Povestea unei moldovence care a plecat în America să câștige mii de dolari, iar acum e nevoită să-i cheltuie pe tratamentul unei boli grave cu care s-a întors de-acolo

Sursa Foto: Arhiva personală

Cristina Ghermanschi

04 octombrie, 2023, 17:01

Vizualizări: 39459

O tânără mamă din Moldova luptă cu boala Lyme după ce a lucrat în Alaska. Inițial a plecat cu speranța unor venituri mari, dar condițiile extreme și înțepăturile de țânțari au dus la simptome grave ale bolii Lyme. Întoarsă acasă, simptomele s-au agravat, iar diagnosticul, în cele din urmă, a fost confirmat. Cu toate eforturile, tratamentul în Moldova a fost insuficient, iar acum, femeia caută ajutor într-o clinică specializată din București.

Notă: Borrelia burgdorferi este bacteria care cauzează boala Lyme. Potrivit literaturii de specialitate, ciclul de viață al bacteriei este foarte complex, o parte a acestuia desfășurându-se în interiorul căpușei. Restul ciclului de viață se desfașoară parazitând diverse mamifere precum șoarecii sau cerbii. Omul nu face parte din ciclul de viață al bacteriei, dar se poate infecta în cazul în care este mușcat de o căpușă.

În Republica Moldova, Olga Costru-Ciutac, acum în vârstă de 34 de ani, era angajată a Poliției de Frontieră. Salariul pe care-l primea și activitățile de după programul de lucru nu-i ajungeau însă să acopere toate cheltuielile casnice și creșterea fiicei, așa că a luat o decizie grea – să se concedieze și să plece pentru câteva luni la muncă în altă țară, pe alt continent.

Olga a povestit pentru Sănătate INFO că în acel moment i se părea o oportunitate de a face bani mulți și rapizi. Însă toate lucrurile care i se întâmplau înainte de plecare, parcă încercau să o convingă să rămână. De la serviciu nu putea să-și ia concediu pe cont propriu din cauza stării de urgență impusă de războiul din Ucraina. Într-un final, lucrurile s-au aranjat și iat-o în avion spre Alaska.

„Lucrezi 2 luni jumătate și faci 15 mii de dolari. Mie mi-au strălucit ochii. Am plecat, insistând ca și sora mea să vină cu mine. Îi spuneam că, dacă lucrăm cot la cot, vom reuși să terminăm renovarea casei părintești. Ne mutasem de curând într-o localitate nouă, după ce decedase tata, și aveam în plan să lucrăm împreună timp de un an sau doi, vara și iarna, să adunăm câte 15 mii de dolari în fiecare vară și încă 15 mii în fiecare iarnă pentru a finisa casa. Mi-am lăsat fiica în grija mamei mele și am plecat în Alaska împreună cu sora mea și o colegă de la serviciu”, își amintește femeia.

Visa să-și cumpere și o mașină ca să-și poată duce fetița la diverse activități, dar și pentru a ajunge mai ușor la locul de muncă. La fabrica din Alaska, unde moldovencele urmau să lucreze câte aproximativ 17 ore din 24, în condiții de frig și umiditate extremă, în fiecare zi cel puțin un angajat se îmbolnăvea.

„În fabrică era foarte frig și aerul - foarte umed, erau 2-3 grade. Am avut noroc că ne luasem haine groase. Eram îmbrăcați cu trei rânduri de pulovere groase, cu maletă, cu maiouri, scurtă, fular, căciulă, multe rânduri de haine. Ni s-au promis haine speciale, dar nu le-am mai primit. Ni s-a spus că va fe greu, dar nu ne așteptam să fie într-atât de greu. Lucram 16, 17 ore fără întrerupere și în condiții extreme, frig umiditate. Eram 16 ore în picioare, iar pauza de masa era de 30 de minute. Dormeam doar câte 3-5 ore din 24 de ore, în fiecare zi timp de 2,6 luni”, a povesti Olga pentru Sănătate INFO.

Supraoboseala, epuizarea, frigul și umiditatea din fabrică și-au pus amprenta pe starea ei de sănătate. Mai mult, Olga spune că a fost înțepată de țânțari, care au slăbit-o și mai mult.

