Sănătatea în penitenciare. La un deținut revin trei cazuri raportate de boală

Sursa Foto: József Koller on Unsplash

Vitalie Dogaru

05 mai, 2023, 15:39

Vizualizări: 1914

Accesul deținuților din Republica Moldova la asistență medicală este limitat și nu corespunde tratamentului medical din afara sistemului. Constatarea aparține organizațiilor Promo-LEX și EPLN-European Prison Litigation Network care au făcut un raport cu lista de probleme constatate și întrebări pentru Comitetul ONU pentru Drepturile Omului. Potrivit autorilor raportului, de vină ar fi infrastructura slabă, politicile inadecvate și insuficiența critică a resurselor medicale din penitenciare.

Anul trecut în penitenciarele din Republica Moldova cei mai mulți deținuți s-au adresat la medic cu probleme ale sistemului digestiv, după care au urmat cele legate de tulburări mintale și de comportament, totodată au fost înregistrate și mai multe patologii infecțioase. În total, la aproximativ șase mii de deținuți s-au înregistrat peste 15 mii de cazuri de boială.

Statistici dictate de carențe

În Raportul privind activitatea sistemului administrației penitenciare pentru anul 2022, elaborat de Administrația Națională a Penitenciarelor, se menționează că aproape fiecare al doilea deținut – 2983 din aproape șase mii de persoane – s-a confruntat cu boli ale sistemului digestiv. O cifră asemănătoare – 2855 deținuți – au avut tulburări mintale și de comportament, iar un sfert dintre ei – 1634 persoane – au fost înregistrați cu diferite boli infecțioase si parazitare.

Comparativ cu ultimii șase ani, numărul bolnavilor este în descreștere, cu excepția celor cu boli infecțioase și parazitare care au înregistrat o creștere de aproape 50 la sută. De la 1132 de cazuri câte au fost în anul 2017, la 1634 în anul 2022. Raportul ANP mai arată că a crescut numărul deținuților cu boli endocrine, ale sistemului nervos și al celor cu traume și intoxicații.

Studiul organizațiilor neguvernamentale pune dinamica maladiilor din penitenciare pe organizarea defectuoasă a asistenței medicale în sistem care este incapabil să ofere o îngrijire medicală adecvată. „Situația este agravată și de faptul că în Republica Moldova există două sisteme medicale paralele: sistemul medical public acreditat și serviciul medical ale sistemului penitenciar. Penitenciarul nr.16-Pruncul, care are statut de spital aflat în subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor, până în prezent nu deține autorizație sanitară și serviciile medicale nu sunt acreditate în conformitate cu standardele naționale”, se mai arată în raport.

Irina Barbîroș, șefa Direcția medicală ANP, a declarat pentru SănătateINFO că instituțiile penitenciare asigură asistența medicală calificată persoanelor deținute atât în cadrul sistemului, cât și în instituțiile medico-sanitare publice. Numai anul trecut ANP a încheiat 17 contracte cu spitale și centre medicale din țară în valoare de aproximativ trei milioane de lei.

„Cu referire la evaluarea si acreditarea secțiilor medicale a instituțiilor penitenciare menționez că Secția medicală a P4-Cricova a primit anul trecut acreditare condiționată pentru șase luni. În Secția medicală a Penitenciarului nr.10-Goian sunt în executare recomandările Centrului de Sănătate Publică pentru a obține autorizația sanitară”, a precizat Irina Barbîros.

Calitatea serviciilor medicale este afectată de lipsa cadrelor medicale

Lipsa cadrelor medicale în penitenciarele din țara este cea mai gravă problemă cu care se confruntă serviciul medical al sistemului penitenciar. Raportul Promo-LEX și EPLN-European Prison Litigation Network arată că personalul este discriminat în ceea ce privește salariul și condițiile de muncă în comparație cu angajații din sistemul medical public. Acest fapt provoacă o fluctuație mare de cadre, suprasolicitarea celor care rămân și un impact negativ asupra calității asistenței medicale acordată deținuților aflați în custodia statului.

