Ion Prisăcaru, secretar de stat la Ministerul Sănătății: Nu există argumente în favoarea dezvoltării cabinetelor individuale ale medicilor de familie

Sursa Foto: Sănătate INFO

Vitalie Dogaru

08 iunie, 2023, 10:41

Vizualizări: 3589

Reforma asistenței medicale primare care include și conceptul de creare a cabinetelor individuale ale medicilor de familie a fost lansată în anul 2018. Medicii au fost obligați atunci să obțină de la Ministerul Sănătății un certificat de liberă practică după care urmau să decidă dacă vor să fie și liber profesioniști sau să lucreze în continuare în instituțiile medicale publice.

Promovată intens de guvernarea de atunci, ideea deschiderii cabinetelor individuale, mai ales în localitățile în care nu sunt medici de familie, a fost abandonată de cei care au urmat la cârma Ministerului Sănătății. Numărul medicilor de familie care au optat pentru deschiderea unui cabinet individual rămâne la nivelul anului 2019 când 30 de specialiști au decis să se lanseze pe cont propriu și au rămas singuri în față cu reforma.

În data de 1 martie am solicitat un interviu de la un reprezentant al Ministerului Sănătății despre activitatea cabinetelor individuale ale medicilor de familie. Răspunsul de la Minister a venit acum zece zile, iar persoana delegată pentru a oferi răspunsuri a fost Ion Prisăcaru, secretar de stat la Ministerul Sănătății. Noi ne-am bucurat de această oportunitate, chiar dacă am fost nevoiți să mai așteptăm jumătate de oră la ușa intervievatului.

Domnule Prisăcaru, care este politica actualei administrații a Ministerului Sănătății în relația cu medicii de familie care și-au deschis cabinetele individuale?

Politica, de fapt, a ministerului nu a fost schimbată relația cu cabinetele individuale ale medicilor de familie. A rămas aceiași. Ei activează în continuare. La moment, avem 24 de prestatori care exercită în această direcție. Șapte sunt centre ale medicilor de familie și 17 cabinete individuale ale medicilor de familie și ei continuă prestarea serviciilor. Este adevărat că, în total, din 57 de avize permisive și regulamente semnate la Ministerul Sănătății pentru cabinetele individuale sau centre ale medicilor de familie, doar 24 activează acum, celelalte 33 fie nu și-au continuat activitatea chiar dacă aveau permisiunea Ministerului Sănătății sau din cauza că autoritățile locale nu au acordat spațiul necesar pentru activitatea lor. Sunt diferite motive.

Aceste cabinete individuale aveau sarcina să asigure cu asistență medicală localitățile care nu beneficiau de un medic de familie. Mai este valabilă și acum această opțiune?

Desigur asigurarea cu medici a localităților rurale rămâne o prioritate pentru noi, nu contează care ar fi forma juridică de activitate. Cel mai important este ca fiecare cetățean să aibă acces la servicii medicale de calitate și echitabile, nu în ultimul rând. Respectiv toate politicile Ministerului sunt orientate în această direcție. Dar nu cabinetele individuale ale medicilor de familie rezolvă asta, fapt demonstrat și de ultimii cinci ani de când a început activitatea acestor cabinete individuale sau centre ale medicilor de familie. De fapt, aceasta nu a avut un rezultat scontat la inițierea acestei reforme în 2018, respectiv asta o vedem și prin numărul mic de solicitări care a parvenit la Ministerul Sănătății, cu atât mai mic și numărul de entități care activează în realitate și lipsa cererilor. În ultimii trei ani nicio cerere nu a mai parvenit la Ministerul Sănătății de a iniția o activitatea a cabinetelor medicilor de familie sau a centrelor medicilor de familie.

Acum cinci ani ele erau prezentate ca o salvare pentru sistemul de sănătate, iar medicii de familie erau încurajați să opteze pentru această formă de prestarea a serviciilor medicale primare. De ce s-a pierdut interesul pentru ele?

Realitatea a arătat că sunt mai multe impedimente de activitate în cadrul acestor cabinete individuale ale medicilor de familie și în practică este mult mai complicat să le implementezi. S-a dorit ca fiecare medic de familie să aibă posibilitatea să își desfășoare o activitate independentă, să fie responsabil absolut de toate activitățile unei instituții medicale. Însă pentru a reuși să aducă activitatea la un standard anumit era necesar să parcurgă mai multe etape și fiecare din ele cu obstacolele sale.

