Reforma spitalelor și grebla unui singur fondator

Sursa Foto: Elena Covalenco/Sănătate INFO

Irina Papuc

19 decembrie, 2022, 20:07

Vizualizări: 2447

Parlamentul va organiza dezbateri publice marți, 20 decembrie, pe marginea proiectului de lege care prevede centralizarea spitalelor raionale prin transferul acestora către un singur fondator – Ministerul Sănătății. Autorii proiectului susțin că nu au de gând să renunțe la acest proiect și sunt convinși că din punct de vedere juridic documentul nu conține erori. Eventual s-ar putea renunța la transmiterea bunurilor din proprietatea consiliilor raionale, dar nu mai mult.

Esența ar fi reforma, nu bunurile. De cealaltă parte, experții atrag atenția că proiectul legii centralizării spitalelor raionale a fost votat în prima lectură în pripă, fără respectarea prevederilor transparenței decizionale. Totodată, majoritatea parlamentară încalcă principiul autonomiei locale, preluând brutal bunurile ce aparțin autorităților locale. Cinci ani - aceeași greblă. În 2017 trei deputați PD înregistrau în Parlament un proiect similar. Criticat vehement atunci, acum aceeași logică „ambalată” în alte argumente de către o altă reprezentare politică pare să fie mai ușor de acceptat, inclusiv pentru ministra Sănătății, care critica vehement atunci mutarea spitalelor în jurul unui singur jucător. Acum, argumentele au logică inversă.

Dan Perciun, președintele Comisiei protecție socială, sănătate și familie a declarat pentru Sănătate INFO că proiectul de lege a fost consultat cu juriști, „ cu o bogată experiență în drept constituțional, care nu văd o problemă cu transmiterea bunurilor către Ministerul Sănătății prin modalitatea prevăzută în lege”. Ministerul Sănătății însă n-ar vrea bunurile spitalelor raionale, chiar ar fi gata să renunțe la ele. Problema, insistă Perciun, este că autoritățile publice locale se opun reformelor, iar asta încurcă Ministerul Sănătății să abordeze instituțiile spitalicești sistemic, nu ca pe unități separate.

„Noi putem eventual să renunțăm la transmiterea bunurilor. Urmează să discutăm, pentru că problema nu e la transmiterea bunurilor. Problema fundamentală este de asigurare a unui management eficient sau posibilității gestionării rețelei ca un sistem. (...)Noi nu vedem o problemă legală, inclusiv cu transmiterea bunurilor, dar la audierile publice noi suntem mai mult decât deschiși să avem discuții la acest subiect. Aspectul important, esențial și fundamental este schimbarea fondatorului. Tot procesul de reformare înseamnă regionalizare, specializare, reprofilarea spitalelor, dar nu poți s-o faci fără să deții controlul asupra rețelei spitalicești. Dacă spitalul din Dondușeni este mai bun decât spitalul din Soroca și decât cel din Florești la operațiile de cataractă, pentru că are medici și este dotat, atunci să decidem ca spitalul din Dondușeni să devină centrul regional de cataractă. Dacă spitalul din Florești e mai bun pe protezare de șold, să poți să-l desemnezi ca centru regional pentru asemenea operații. Dacă Ministerul Sănătății decide ca în spitalul din Dondușeni de anul viitor să nu mai fie secție de chirurgie, pentru că nu mai are cine opera, pentru că acolo sunt 17 pensionari din 26 de medici, dar trebuie să se reprofileze în servicii de îngrijire paliativă și deservirea bolilor cronice, să poată să facă asta fără să trebuiască pe fiecare chichiță mică să negocieze cu Consiliul raional, să aibă tot felul de pretenții. Să poți să gestionezi spitalele ca un sistem unitar și să nu trebuiască să te cramponezi de ce vrea sau nu vrea Consiliul raional. Pentru că astăzi ele nu comunică între ele și nu există niciun fel de abordare într-o dimensiune mai mare decât la nivelul raionului. Nimeni nu le vede ca parte dintr-un sistem. Ministerul nu are niciun fel de pârghii de a impune asemenea schimbări”, a spus șeful Comisiei de profil din Parlament. Dan Perciun este convins că Ministerul Sănătății are capacitățile necesare pentru gestionarea tuturor spitalelor raionale.

