereu de umblat cu avizări și coordonări.

Procesul de transparență în adoptarea deciziilor este un proces care necesită un pic mai mult timp. Dacă vorbim de transparența pe care punem atât de mult accent, și se întâmplă ca tu luni să elaborezi proiectul, iar vineri să-l aprobi și să îl publici în Monitorul Oficial, nu știu dacă mai putem vorbi în acest caz de transparență. Mecanismul actual ne permite ca noi să intervenim mai repede. De exemplu, a apărut criza refugiaților, noi am putut modifica rapid criteriile de contractare. Trebuie să vedem mai întâi ce vrem să obținem prin această modificare.

Să înțeleg că ați abandonat ideea?

Nu, nu am abandonat. Am lucrat la un proiect care trebuie să cuprindă toată activitatea CNAM, să prevadă toate situațiile posibile și imposibile. Este destul de dificil să elaborezi un astfel de proiect de lege. Nu am văzut ca instituții similare să aibă un act normativ atât de amplu, ca să ai de la cine te inspira.

Apropo, despre criteriile de contractare, neformal mulți directori de spitale spun că procesul de negociere este unul formal, că, de fapt, nu se negociază nimic. Și uneori nu e doar formal, dar conține și anumite tentative sau elemente de corupere. Ce ați avea de spus?

Îi îndemn pe toți cei care cunosc astfel de situații să-și ia buletinul de identitate să meargă la CNA să facă denunț. Nu trebuie să aștepte, nici să vorbească post-factum, ci atunci, când acest lucru se întâmplă, să meargă și să depună plângere. Sunt și eu din această țară și am auzit astfel de cazuri și îmi dau seama că e o bucățică destul de bună aici, e ușor să comiți acte de corupție, pentru că e un punct vulnerabil, dar nu tolerez și dacă vor fi constatate astfel de fapte, voi lua cele mai drastice măsuri. Deci, dacă cineva cunoaște despre acte de corupție comise de actuala conducere, de angajați ai CNAM îi îndemn să depună plângere.

În decembrie, anul trecut, când ați negociat contractele pentru acest an cu prestatorii de servicii, ați făcut-o altfel decât predecesorii Dvs? Chiar le-ați negociat?

Cred că da. Deși știu că altă dată nu se făceau negocieri. Negocierile, pe care le-am organizat, au durat săptămâni. Pentru că era pandemie, am avut multe discuții online, din motive de securitate, dar astfel am reușit și să economisim bani pentru combustibil. Au fost puține situațiile când managerii au fost de-acord cu propunerile noastre de finanțare și doar au semnat contractul. Procesul de negocieri e foarte diferit și are diverse forme – față în față, online, prin scrisori, etc. Uneori poate fi de lungă durată, dar poate dura și cinci minute. De exemplu, în asistența medicală primară nu prea ai ce negocia. Contractul se face în baza numărului de populație luată la evidență, se plătește per capita. Ce să negociezi aici?

Cu alții e mai complicat, vor să presteze un volum mai mare de asistență medicală sau noi dorim ca ei să presteze un anume tip de servicii medicale. Am avut negocieri cu absoluta majoritate a prestatorilor de servicii și ceea ce am făcut nou este că am pilotat o posibilă reducere de tarife. Până acum niciodată nu au mai fost negociate tarifele.

La care dintre ele?

La operațiile de cataractă. Era o diferență foarte mare între instituții. O instituție medicală prestează același serviciu cu 20 de mii de lei, iar alta – cu 9 mii. Am făcut calcule ca să vedem care e costul real al unei astfel de intervenții. Ni s-a oferit o cifră și am spus că mai mult decât 13.500 de lei per caz tratat nu vom contracta în acest an. Nu a refuzat niciun prestator să presteze acest serviciu. Toți au acceptat acest tarif.

Doar pentru acest serviciu ați putut negocia?