„O pișcătură mi-a atras atenția, un țânțar m-a pișcat de față, pe obrazul stâng , mai aproape de ochi și s-a învinețit. S-a făcut parcă o pată, dar nu a fost ca un cerc migrator ca la mușcătura de căpușă, dar s-a inflamat ochiul, iar în următoarele zile mi-a apărut acnee, pe gât, pe barbă, apoi pe spate.”

Olga își amintește cum: „După acea pișcătură mereu afirmam că țânțarul acela părea suspect. Mă gândeam că s-ar putea să fie un țânțar care transmite ceva, mai ales că știam că există infecții care se transmit prin înțepăturile de insecte”.

„Nu mă gândeam ce mă așteaptă”

La scurt timp s-au manifestat primele semne ale bolii Lyme, asemănătoare cu simptomele unei răceli: febră, dureri în gât, dureri de cap, nas înfundat. Olga nu știa exact ce are și nici nu credea că e Lyme, pentru că o mușcase un țânțar, iar infecția e transmisă, de obicei, de căpușe. Pentru că nu avea acces la servicii medicale și la investigații, nu a beneficiat de tratament imediat, așa că simptomele s-au agravat. În scurt timp a început să tușească și să aibă dureri de oase. Olga povestește că în fiecare zi apărea un nou simptom al bolii.

„Noi acolo nu prea aveam condiții medicale, într-o încăpere, asemănătoare unui container era un medic sau asistent medical la care apelam ori de câte ori aveam nevoie de asistență medicală. Eu m-am adresat de vreo 2 ori cu dureri mari de genunchi, după o lună de la pișcătură. Medicul mi-a dat un suport de fixat genunchiul și pastile de durere, bomboane pentru dureri de gât și paracetamol, cam asta era.”

Femeia ne-a mai povestit că a rezistat situației datorită bucătarului șef. Împreună cu mâncarea el le pregătea și „tincturi magice”, celor care se îmbolnăveau - ceai din ghimbir și diverse plante.

Pe măsură ce timpul trecea, durerile de genunchi se intensificau și Olga a început să simtă dureri în regiunea umerilor. Ea bănuiește însă că erau de la niște utilaje grele pe care trebuia să le împingă pe o bandă rulantă.

„Durerile erau groaznice, eu mă gândeam că organismul meu este epuizat, că i-am dat prea mare stres și mă gândeam că atunci când voi ajunge acasă v-a trece durerea.”

Femeia a revenit în Moldova după trei luni de muncă în Alaska, adică imediat ce I s-a încheiat contractual. Simptomele de răceală și epuizare nu dispăreau însă. Dimpotrivă, se intensificau, motiv din care a decis să facă o serie de investigații medicale.

„Am făcut o radiografie la plămâni, la Ungheni, să văd de ce tușesc atât de mult, iar radiografia era bună. Apoi am dat niște analize care la fel au ieșit bune, iar medicii presupuneau că starea mea de rău ar putea fi cauzată de diferența de temperatură pe care o suportasem”.

După o perioadă scurtă, observând că durerea în genunchi nu se ameliorează și că tusea nu dispărea complet, Olga a decis să facă investigații mai minuțioase. A mers să se informeze, dar nu la Ungheni, unde medicii au tratat-o mai mult simptomatic.

„Pe 21 septembrie 2022, am mers la Spitalul Dermatovenerologic din Chișinău și am vorbit cu medicul Rodica Bodrug despre dorința mea de a face analize. I-am povestit despre locurile în care am călătorit și despre simptomele pe care le experimentez. Ea m-a întrebat detalii despre tipul durerii, iar după ce i-am explicat acest lucru, medicul mi-a spus să dăm analiză să vedem dacă nu cumva e Lyme.”

Olga era convinsă că nu putea avea boala Lyme, mai ales că în 2020-2021 făcuse investigații, din proprie inițiativă, și rezultatele arătau că era sănătoasă. A făcut, totuși, investigațiile sugerate de medicul de la Spitalul de Dermatologie și Maladii Comunicabile. Când au venit rezultatele, acestea au confirmat prezența bolii.