În ceea ce privește finanțarea, Ministerul Sănătății se laudă că anul trecut a înregistrat investiții de 118 milioane în spitale - „de două ori mai mult decât cea mai mare sumă care a existat vreodată alocată pentru dotarea spitalelor”. „Pe lângă asta, dotările totale din proiecte externe au atins un miliard de lei, resurse dacă nu gestionate, cel puțin atrase de către MS, negociate și decizia de distribuție aparținând tot MS”, a adăugat Perciun.

Totuși, acum nu există o hartă a spitalelor și specialităților care le-ar fi atribuite. Președintele comisiei de profil lasă să se înțeleagă că o astfel de analiză nu a fost făcută, dar că acesta ar constitui următorul pas, după schimbarea legislației.

„Acum nu există o hartă sau o înțelegere despre cum urmează să fie exact profilate aceste spitale, dar există deschiderea și interesul pentru a examina cum s-ar putea face acest lucru. La prima etapă e important să finalizăm discuția cu transmiterea competențelor și după aceea, cu o dezbatere largă, amplă, cu cifre și analize pe masă să existe decizii privind un spital sau altul, punctele forte și slabe ale lor. Unele lucruri s-au întâmplat de la sine, adică unele spitale în virtutea unor proiecte pe care le-au mai accesat au deja anumite echipamente, au anumiți specialiști... Niște procese sunt pornite de la sine, doar că ele trebuie integrate, analizate și să existe o viziune sistemică asupra lucrurilor. Aceste etape trebuie să fie urmate și de o schimbare a finanțării din partea CNAM-ului, pentru că contractele în 2023 sunt în proces de semnare. Și atâta timp cât ele sunt semnate, nu mai schimbi pe parcursul anului neapărat profilul, pentru că sunt niște intervenții care urmează a fi procurate și respectiv profilul cumva pornește de la angajamentele care au fost făcute. Deci, orice regionalizare, specializare sau cum am numi-o trebuie urmată și de o schimbare a contractelor din partea CNAM-ului. Și o să fie un proces de durată”, a conchis Perciun.

Totuși, nu este clar dacă Ministerul Sănătății a încercat să discute cu reprezentanții autorităților administrației publice locale directorii de spitale despre o eventuală regionalizare sau reprofilare și dacă da – câți dintre ei s-au opus vehement reformelor, câți dintre ei au fost gata să stea la masa de negocieri. Dacă nu a existat o astfel de invitație, rămâne neclar de ce s-a ales cea mai netransparentă și agresivă cale – cea de preluare a atribuțiilor și a bunurilor. Nu este clar nici dacă intenția de reformă este susținută în vreun fel de organzațiile internaționale sau experții în autonomia locală.

Într-un aviz semnat de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate, se atenționează că proiectul de lege, în formula actuală, intervine brutal și încalcă principiul autonomiei locale.