Șefa Direcției medicale ANP afirmă că salariile angajaților medicali ai sistemului penitenciar au crescut în ultimul an. Astăzi un asistent medical primește aproximativ zece mii de lei, iar salariul unui medic poate ajunge și la 14 mii de lei în funcție de categorie și vechimea în muncă. Cu toate acestea, sistemul duce lipsă de aproximativ 30 de medici, ceea ce reprezintă o treime din numărul necesar de specialiști.

„Cel mai grav sunt afectate regiunile nord și sud ale țării, unde gradul de asigurare cu personal medical este mult sub necesitățile reale. Acest fapt pune în dificultate acordarea asistenței medicale de calitate în instituțiile penitenciare din regiune. Uneori șeful secției medicale este singurul medic accesibil pentru acordarea asistenței medicale primare în detenție. Sunt mai multe instituții penitenciare unde această funcție este vacantă și atunci accesul deținuților la asistență medicală este foarte complicat”, a menționat Irina Barbîros.

Deținuții cu boli cronice, cei mai defavorizați în sistemul penitenciar

Printre alte îngrijorări expuse în Raportul Promo-LEX și EPLN sunt și observațiile care se referă la persoanele cu boli cronice și nevoi medicale complexe aflate în locurile de detenție. „Drept urmare, persoanele încarcerate se confruntă cu niveluri ridicate de boli cronice. Profilaxia, screening-ul și examinarea la dispensar nu sunt implementate suficient din cauza supraîncărcării și insuficienței personalului medical”, se mai arată în raport.

Pe parcursul anului 2022 în urma mai multor investigații au fost depistate 41 de cazuri noi şi 14 cazuri de recidivă a tuberculozei. Comparativ cu anii precedenți acest număr este mai mic, dar specialiștii atrag atenție numărul în creștere a cazurilor de tuberculoză multidrog rezistente.

Raportul ANP mai arată că în sistemul penitenciar se află în evidență 196 de deținuți cu HIV, dintre care 26 de cazuri depistate anul trecut, majoritatea acestora beneficiază de tratament antiretroviral.

Rata mortalității în sistemul penitenciar a fost anul trecut de 23 de decese. Este cel mai mic număr de decese înregistrate în închisori din ultimii zece ani și jumătate în comparație cu numărul de decese înregistrat în anul 2017 . Experții Promo-LEX și EPLN nu susțin că această scădere s-a datorat îmbunătățirii asistenței medicale. În structura mortalității în sistemul penitenciar pe prim plan se situează bolile sistemului digestiv cu șapte cazuri, urmate de cinci cazuri de boli ale sistemului cardiovascular. Pe locul trei se clasează tumorile și suicidele cu câte patru cazuri fiecare.

Anterior Comitetul ONU împotriva torturii a îndemânat autoritățile să transfere serviciile medicale penitenciare din subordinea Ministerului Justiției către Ministerul Sănătății. Comitetul a mai recomandat îmbunătățirea asistenței medicale în penitenciare, reducerea supraaglomerării și crearea unor condiții de detenție conform standardelor internaționale.

La 1 ianuarie 2023, în sistemul penitenciar erau deținute 6084 de persoane față de 6396 deținute în anul 2021. Astfel, numărul deținuților s-a redus cu 312 persoane, ceea ce constituie o scădere cu aproape cinci la sută.

Notă: Acest material a fost realizat în cadrul proiectului „Facilitarea participării civice în procesul decizional în sănătate”, desfășurat de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS). Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă în mod special poziția finanțatorului, Fundața Soros-Moldova.

Centrul Universitar în Îngrijirile Paliative – o iluzie, într-un stat unde există doi medici în medicina pediatrică de ambulatoriu în întreaga țară

Cine și cât trebuie să plătească pentru asigurarea medicală obligatorie în sumă fixă pentru anul 2024

Amenințare cu grevă: Angajații Spitalului „Toma Ciorbă” și Spitalului Dermatologic se opun fuziunii

Tag: #EXPRIMĂ-ȚI PĂREREA DESPRE DREPTUL ȘI ECHITATEA ÎN SĂNĂTATE

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.