„Am rămas șocată și am negat acest lucru. Am spus că nu am fost mușcată de nicio căpușă, iar doamna doctor mi-a spus că mulți oameni se infectează prin alte insecte, țînțari, purici, păianjeni, etc., mai ales cele de pe teritoriul Americii de Nord .”

Medicul i-a prescris antibiotice, afirmă Olga, asigurând-o că starea sănătății ei se va îmbunătăți, deoarece boala era într-un stadiu incipient. Doctorița i-a recomandat însă să facă investigații suplimentare și pentru alte maladii infecțioase.

„Mai bine nu mă duceam”

Olga a mers cu rezultatele analizelor la al doilea medic, iar acesta i-a explicat că IgM-ul pentru boala Lyme poate fi prezent în organismal fiecărui om și poate da rezultate fals- pozitive. Această afirmație a liniștit-o în acel moment și Olga a început să creadă că nu suferă de Lyme.

„Medicul mi-a spus că dacă tare îmi doresc să mă duc să mai dau analize repetate la alt laborator. Eu m-am dus acasă, în acea zi nu am mai dat analize că deja era târziu, am mai lăsat să treacă câteva zile. Credeam că nu am Lyme sau cel puțin așa voiam să cred”.

Peste câteva zile, ea a făcut totuși, analize repetate, iar unul dintre rezultate a indicat prezența bolii Lyme într-o măsură minimă. Olga a revenit la medicul care anterior i-a spus că nu suferă de Lyme, deoarece indicatorii erau la limită. Între timp, povestește femeia, a început să ia diverse vitamine pentru întărirea sistemului imunitar și crede că anume acest lucru au împiedicat infecția să avanseze.

Ca să se convingă că nu are Lyme, Olga a mai cerut opinia unui medic, care la fel ca al doilea i-a spus că nu are boala. Nici ecografia pe care a făcut-o la genunchi nu i-a arătat că ar avea vreo problemă.

„I-am spus medicului că mă doare tare, iar el m-a întrebat câți ani am. I-am spus că 34, iar el a spus că după 34 este normal să avem dureri de oase, să scârțâie, a spus că așa ne trăim toți viața. M-a întrebat dacă am fost mușcată de vreo căpușă, i-am spus că nu, iar el mi-a sugerat să arunc acele analize, pentru că erau „fals pozitive”.

După ce a revenit de la consultul medical, Olga și-a continuat viața în mod obișnuit, doar că după câteva zile, durerile au început să se accentueze.

„Simptomele au evoluat atât de brusc, aveam dureri mari după cap, simt și acum presiunea la cap, de parcă îl strivește cineva. Simțeam gravitația, mai ales noaptea când mă culc îmi simt capul atât de greu încât mi se pare că se bagă singur în pat. Mai apoi au început simptomele neurologice, furnicături cu înțepături în mâini foarte pronunțate, de parcă merge ceva prin corp de la cot spre membre, uneori simt cum mi se încleaștă maxilarul, simt slăbiciuni, oboseală excesivă, eu nu puteam urca un etaj. Niște simptome foarte ciudatate. Într-o zi am scăpat telefonul din mână, nu îl puteam ține în mână, cineva s-a aplecat să mi-l ridice. Atunci am înțeles că ceea ce am, e ceva serios”.

Olga ne-a spus că a citit despre boala Lyme în trecut, știind că este transmisă prin înțepăturile de căpușe, însă niciodată nu a considerat că este o problemă atât de gravă. Apoi a început să caute informații despre boala de care nu era sigură că o avea.

„Între timp am aflat că o colegă cu care am lucrat în Alaska a revenit acasă la fel cu acest Lyme, ea ținea legătura cu sora mea. În cele din urmă, ambele am fost diagnosticate cu Lyme”.

Olga afirmă că este una dintre cele mai mari provocări ale vieții ei. Lyme este o boală care, netratată la timp, se transformă în boală cronică și are nevoie de tratament de susținere. Olga este unul dintre pacienții care, din nefericire, a întârziat să o trateze într-un stadiu incipient, așa alți pacienți cu Lyme cu care contactează au sfătuit-o pur și simplu să învețe să trăiască cu ea. După tratamentele cu antibiotice, bacteria Borrelia trece în fază latentă. Doar că orice infecție virală poate declanșa boala din nou.