„Prin proiectul de lege se propune excluderea consiliilor locale (n.n.- din exercițiul de transmitere a bunurilor) nefiind necesară o hotărâre a acestora de transmitere a bunurilor conexe activității instituțiilor medicale, a căror fondator este în prezent autoritățile administrației publice locale. Se reține că de principiu și în situații excepționale legiuitorul poate institui anumite norme derogatorii printr-un act normativ care dispune de aceiași putere juridică ca și actul de la care se face derogarea. În același timp, această derogare nu trebuie să fie de natură a aduce atingere altor principii, și în speță vorbim de principiul „autonomiei locale” precum și principiile predictibilității și stabilității raporturilor juridice. Or, în timp ce pe parcursul anilor din bugetele autorităților publice locale au fost defalcate mijloace financiare pentru instituțiile medicale, inclusiv alocații financiare pentru implementarea Programelor teritoriale de sănătate publică prin intermediul serviciilor medicale acordate de spitalele raionale, în care au avut statutul de fondator, prin respectivul proiect de lege, fără o consultare prealabilă și informare, s-a intervenit „brutal” și s-a dispus transmiterea în proprietatea statului a bunurilor şi terenurilor spitalelor raionale. În acest sens, este necesar a se reține cu titlu de principiu că potrivit articolului 4 alin. (6) din Carta Europeană a Autonomiei Locale a Consiliului Europei, autoritățile administrației publice locale trebuie să fie consultate, pe cât e posibil, în timp util şi în mod adecvat, în cursul procesului de planificare şi de luare a deciziilor pentru toate chestiunile care le privesc în mod direct. Carta Europeană a Autonomiei Locale a fost ratificată de către Republica Moldova prin Hotărârea Parlamentului nr. 1253 din 16.07.1997, respectiv țara noastră și-a asumat obligația de a respecta toate principiile consfințite de către aceasta”, se arată în avizul Centrului PAS care este adresat Comisiei protecție socială, sănătate și familie.

Iulie 2017 – trei deputați PDM înregistrează în Parlament un proiect de lege cu aceeași miză – trecerea tuturor spitalelor raionale, dar și municipale în gestiunea Ministerului Sănătății. Același argument – să poată fi realizată reforma spitalelor. Sergiu Sîrbu, unul dintre autorii proiectului de lege, susținea că proiectul nu are legătură cu reforma spitalelor în sensul ei mai larg și că la lege nu se va renunța, indiferent de câte presiuni vor fi făcute.

Discuțiile din Parlament au fost aprinse. Dilema – aceeași: ce facem cu activele. Mircea Buga, fost ministru la Sănătate, pe atunci consilier al premierului Pavel Filip spunea că reforma nu are sens decât dacă spitalele trec la fondator cu tot cu bunuri. Dar opoziția era mai pregătită. Oxana Domenti, atunci șefa Comisiei, atenționa autoritățile că intenționat evită să învețe lecțiile oferite de țările europene care au trecut prin aceleași probleme.

„Vreau să întreb Ministerul Sănătății de ce nu s-au folosit alte instrumente pentru această reformă? Există posibilități de reorganizare și fără a schimba fondatorul. Croația a avut experiența subordonării spitalelor către Ministerul Sănătății. Noi am fost acolo. Schimbarea fondatorului și subordonarea a avut loc doar pentru două spitale, care aveau probleme financiare foarte mari. În rest, toate instituțiile medicale și-au menținut fondatorii. După ce au fost reorganizate instituțiile respective au fost transferate fondatorilor precedenți. Managementul comun instituit în Croația a fost o experiență nereușită și toți colegii de acolo ne recomandau să nu mergem pe această formulă”, declara Oxana Domenti în 2017.

Și atunci și acum CALM (Congresul Administrațiilor Publice Locale) s-au opus tentativei de subordonare a spitalelor raionale și trecerii tuturor bunurilor către Ministerul Sănătății.

„Credem că problemele invocate în nota informativă și cele prezentate de Ministerul Sănătății sunt justificate, dar există o serie de probleme de ordin juridic care țin de administrarea acestor instituții. Pentru că sunt mai mulți actori implicați în gestionarea lor, nu e clar întotdeauna cine și ce rol are. (...) Noi am venit cu o propunere care ar rezolva această problemă atât pentru domeniul sănătății, cât și pentru alte domenii. Am propus reformarea raioanelor și transformarea lor în municipii, după modelul Chișinăului și în acest proces de transformare ar fi fost posibil să deschidem discuția privind competențele în domeniul sănătății. Dacă e o competență garantată de stat, de interes național, ceea ce este sănătatea în fond. Doar așa s-ar fi putut discuta, în acest procesul acestei reforme, ca sănătatea să revină înapoi la stat împreună cu proprietatea. Însă dacă mergem după modelul care se propune acum, cred că sunt mari problemele de constituționalitate a acestei decizii și vom avea probleme cu atingerea scopurilor și obiectivelor care se urmăresc prin acest proiect”, a declarat Viorel Furdui, directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova.