Nu. Am mai negociat tarifele pentru serviciile de înaltă performanță. Ele sunt prestare în mare parte de prestatori privați și există concurență. Și aici am purtat negocieri și am obținut reduceri de tarif pe foarte multe poziții. Vom vedea la sfârșit de an ce ne-a reușit, dar estimăm să obținem o economie de vreo 30 de milioane. Ar fi o reducere de aproximativ 10%. Asta ne va da posibilitate să procurăm mai multe servicii de înaltă performanță – mai multe tomografii, mai multe rezonanțe magnetice, mai multe servicii de laborator.

Domnule Dodon, Art.11, lit. b) din Legea nr.1585/1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medical mai prevede că persoana asigurată este obligată să achite direct prestatorului de servicii medicale, la momentul acordării asistenţei medicale, acea parte din costul serviciilor medicale ce i-au fost acordate peste volumul prevăzut în Programul unic. O normă din același articol stabilește că Mecanismul de stabilire a costurilor serviciilor medicale ce au fost acordate persoanelor asigurate peste volumul prevăzut de Programul unic, precum şi modul de achitare/încasare a acestor plăţi se aprobă de către Guvern. Și în acest caz până la 17 ianuarie 2021 Guvernul trebuia să aprobe un mecanism de stabilire a costurilor serviciilor medicale ce au fost acordate persoanelor asigurate peste volumul prevăzut de Programul unic, precum şi modul de achitare/încasare a acestor plăţi. De ce până în prezent Guvernul nu a aprobat aceste mecanism?

Vă voi răspunde în felul următor – persoanelor asigurate trebuie să le fie foarte clar ce servicii pot primi în baza poliței de asigurare medicală. Serviciile medicale care nu sunt prevăzute de Programul Unic sau persona nu a respectat pașii și s-a adresat direct la instituția medicală, fără să aibă acel bilet de trimitere, urmează să plătească pentru serviciu. Regulile de achitare sunt foarte clare – ai primit serviciul, ai plătit. Ce altceva ar trebui să mai reglementăm?

Păi, chiar și cu poliță medicală, respectând toți pașii, mulți pacienți au plătit, în Covid, de exemplu, pentru tratament, deși statul le-a spus că vor fi tratați gratuit, în baza poliței. Deci, oamenii au plătit din buzunar, având poliță în buzunar...

Trebuie combătut acest fenomen prin multă comunicare.

Și cine credeți că trebuie să facă această comunicare? CNAM? Ministerul Sănătății?

Nu doar noi. Oricum nu vom ajunge la toți cu informația, pentru că omul o caută doar atunci când are nevoie pentru o situație specifică. Noi vrem să combatem acest fenomen al plăților neformale prin următorii pași. De exemplu, pentru serviciile cele mai costisitoare vom trimite scrisori pacienților ca ei să știe că din FAOAM pentru el CNAM a achitat următoarea sumă de bani. Deja am trimis câteva scrisori pacienților încadrați în Programul de protezare a articulațiilor.

La fel le scriem petiționarilor, care ne spun, de exemplu, că stau în rând pentru operație de cataractă deja de un an. Îl întrebăm aproximativ al câtelea este la rând și neapărat îl informăm de ce servicii beneficiază în baza poliței, adică îi informăm pe oameni că nu trebuie să plătească ceva suplimentar din buzunar.

Reacționăm prompt când sunt constatate fapte de achitare a banilor, deși nu era cazul, și obligăm prestatorii de servicii să restituie banii pacienților. Mai prevedem posibilitatea ca atunci când se constată o achitare neformală sau cheltuieli de buzunar, chiar dacă nu e mită, ci pacientul pur și simplu e trimis să cumpere un medicament, care nu e în spital, dar pe care trebuia să-l aibă instituția medicală, vrem să prevedem mecanismul ca noi, CNAM, ca partener al persoanei asigurate, să reținem din contul instituției acești bani și să-i oferim pacientului. Deocamdată această idee e doar la nivel de proiect.

Interesant cum va funcționa...

Acum noi facem în felul următor - constatăm, trimitem pretențiile noastre către instituția medicală și dacă aceasta nu achită pacientului, acesta trebuie să meargă în instanță. Deci, durează. Noi vrem să simplificăm acest drum. Vom constata faptul prin actele noastre de constatare, pacientul va scrie o petiție la noi și ne va spune pentru ce a plătit și va atașa dovezile plății. Noi vom ridica fișa și vom analiza fiecare caz în parte.