„După ce am terminat tratamentul cu antibiotic, am fost infectată cu Covid-19 și simptomele au revenit, iar analizele nu arătau bine deloc. Când suferi de Lyme, te simți prins într-un cerc vicios, fără să știi dacă vei reuși vreodată să ieși din el.”

Olga spune că s-a simțit într-adevăr mult mai bine după tratamentul cu antibiotice, doar că durerile de genunchi și de cap, precum și simptomele răcelii au reapărut odată cu terminarea tratamentului. Medicii cu care s-a consultat i-au sugerat să caute ajutor la clinicile în afara țării, deoarece în Republica Moldova ar exista puțini specialiști în tratamentul de susținere al bolii Lyme.

„Am mers la o clinică specializată la București și am mers acolo. Consultația m-a costat 100 de euro la un singur medic. Cel specializat pe problema mea vine din Germania pentru câteva zile pe lună. La el consultația mă costă 200 de euro. Aș vrea să ajung la acest doctor, dar deja nu mai rezist financiar. Eu am făcut-o doar pe cea de 100 de euro și mi s-a explicat totul despre Borrelia, despre Lyme, despre infecții, coinfecții și despre cum reactivează, capsulează, cum are loc evoluția tratamentului, a bolii, etc.”

În final, Olga ne-a spus că cel mai mare regret al ei este că nu a început tratamentul din faza lui incipientă și îi sfătuiește pe oamenii care au simptomele bolii Lyme să ceară ajutorul medicilor cât se poate de repede.

„Îmi pare foarte rău că nu am acționat imediat după primul consult medical, atunci când mi s-a depistat boala. Vreau să le spun tuturor celor cărora li se confirmă prezența IgM-ului pozitiv să nu aștepte nicio secundă după ce primesc rezultatele - să înceapă imediat tratamentul prescris. Am citit că șansele de vindecare sunt mult mai mari dacă începi tratamentul în primele 3 luni, deci nu lăsați timpul să treacă.”

În Republica Moldova, potrivit datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), îmbolnăvirile de Lyme se mențin la un nivel relative stabil, având o tendință ușoară de creștere în comparație cu anii pandemici. Pe parcursul anului 2022, 144 de oameni s-au îmbolnăvit de Lyme în 14 raioane ale țării. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în Municipiul Chişinău - 72 cazuri, iar cele mai puține (6 cazuri) – în raionul Orhei. Anul trecut, potrivit specialiștilor, Lyme a afectat destul de mulți copii – 37 din totalul de 144. Printre aceștia au fost și copii cu vârsta cuprinsă între 0-6 ani.

Semnul cel mai frecvent al bolii Lyme este „eritemul migrator” sau roșeața, o leziune a pielii care apare la 60-80% dintre pacienți. Acesta se manifestă inițial ca o pată de culoare roșie care se extinde. Pe măsură ce crește, pata poate rămâne de culoare roșie sau devine mai palidă în centru, cu cercuri roșii concentrice, alternând cu cercuri de piele sănătoasă. Adesea, eritemul migrator este însoțit de alte manifestări acute ce apar la 03-32 de zile de la înțepătura capușei: astenie, febră, cefalee, artralgii (dureri ale articulațiilor), mialgii (dureri musculare). Aceste semne clinice de boală necesită adresare urgentă la medic, care va prescrie investigații respective de laborator pentru diagnostic și tratamentul corect.

Notă: Acest material a fost realizat în cadrul proiectului „Facilitarea participării civice în procesul decizional în sănătate”, desfășurat de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS). Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă în mod special poziția finanțatorului, Fundața Soros-Moldova.

Centrul Universitar în Îngrijirile Paliative – o iluzie, într-un stat unde există doi medici în medicina pediatrică de ambulatoriu în întreaga țară

Cine și cât trebuie să plătească pentru asigurarea medicală obligatorie în sumă fixă pentru anul 2024

Amenințare cu grevă: Angajații Spitalului „Toma Ciorbă” și Spitalului Dermatologic se opun fuziunii

Tag: #EXPRIMĂ-ȚI PĂREREA DESPRE DREPTUL ȘI ECHITATEA ÎN SĂNĂTATE

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.