În 2017, atunci când a încercat să subordoneze toate spitalele Ministerului Sănătății, Ala Nemerenco declara într-un interviu pentru Radio Europa Liberă următoarele:

„Lumea este nemulţumită de transferul spitalelor în subordinea Ministerului care nu este clar cum va avea loc acest transfer şi ce va include în sine. Nu cred că autorităţile locale vor fi de acord cu transferul tuturor subiecților sub Ministerul Sănătăţii şi nici nu e corect. (...) Este un control al sistemului de sănătate. Peste tot în lume Ministerul Sănătăţii este autoritatea responsabilă de crearea politicilor şi strategiilor de sănătate şi nicidecum de o agenţie de gestionare a zeci şi zeci de spitale, cu problemele lor, cu numiri de conducător şi alte probleme pe care fondatorul trebuie să le rezolve. În funcţia fondatorului nu intră doar să ofere bani pentru reparaţii. El trebuie să aibă implicări mai profunde în sănătatea comunităţilor. Nu exclud că sunt şi aici nişte interese. Este vorba de terenuri, proprietăți semnificative. Nu sunt proprietăţi care pot fi trecute în privat. Cum ele vor fi transmise nu e clar. Totul se face într-un tunel, într-o ceaţă totală. Sunt foarte multe întrebări care trec în partea privatului, interesului şi politicului. Îmi fac dubii că este o viziune profesionistă. Este o viziune mai mult politică şi de profit”. Pe atunci expertă, Nemerenco puncta mai multe puncte esențiale ale unei reforme adevărate – studii de fezabilitate, soluții clare de reorganizare, reprofilare, în funcție de profilul pacientului, de calculele privind profilul pacientului din viitor, date privind necesitatea resurselor financiare, a unei viziuni ample a viitorului sistem. Nu în ultimul rând, actuala ministră se întreba de ce proiectul de lege este dezbătut în grabă în Parlament, fără respectarea principiilor de transparență decizională. Iar cum aceeași reformă se produce la fel.

Într-o postare pe Facebook, ministra Sănătății i-a îndemnat ironic pe președinții și vicepreședinții de raioane să nu se revolte în privința proiectului de lege privind centralizarea.

„Dacă pretindeți că ați avut rol de părinți iubitori și grijulii comportați-vă așa și în continuare și nu porniți iar lupte politice. Medicii sunt sătui de politica care le afectează activitatea. Și vă rog cei mai activi, acolo pe la Cimișlia, încetați speriatul cu „catastrofele” care vin să afecteze spitalul raional”.

În Republica Moldova funcționează 17 spitale republicane, 45 de spitale municipale și raionale, 6 spitale departamentale și 17 spitale private. Reforma spitalelor a fost constant pe agenda guvernelor, indiferent de culoarea politică. Toate încercările însă de reformare a sistemului spitalicesc au fost eșuate.

Peste 3.000 de lucrători medicali și farmaciști care fac naveta vor primi compensații pentru cheltuielile de transport. Ce prevede regulamentul elaborat de Ministerul Sănătății

Spitalele din Republica Moldova au fost dotate cu dispozitive medicale de peste jumătate de miliard de lei în ultimii 6 ani

Dispozitivele medicale, un tărâm gri cu profituri de milioane. Statul nu poate verifica cât de corect funcționează acestea și dacă pot răni pacienții. Ministerul Sănătății propune o nouă lege

Tag: reforma spitalelor fondator ministerul sanatatii spitale raionale

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.