Și pacientul cum își va primi banii înapoi?

Fie direct de la CNAM, fie prin alte mecanisme pe care le mai gândim.

Realizări în prima jumătate de an (2022)

Domnule Dodon, ați plasat un comunicat scurt privind realizările instituției în prima jumătate de an. De ce nu ați plasat un raport desfășurat ca să înțelegem mai bine ce ați reușit să faceți și cum se răsfrâng aceste realizări asupra pacienților?

Ne-am gândit să fim mai laconici, dar îl publicăm, dacă e nevoie.

Spuneți în acest comunicat că au fost elaborate valori relative și tarife noi pentru serviciile medicale spitalicești finanțate prin sistemul DRG și că modificările vă permit o finanțare mai echitabilă a spitalelor atunci când prestează servicii medicale populației, dar și diminuarea cheltuielilor de buzunar ale pacienților. Vrem să ne explicați ce s-a schimbat la modul practic și cum vor resimți pacienții această schimbare sau instituțiile medicale?

Noi am evaluat fiecare instituție spitalicească în parte. S-a ținut cont de specificul fiecărei instituții medicale, dar totodată am încercat ca aceste valori relative să nu ducă la diminuarea finanțării. Valorile relative noi presupun că instituțiile să fie finanțate ritmic, să fie competitive și proactive și să primească bani suficienți pentru serviciul prestat.

Anterior, spitalele erau clasificate diferit și aceste valori nu erau ajustate la specificul fiecărei instituții în parte. Și acum sunt instituții monoprofil, cum ar fi cele pediatrice, pe care nu le putem încadra în aceste valori relative, pentru că ori au ele cheltuieli mai mari în raport cu complexitatea cazului, ori noi încă nu am găsit o soluție cum să le finanțăm suficient.

Ați evaluat și activitatea economico-financiară a spitalelor pentru a putea raționaliza cheltuielile din fondurile de asigurare obligatorie de asistență medicală. Ce ați constatat?

Am constatat că multe instituții spitalicești tratează cazuri care puteau fi lăsate pentru asistența medicală specializată de ambulatoriu, adică tratează cazuri prea simple, care nu sunt de nivelul spitalului. În multe instituții spitalicești, poate, ar trebui de optimizat numărul de paturi. Constatările sunt diferite.

Ați constatat anumite abateri în cheltuirea banului public?

Am constatat diferențe între instituții care practic ar trebui să aibă un nivel de activitate similar, dar diferențele sunt mari. Numărul de zile de internare diferă de la o instituție la alta, deși ar trebui să fie aproximativ asemănătoare.

După aceste constatări ce urmează să se întâmple?

Vom ține cont de ele la contractare și le vom aminti că trebuie să se concentreze pe prestarea serviciilor, cu adevărat, spitalicești.

Adică nu ați sancționat pe nimeni până acum...

În ceea ce privește cheltuirea irațională a banului public, dacă vom constata în evaluările noastre că unele cazuri nu erau de competența spitalului, acestea vor fi invalidate.

Corupție

Cum luptați cu corupția și abuzurile din instituție? Chiar în aceste zile un fost coleg de-al Dvs, Adrian Jucican afirma că a interzis folosirea mașinilor de serviciu când era director interimar. Ați constatat o astfel de practică?

E clar de la sine că folosirea mașinii de serviciu trebuie utilizată în interes de serviciu, nu să te duci sâmbăta și duminica la vilă.

Ne dă de înțeles că era o normă la CNAM ca unii angajați să folosească mașina de serviciu în interes personal. Ce ați făcut? I-ați sancționat?

Sigur că i-am sancționat. Noi mergem în instanță de judecată împotriva unui titular de patentă care are o gospodărie țărănească și un teren agricol și acel om, pentru 4-5 mii de lei, depune eforturi ca să achite prima de asigurare și noi ne plimbăm cu mașina pe la vilă. Nu e corect, mai ales dacă fenomenul devine o regulă.

Ce vă propuneți să realizați în acest an în mod prioritar, în calitate de conducător și ca instituție?