În primul rând este vorba că spațiile trebuiau să fie alocate de către autoritățile locale în comodat și observăm că din cei 33 care nu au mai inițiat activitatea, majoritatea dintre ele sunt din cauza că autoritățile locale nu au acordat spațiul necesar.

Doi. Cheltuielile sunt mari. Dacă nu ai o activitate intensă cheltuielile sunt mari și atunci este o presiune financiară mare, fiindcă, de fapt, aceasta reprezintă o afacere unde sunt anumite cheltuieli și ar trebui să fie și un anumit venit. Dacă el nu este, atunci activitatea se stopează. Pentru a asigura un serviciu calitativ de asistență medicală primară este necesar ca aceste cabinete să contracteze alți prestatori de servicii medicale pentru a face analize, consultațiile specialiștilor, transportare, vaccinare. Ceea ce nu prea s-a explicat la momentul promovării acestei forme de proprietate, iar când s-a inițiat și primii care au făcut acești pași și-au dat seama că cheltuielile sunt destul de mari pentru a asigura un serviciu calitativ și acces la toate serviciile esențiale de sănătate în medicina primară, atunci de fapt s-a înțeles că nu este chiar atât de simplu de asigurat acest lucru. Cu atât mai mult că toate angajările de contabil, alt personal administrativ, asistente medicale sunt pe seama acestui cabinet individual și respectiv aceasta a dus la diminuarea acestui entuziasm major.

Da, avem cabinete individuale unde medicii de familie reușeau să-și cumpere chiar și automobile de zeci de mii de euro din contul Fondurilor de asigurări obligatorii de asistenţă medicală, reparații și deplasări. Dar aceasta desigur în detrimentul calității asistenței medicale, fiindcă afară de o consultație a medicului de familie pacientul nu primea nimic.

Cine se ocupă de rapoartele lor, de verificarea calității serviciilor prestate de cabinetele individuale ale medicilor de familie?

Sunt mai multe rapoarte. Nu există doar o instituție care asigură. Există Agenția Națională de Sănătate Publică care colectează toate datele și le transmite Ministerului. Există CNAM care verifică calitatea asistenței medicale și utilizarea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală. Există autoritățile publice locale care la fel monitorizează activitatea lor și toate acestea ne oferă la sfârșit un tablou despre activitatea lor.

Ați vorbit de mai multe impedimente în calea cabinetelor individuale, de cine depinde rezolvarea lor? Majoritatea nu au încăperi pentru activitate, ia autoritățile refuză să le ofere spații în comodat deoarece consideră că acesta este un business și ei singuri trebuie să-și rezolve problemele. Dar activitatea lor este în favoarea cetățenilor și nu este o afacere propriu-zisă deoarece ei sunt nonprofit, câți bani primesc tot atâția cheltuie pentru serviciile oferite.

Așa ar trebui să fie. Activitatea din fondurile de asigurări obligatorii de asistență medicală este una nonprofit. Aveți perfectă dreptate când spuneți că din banii pe care îi primesc din aceste fonduri, tot atâtea servicii trebuie să acorde. Totodată, nu fiecare din acești medici de familie sau centre ale medicilor de familie urmează dezideratul și aici este și problema majoră de fapt. În final oamenii nu primesc asistență medicală de calitate.

Cabinetele individuale ale medicilor de familie: lansate în grabă, uitate degrabă . ISTORII

Când faceți astfel de afirmații, și menționați aceasta a doua oara, aveți cazuri când i s-a retras cuiva dreptul de a presta servicii medicale odată ce nu a respectat standardele impuse de autorități?

Eu nu cunosc dacă i s-a retras cuiva... Cel puțin în ultimii doi ani nu am avut așa cazuri.

Asta înseamnă că totuși standardele de prestare a serviciilor medicale din partea cabinetelor medicale individuale sunt respectate?

Cei care continuă să lucreze încearcă să asigure această calitate. Dar totodată aceștia nu mai au profituri și nu mai cumpără mașini din contul fondurilor de asigurări obligatorii.

Mă întreb dacă autoritățile verifică într-adevăr activitatea cabinetelor individuale și în cazul când depistează o problemă – pentru că ați spus că nu întotdeauna se asigură calitate – le retrage licența.

Da. Așa și ar fi.

Dar spuneți că în ultimii doi ani nu s-a întâmplat asta semn că toți respectă regulile impuse.

Eu verific acum dacă s-a retras cineva sau nu...