Sunt optimist, plin de idei și dorință de a implementa planul care ni l-am propus. Dacă e să vorbesc despre capitolul acumulare de fonduri sau venituri, cred că demult trebuie să fugim de la derogări de la achitarea primelor de asigurare. Noi avem o primă de asigurare, care în sumă fixă, costă 4056 de lei și acest preț nu a fost schimbat din 2014.

Nu este normal, mai ales că nici nu se calculează după formula prevăzută de lege, pentru că tot legea prevede o derogare și atunci ajungi să te întrebi de ce de 9 ani prețul ei nu se schimbă, în condițiile în care salariații achită 9% din salariu. De ce ar trebui să le facem derogări celor care, poate, au venituri mai mari? Acest lucru nu înseamnă că nu vom face reduceri persoanelor care într-adevăr au nevoie de aceste reduceri, de exemplu pentru cei care lucrează în agricultură.

Cum vreți să se întâmple acest lucru la modul practic?

Vrem să propunem să menținem reducerile pentru cumpărarea poliței în formă fixă pentru cei care achită până la 31 martie, dar cei care sunt de rea credință să nu aibă deja posibilitatea de a cumpăra polița la preț redus.

Înseamnă cumva că polița de asigurare în sumă fixă se va scumpi?

Se va scumpi doar pentru cei de rea credință, care nu-și respectă obligația de a achita în termen, până la 31 martie. După mine, pentru cei care plătesc polița până la 31 martie, ea trebuie să rămână aproximativ la fel, ținând cont de toate cataclismele din ultima vreme. Urmează să decidem. Însă pentru pacienții de rea credință, care nu achită polița la timp sau o plătesc abia atunci când nimeresc în spital, cred că nu este corect să vină să spună că el are nevoie de o intervenție care costă 60-70 de mii de lei și achită acum 4056 de lei pentru polița de asigurare. Această situație e incorectă nu în raport cu CNAM, dar în raport cu ceilalți cetățeni.

Angajații vor plăti și ei mai mult pentru polița de asigurare sau tot 9%?

Nu, rămâne tot 9%, inclusiv pentru anul viitor.

Este o decizie argumentată sau, din nou, se ține cont de anumite contexte politice, de pandemie, război, etc?

Nici nu punem în discuție acest subiect acum.

În acest fond vin și bani din bugetul public, și pentru categoriile sale de asigurați statul plătește mai puțini bani decât plătim noi, angajații. Veți încerca să echilibrați lucrurile?

Anul aceasta avem o inflație destul de mare și acest lucru ne avantajează. Nici aici nu vom veni cu modificări, pentru că, ținând cont de indicele inflației, situația va fi cât de cât echilibrată.

Dar nu vi se par cam multe categorii asigurate de către stat?

Perfect ar fi să ținem cont de situația financiară a fiecărui om, dar pentru a cunoaște situația financiară a fiecărui om sunt necesare eforturi foarte mari. Poate după digitalizarea mai serioasă a sistemului, vom avea mai multă informație și vom veni și cu idei de politici. Acum nu poți spune dacă e mult sau puțin, dar la unele categorii m-aș gândi țintit dacă au și în spatele statutului lor venituri sau nu. De exemplu, părinții care au mai mulți copii trebuie să vedem dacă au și grijă de acești copii, studenții de la secția zi, dacă au afaceri prospere, tot să plătească. Deci e nevoie de văzut fiecare caz separat. Acum nu umblăm la această listă de categorii de persoane asigurate.

Acum PIB pentru sănătate este puțin mai mare de 4%, deci mai mic decât în 2010, când era 5,6%. Cum credeți că pot fi dezvoltate serviciile medicale publice și îmbunătățit accesul populației la servicii de sănătate, dacă cheltuielile pe cap de locuitor sunt atât de mici? Media globală din PIB în sănătate este de 6%.

Trebuie să creștem veniturile, să stabilim cercul de persoane care nu achită polița de asigurare. Din păcate, mai constatăm că sunt și alte probleme în acumularea banilor din prime, se apelează la diferite șiretlicuri.

Ce aveți în vedere?

De exemplu, la început de an plătesc polița de asigurare în sumă fixă, apoi se angajează în contracte de prestări servicii din care tot ar trebui să se rețină bani pentru poliță. Se rețin taxele în anumite cazuri, dar se recurge și la șiretlicuri. Mai vrem să lărgim cercul de persoane care sunt parte a sistemului de asigurare obligatorie medicală și aceasta va fi cea din urmă cale ca să mergem în instanță, dar prin convingerea că este normal și ai mai multe beneficii, dacă ești persoană asigurată.

Covid-ul a determinat și chiar a constrâns oamenii să atragă mai mută atenție sănătății și au început a achita primele în sumă fixă. Ulterior, războiul i-a făcut pe oameni mai reticenți ca să-și cumpere polițe. Deci, vrem să-i convingem pe oameni că beneficiile unei polițe sunt destul de mari și, foarte important, vrem să cheltuim banii rațional, să negociem tarife mai bune la servicii medicale.

Penalizarea ajută la convingere?

Nu. Doar pedepsele nu ajută. Putem să mărim perioada de activare a poliței. Acum e 7 zile, o putem trece la 15 zile, ca să nu-i chinuim pe oameni, că oricum la noi vor ajunge, dar într-o stare mai gravă. Sper că și ideea de a plăti polița până la 31 martie e un argument forte pentru a acumula mai mulți bani în fondurile noastre.

Domnule Dodon, un studiu realizat, în anul 2021, de Avocatul Poporului „Percepții asupra drepturilor omului în Republica Moldova” arată că numai 1 din 5 respondenți confirmă că polița de asigurare medicală permite deținătorului acesteia un nivel adecvat la servicii medicale. Ce trebuie de întreprins în sistemul de asigurare obligatorie de asistență medicală pentru a-l îmbunătăți?

Cred că trebuie să comunicăm mai mult, adică să informăm oamenii despre ceea ce facem, să le spunem care le sunt drepturile, ca ei să știe ce să ceară.

Când îmi spuneți despre comunicare mă gândesc la lista ceea mare de servicii incluse în Programul Unic care stă afișată pe pereții spitalelor sau centrelor medicilor de familie și nimeni n-o citește. Ce aveți în vedere, mai exact, când spuneți că e nevoie de comunicare?

Mai sunt așa liste? Pentru ele e nevoie de ochelari mari ca să poți să le citești. În general, pachetul de servicii e destul de ok, dar mai trebuie să lucrăm la lărgirea spectrului de medicamente compensate. Cred că percepția pacientului se formează mai mult în instituțiile de ambulatoriu, inclusiv unde primește mai multe medicamente. Nu cred că vom obține vreodată rezultate și altă percepție, dacă vom publica informații foarte tehnice.

Oamenii trebuie să înțeleagă în primul rând pașii care trebuie să-i urmeze ca să poată obține un serviciu în baza poliței. De exemplu, în cazul obținerii medicamentelor compensate trebuie să explicăm că mergem la medicul de familie sau după caz la medicul specialist și acolo i se eliberează o rețetă compensată.

Mulți oameni cred că trebuie să meargă direct la farmacie. Dacă vrea să beneficieze de servicii de înaltă performanță, la fel trebuie să aibă bilet de trimitere de la medicul de familie sau, după caz, al specialistului. În spital trebuie să înțeleagă că, dacă a respectat toți pașii până să ajungă acolo, va beneficia de servicii în baza poliței, adică nu va plăti din buzunar.

De asemenea, cred că e nevoie să încurajăm oamenii să nu meargă să se plângă, dar să meargă să întrebe administrația instituției atunci când au o problemă. Cred că mai multă comunicare ar fi una dintre metode care ar combate percepția aceasta a populației.

Altceva ce ar mai fi?

Cred că e problema și în actele de corupție, atunci când omul ajunge în spital și obligat să achite diferite plăți.

Ce credeți că trebuie să întreprindeți ca oamenii să aibă o impresie mai bună despre sistemul medical și serviciile care li se acordă?