Din raportul CNAM reiese că în ultimii doi ani s-au închis două cabinete individuale ale medicilor de familie. Unul din cauză că medicul a decedat, iar altul deoarece medicul a renunțat la această activitate.

Așa este.

Dar așa să fie oficial că în urma unor verificări s-au depistat anumite nereguli care au dus la închiderea cabinetului individual nu există cazuri?

Da... fiindcă.. instituțiilor medicale de fapt nu se retrage licența, dar se fac anumite recomandări pentru înlăturarea lor și activitatea lor continuă. Totodată, CNAM are dreptul de a stopa defalcarea anumitor fonduri în caz de depistarea încălcărilor în utilizarea lor.

Ca să revenim acum la impedimente în activitatea cabinetelor individuale ale medicilor de familie, de ce depinde soluționarea acestora? Poate este nevoie de un nou regulament, poate este nevoie de intervenția autorităților care să stabilească reguli mai clare pentru oferirea în comodat a anumitor spații pentru activitatea cabinetelor. Poate asta i-ar încuraja pentru că spuneți că 33 de medici au depus actele pentru acest format de activitate, dar din cauză că nu s-au înțeles cu autoritățile locale au renunțat la idee. Există astăzi un interes din partea Ministerului Sănătății de a promova acest serviciu?

La moment, nu avem interes anume pentru acest serviciu, fiindcă el, de fapt, și-a arătat anumite erori de planificare, erori de strategii în domeniul dat. Noi, de fapt, avem un domeniu de asistență medicală primară foarte bine dezvoltat. Noi avem centrele de sănătate, avem oficii ale medicilor de familie, avem centrele medicilor de familie, avem asociații medical-teritoriale care coordonează activitățile între ele, care își pot cumva consolida bugetele și interacționa între ele. Este un sistem de instituții medico-sanitare publice esențial pentru medicina primară. Noi vorbim acum de accesul tuturor cetățenilor se servicii medicale.

În caz că noi cumva prioritizăm activitatea privată în acest domeniu, noi riscăm la un moment dată să avem niște lipsuri în anumite regiuni sau în calitatea serviciilor medicale, deoarece activitățile private totuși se ghidează după alte reguli, iar în medicina primară este ca fiecare cetățean să aibă acces echitabil la serviciile medicale. Și aici cel mai indicat în acest domeniu este ca, totuși, să fie instituții medicale de stat publice. Totodată, activitatea cabinetelor individuale ale medicilor de familie nu se stopează. Ele continuă mai departe activitatea și doar dacă ei singuri vor decide la un moment dat că nu este în avantajul lor să își continue activitatea ar putea cumva să vină cu o cerere pentru sistarea activității.

Din ceea ce spuneți dumneavoastră reiese un mesaj ca actualii, așa cum spun și ei, vor fi lăsați la voia întâmplării și mai departe?

Ei nu sunt lăsați la voi întâmplării.

Au fost lansați, dar nu li s-au dat vâsle, vorba lor.

Când a fost lansat, a fost foarte clar expus cine și ce responsabilități are. Ei au luat decizia să facă acest pas. Regulamentul a fost vizat de Ministerul Sănătății. Regulamentul de funcționare în baza acelor criterii care au fost descrise și care ei au luat cunoștință. Faptul că nu a fost de la bun început un sistem foarte bine gândit și pus la punct, fiecare detaliu a dus la situația că activitatea lor este diferită față de ceea ce ei au presupus.

Presupunerea lor era că va fi o instituție medicală privată în care ei vor decide ce fac cu banii, care sunt cheltuielile, însă realitatea nu este așa. Asistența medicală primară, prin Legea ocrotirii sănătății, stabilește anumite criterii de acordarea a serviciilor și totodată orice activate care utilizează FAOAM este una nonprofit. Aici a fost neînțelegerea cea mare și poate avântul de la început de a avea o activitate privată a fost înțeles greșit. Ulterior când au devenit mult mai clare lucrurile au diminuat și aceste cereri de a obține aviz din partea Ministerului Sănătății care în ultimi doi ani sunt zero.

Totodată, noi nu zicem că nepromovând această formă de activitatea noi stopăm. Ea nu se stopează. În al doilea rând, asta nu înseamnă că nu se asigură cu asistență primară toate localitățile rurale. Dacă nu există solicitare de cabinet individual într-o localitate, statul intervine cu un prestator public.

În toată această structură reformată ce rol i se rezervă cabinetului individual?

Prestarea asistenței medicale primare.