Cum vă spuneam, trebuie lărgită lista compensatelor, trebuie explicate procedurile, trebuie să reducem cheltuielile de buzunar, iar acest lucru se poate face prin mecanisme de compensare a medicamentelor, prin informarea oamenilor că nu trebuie să achite co-plăți. Vrem ca și în contractele cu prestatorii de servicii să prevedem clauze care să determine prestatorii să nu mai perceapă co-plăți și aici vom determina și administrațiile instituțiilor să aibă o atitudine activă ca să nu admită astfel de cazuri.

În comunicatul despre realizări spuneți că ați reziliat mai multe contracte cu prestatorii de servicii medicale, pentru că au admis abateri de la lege privind gestionarea banului public. Despre ce încălcări e vorba și despre ce sumă de bani e vorba și cine sunt instituțiile cu care ați reziliat contractele?

Am reziliat contractul cu o instituție medicală care presta servicii de asistență medicală primară. Este vorba de o instituție privată „Prosano”. Au fost constatate mai multe abateri. Ei au contestat decizia noastră în instanță de judecată. E dreptul lor.

Ce abateri anume ați constatat?

Îndreptarea banilor destinați asistenței medicale primare la alte tipuri de asistență care nu sunt de domeniul nostru, economisirea banilor pe spatele pacientului, atunci când trebuie să elibereze îndreptări (bilete de trimitere) pentru analize simple paraclinice. Cea mai gravă încălcare este refuzul de a ne prezenta materiale pentru evaluare. Ei au obligația contractuală să ne prezinte fișe medicale, registre, note de plată, etc. Și atunci când nu ai posibilitatea de a vedea ce se întâmplă cu cheltuirea banilor publici, ce ar fi trebuit să facem? Să tolerăm aceste încălcări sau să luăm măsuri? Trebuie să știe și cel verificat și cel care verifică să oprească acest fenomen. Pacienții nu sunt cerșetori. Pentru ei se plătesc bani mulți. Toți vor să încheie contracte, dar după ce primesc banii uită de unde au primit acești bani.

Aveți și instituții publice?

Da. Am reziliat contractul la sfârșit de an, din motive similare. Este vorba de Dispensarul Dermato-venerologic Municipal. În acest an nu avem cu ei un contract. Aceste servicii au fost contractate de către serviciile medicale teritoriale și alți prestatori de servicii de asistență medicală specializată.

De asemenea, nu am prelungit contractul cu asociația obștească Medlife, care prestează servicii medicale la domiciliu. Au fost mai multe evaluări la fața locului în care am constatat că nici nu au avut posibilitate să presteze volumul de servicii contractat.

Sistemele Informaționale în sistemul de sănătate

Sistemele informaționale pe care le gestionează CNAM-ul înțelegem că sunt un punct slab, pentru că în continuare nu avem niște sisteme informaționale de care chiar să ne bucurăm că există și pe care să le putem folosi inclusiv noi, pacienții. Deci nu ne putem elementar programa la o instituție medicală, pentru că ceva nu funcționează. Care e situația și la ce etapă de dezvoltare sunt acestea?

Noi într-adevăr gestionăm mai multe softuri și fiecare dintre ele au probleme periodic. Sunt diferite blocaje, nefuncționalități, dar, în principiu depunem eforturi și urmărim tot ceea ce este în puterile noastre atunci când apare o problemă. Aceste servicii au nevoie de mentenanță. În acest moment noi achiziționăm aceste servicii. Chiar astăzi am semnat un contract de mentenanță a unuia dintre cele mai importante sisteme informaționale car este SIRSM (n.r. Sistem Informațional de Raportare și Evidență Medicală).

În perspectivă ne gândim și la dezvoltarea altor softuri cum ar fi dosarul electronic al pacientului, e-rețeta, etc. Sunt sisteme foarte necesare pentru evidența persoanelor care beneficiază de medicamente compensate, dar și pentru evidența acordării diferitor servicii medicale. Este un domeniu foarte anevoios, de aceea acum ne concentrăm pe funcționalitatea sistemelor existente.

Prevedeți în viitorul apropiat să dezvoltați acele interconexiuni ale softurilor așa încât cei din asistența medicală primară să poată transmite informațiile unui spital, spitalele să poată vedea între ele fișa unui pacient?