Este el încurajat să se dezvolte?

Noi nu încurajăm și nu stopăm. Există forme de activitatea care își au obligațiunile și responsabilitățile sale. Noi nu promovăm. Noi nu facem marketing la Minister. Nu insistăm pe anumite forme sau altele. Viața le pune la punct pe ale sale. Dacă nu avem solicitări timp de doi ani...

Oleg Garabajiu: „Drumul pacientului de la durere la tratament s-a scurtat”.

Această formă mai este întâlnită și în alte țări...

Dar nu are avantaje față de o instituție publică. Respectiv nu este sens de a încuraja sau promova, sau altă formă de a mări numărul lor. Dacă ar fi anumite avantaje pentru pacient, atunci s-ar încerca de a crește numărul lor, dar nu există niciun avantaj decât dezavantaje depistate pe parcursul timpului. Aceasta o spun și medicii care lucrează în aceste centre, pentru că ei sunt deconectați de la un sistem foarte bine structurat, un sistem mare în care există o interacțiune între instituții, între medici.

Să nu uităm că medicina nu este o activitate de o singură persoană. Riscul cel mai mare într-o activitate medicală este de a-ți asuma rolul de unicul medic, iar în cabinetele individuale există acest risc, fiindcă în afara medicului de familie care se află în această instituție nu mai este nimeni alături care să-l poată ajuta.

Dar există și asistenți. Există centre care au și până la 14 angajați...

Asistentul medical nu prescrie tratamentul. Pentru a face un diagnostic diferențial sau pentru a indica un tratament corect ai nevoie în cele mai multe cazuri de o a doua părere, de un consiliu, de consultația unui medic specialist.

Dar ei au conexiuni cu policlinicile raionale unde pacienții sunt direcționați la consultațiile specialiștilor...

Pentru asta ei trebuie să facă contracte și să achite aceste servicii ceea ce nu fac de obicei.

Concluzia ar fi că aceste cabinete mai sunt atâtea câte sunt și încetul cu încetul vor dispărea? Entuziasmul dispare.

Totodată ne dăm seama că aceasta nu ar afecta calitatea serviciilor medicale. Chiar dacă ele cumva de la sine dispar...

Ar fi fost aceasta o greșeală acum cinci ani când s-a promovat această formă de asistență medicală primară?

A fost încercare, însă nu a fost dusă până la capăt.

La ce vă referiți când spuneți că nu a fost dusă până la capăt? Nu s-au stabilit regulamente, reguli de joc clare?

Pentru început nu s-au stabilit niște explicații clare însă nu este asta cel mai grav. Mai grav este faptul că ulterior mai multe echipe din Ministerul Sănătății s-au schimbat cu diferite viziuni și la un moment dat a fost abandonată practic acestă idee și nu s-a venit cu anumite rectificări care trebuiau să apară în timp. Totodată și timpul a arătat anumite deficiențe ale acestor cabinete individuale. În acești cinci ani s-a putut face o analiză a impactului...

S-a făcut?

Sigur că s-a făcut și nu există nimeni care ar aduce argumente în avantajul dezvoltării acestor cabinete individuale și dezavantajul unui sistem de medicină primară de stat public care a existat până atunci. El există și acum desigur, dar doar în varianta dată. Mă întrebați de ce nu se mai promovează: pentru că nu mai există argumente pentru acest lucru.

La facultate medicii de familie au un curs de management al medicinii de familie la care li se povestește cum ar putea să inițieze o astfel de activitate...

Dacă ar ajuta astfel de cursuri de management, atunci noi toți am fi manageri și toți am avea afaceri private de succes. Este un curs de bază, dar un manager adevărat trebuie să facă nu doar un curs bază, dar foarte multe perfecționări în acest domeniu și educație în domeniu. Un medic de familie nu poate fi și manager, și medic, și contabil și să reușească să negocieze anumite contracte prestări-servicii, livrări și altele.

Dar centrele medicilor de familie care unesc mai mulți specialiști care își pot permite mai multe împreună, să dezvolte mai multe servicii...

Și cheltuielile cresc în cazul acesta.

Am discutat cu un medic de familie care administrează un centru al medicilor de familie și are 14 angajați, un laborator, ultrasonograf...

Și ce impedimente au în activitate?

Nu au spațiu...