Sperăm cum ajutorul Organizației Mondiale a Sănătății, Biroul din Republica Moldova, să dezvoltăm un concept pentru integrarea tuturor acestor sisteme informaționale. Aceste sisteme informaționale au fost achiziționate în anii precedenți fără a fi transmise toate elementele necesare pentru a putea fi gestionate.

Revenind puțin la planul de activitate. Cum vă propuneți să raționalizați cheltuielile pentru serviciile medicale? Pentru că pe de o parte ne plângem că bani sunt puțini, iar pe de alta – că nu-i cheltuim cum trebuie.

La capitolul cheltuieli urmează acel exercițiu de raționalizare și o să venim cu propuneri practic pe toate tipurile de asistență medicală. Vrem să facem un sistem mai activ, mai competitiv, să revenim la unii indicatori de performanță în anumite domenii, de exemplu în asistența medicală primară.

Trebuie să revedem și plata per capita și ce facem acolo unde sunt depășite normativele de populație la un medic de familie. Trebuie să vedem ce facem cu cei care primesc asistență medicală primară și nu sunt persoane asigurate. Suntem pasivi aici. Pe nimeni nu interesează să convingă acea persoană să devină asigurată, pentru că ea oricum beneficiază de asistență și per capita instituția primește exact ca pentru o persoană asigurată.

În asistența medicală specializată de ambulatoriu cred că avem mult de lucru, pentru că aici e locul unde s-ar scoate presiunea de pe spitale. Și acolo achitarea este per capita și se creează senzația că după achitarea per capita ar trebui să urmeze și o garanție a faptului că toți specialiștii ceia sunt în instituția contractată. Ca idee, vrem să contractăm în formă mixtă, o parte din bani să fie alocați per capita, alta – per specialist. Ai cardiolog, primești bani suplimentar, ai neurolog, la fel. Dacă nu ai, nu primești bani.

Mai vrem să obținem economii pentru a lărgi lista medicamentelor compensate. Acum ne propunem să renegociem sumele fixe compensate cu cei mai importanți distribuitori și producători de medicamente care se află în lista celor compensate. Avem 30 de poziții din 170 de denumiri comune internaționale (DCI) pentru care se alocă 85% din fonduri. Este loc de a obține niște economii. Pur și simplu aceste 30 de poziții sunt mult mai scumpe decât restul. Vrem să lărgim lista și să atragem o atenție sporită medicamentelor pentru pacienții oncologici, care trebuie să vină doar acel medicament unic care e procurat prin achiziții publice. Deci vrem să lărgim spectrul acestor medicamente. De asemenea, ne propunem să soluționăm problema asigurării cu toate medicamentele necesare pentru pacienții cu diabet zaharat.

Și ultima întrebare, ce salariu vă intră pe card în fiecare lună?

Am un salariu care corespunde complexității muncii pe care o îndeplinesc, răspunderii enorme pe care o port pentru gestionarea eficientă și transparentă a celor peste 12,5 miliarde lei din Fondurile asigurării obligatorii. Este vorba de aproximativ 40 mii lei. Știu ca mulți alți angajați, chiar și din instituțiile aflate la autonomie financiară, nu au așa salarii, de aceea depun eforturi pentru a merita fiecare leuț din salariul ce-l primesc.

Domnule Dodon, vă mulțumesc pentru acest interviu.

Ion Dodon, director CNAM: „Cel mai mult vreau ca pacientul să fie consultat mai bine de către medic, să aibă un acces mai bun la medicamente și să nu stea pe sub ușile instituțiilor medicale”

„Suntem pe muchie de cuțit. Rujeola ne-a înconjurat din toate părțile”. Interviu cu Nicolae Furtună, șef al Direcției maladii transmisibile la ANSP

Fața ascună a migrației//„Ne sacrificam și plecăm pentru tine”. Ce nu trebuie sa le spună părinții copiilor, atunci când decid să meargă la muncă peste hotare. Sfaturile psihologului

Tag: Ion Dodon, director CNAM, Republica Moldova, servicii medicale, transparență, corupție

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.