Aceasta și este una din condiții. Până nu obții spațiu, nu poți să activezi. Asta face parte din negocierea medicului de familie sau centrului medicilor de familie pentru a obține acest spațiu. Nu este responsabilitatea Ministerului Sănătății de a obține și acorda acest spațiu. Asta era de la bun început clar scris că ei negociază cu autoritățile publice locale oferirea spațiului.

Și dacă nu se înțeleg?

Medicul de familie trebuie să fie și manager, negociator și medic, și contabil și foarte multe activități. Un alt aspect important, ceea ce noi vorbeam, dar nu am intrat în detalii: orice activitate care utilizează fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală este o activitate nonprofit, respectiv nu de fiecare dată, dacă urmezi toate rigorile și cerințele de activitate, poți măcar să acoperi toate aceste cheltuieli, nu încă să ai și profit. Tocmai de asta FAOAM sunt cumva... două surse are importante: din contribuții și jumătate are din bugetul de stat. Iată de ce o instituție medico-sanitară publică reușește să acopere aceste cheltuieli, fiindcă compania de asigurări are o altă abordare este o instituție medicală publică și atunci când vorbim de o activitatea medicală privată deja deoarece cabinetul individual al medicului de familie este o activitate privată.

Dar nu este una privată deplin, este medic de liberă practică?

Și cum diferențiați aceasta?

Și o instituție publică de ce ar trebui să aibă mai mulți bani?

Dumneavoastră ați spus liberă practică. Și care e diferența? De ce trebuie să aibă medicul acesta...

Și ceilalți primesc bani exact pentru numărul de pacienți înscriși în listă. Un medic de familie de la o instituție publică tot aleargă să aibă o listă cu pacienți...

Fiindcă atunci când avem un centrul de sănătate sau o asociație medico-teritorială cheltuielile sunt raportate împărțite la numărul de medici pe care îi are. Și atunci când ai un contabil la un medic de familie sigur că cheltuielile vor fi mai mari.

Liuba Grăjdianu: Când sistemul nu are soluții, trimite pacientul la medicul de familie”.

Dar el poate să externalizeze anumite servicii...

... dumneavoastră insistați de jumătate de oră pe aceiași întrebare de ce noi nu promovăm chestia asta. Eu nu înțeleg ce răspuns vreți de la mine. Dacă mi-ați da alte întrebări, eu sunt foarte deschis să răspund la întrebări. Dar dacă jumătate de oră, unica ce mă întrebați de ce noi nu promovăm chestia asta. Dumneavoastră ca cetățean, ca jurnalist să-mi explicați de ce noi asta trebuie să o facem?

Eu nu spun asta. Eu vă întrebam de ce unii au mai mulți bani și ceilalți mai puțini bani. Tot atâtea cheltuieli au, nu?

Nu. Dacă nu ați înțeles lucru acesta îmi pare rău, dar eu chiar am foarte multe activități și nu voi repeta de 20 de ori. Eu știu că veți alege să dați ceea ce vă...

Eu voi da exact așa pentru că e un interviu foarte delicat și voi da exact ceea ce ați spus dumneavoastră.

Atunci îl trimiți mai întâi la aprobare și după asta îl publicați...

NOTĂ: Interviul a păstrat răspunsurile domnului Ion Prisăcaru. Redacția nu a solicitat aprobarea dânsului pentru publicarea materialului și consideră această solicitare drept o încercare de a cenzura activitatea jurnalistului. Legislația interzice orice tip de imixtiune în conținutul, forma sau în modalitățile de creare şi prezentare a materialelor jurnalistice din partea oricăror persoane sau autorități publice.

Notă: Acest material a fost realizat în cadrul proiectului „Democrație participativă pentru drepturi și echitate în sănătate”, desfășurat de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS). Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă în mod special poziția finanțatorului, Fundața Soros-Moldova.

CULTURA SANITARĂ: Angela Paraschiv, secretar de stat la MS: „Spălatul pe mâini depinde de mai multe condiții - apă caldă, săpun lichid, șervețele, hârtie igienică” PARTEA III

Angela Paraschiv, secretar de stat la Ministerul Sănătății: „Am primit aprobare de la Guvern să reorganizăm ANSP în Institut Național pentru Sănătate Publică”. Partea I

Ștefan Botnar, ex-consilier în Cabinetul ministrei Sănătății: „Ala Nemerenco este ministru și minister. Restul sunt proști, incompetenți, cu dizabilități mintale sau corupți”

Tag: #EXPRIMĂ-ȚI PĂREREA DESPRE DREPTUL ȘI ECHITATEA ÎN SĂNĂTATE

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.