„Când am ajuns la Chișinău a dat ochii peste cap. Mă țineau două asistente de subraț. Au spus că le pare rău, dar Ionuț a murit”

Sursa Foto:

redactor

24 noiembrie, 2015, 17:06

Vizualizări: 7109

Autor: Irina Papuc

Sistemul medical din Moldova poate fi numit și un sistem al morților și indiferenței. Fără să existe explicații plauzibile - nici medicale, nici omenești - copii care trebuiau să trăiască ajung să se stingă mult prea devreme. Mărturiile mamelor care au ajuns să-și piardă copiii prin spitalele de la noi sunt cutremurătoare și vorbesc nu despre incompetența doctorilor din Moldova, ci despre o indiferență de neclintit cu nimic. Nici chiar dacă trimit un copil în mormânt.

Polina și-a pierdut de curând băiețelul de numai patru luni. Fără să fie doctor simțea că cu băiețelul ei ceva nu este în regulă încă pe 12 octombrie, când a mers cu el la medicul din sat. După o examinare de rutină doctorul a stabilit că are bronșită.

„Ne-a dat Zinat și sirop Flavamed. După șase zile m-am dus din nou la ea. I-am spus că tratamentul nu e bun. Ea m-a liniștit, a spus că trebuie să continui cu siropul și că el se înădușă, pentru că nu poate scuipa singur. A spus să-i mai fac frecție cu spirt. Până să ajung la spitalul din Orhei am fost de trei ori la ea. Ultima dată, pe 4 noiembrie, l-a ascultat și a zis că nu-i bine și că ar fi bine să mă duc la spital. Am chemat ambulanța și pe la 17:00 sau 18:00 seara eram acolo. Au făcut o radiografie, dar au zis că nu-i nimic grav - pneumonie pe dreapta”.

De aici însă necazurile abia începeau. „Soțul m-a sunat și mi-a zis că mă poate duce la Chișinău cu mașina, să nu mai așteptăm până dimineața. Dar eu eram liniștită, doar doctorii au zis că nu-i nimic grav. În spital era foarte frig, pentru că au stins căldura. Au spus că așa fac în fiecare noapte”.

Un copil de doar patru luni cu pneumonie, internat într-un spital în care nu se face încălzire în toamnă târzie - nici pe departe nu este o situație normală. Polina povestește că asistentele medicale nu-i găseau venele ca să-i pună perfuzii. Procesul a durat câteva ore. „Era foarte frig. Copilul era rece ca gheața. A venit o doctoriță care a adus un ogheal, l-au înfășurat și au mai adus niște sticle cu apă fierbinte”.

După spusele mamei, abia pe la mijlocul nopții au reușit să-i pună perfuzii. „Vorbeau foarte urât și mă dădeau afară din reanimare, să nu văd cum îl împung. Era tot înfipt de ace și plânge într-una”. Culmea, după ce au pus perfuzia asistentele au stins lumina, pe motiv că astfel economisesc energie. Totul se întâmplă într-o secție de terapie intensivă și reanimare. În plus, copilul a fost dus într-o secție pentru adulți.

„Mă chinuiam să-l hrănesc. Storceam piept și-l hrăneam cu seringa. Eram nevoită să stau pe întuneric, pentru că cei doi bărbați care erau acolo îmi spuneau să sting lumina”, își amintește. Acum cel mai mare regret al ei este că nu și-a ascultat soțul. Poate l-ar fi salvat dacă ajungeau la Chișinău din timp. Și erau doar 20 de minute de mers cu mașina. „Eram asigurată într-una că nu e nimic grav, dar nici nu ne-au dat voie să plecăm cu mașina. Au spus că trebuie să scriem cerere la șeful se secție, dar el noaptea nu e în spital”...

A doua zi dimineață, medicii de aici au chemat Serviciul de Ambulanță pentru a-l transfera la Institutul Mamei și Copilului. Abia atunci, ca printre altele, i s-a transmis că băiețelul este în stare gravă.

„Cum în stare gravă? Nu înțelegeam… Doar mi-au spus că e o pneumonie pe dreapta, cu gradul de severitate 2… La televizor am auzit că au spus că era 3, dar mint, pentru că nouă ne-au spus altceva”. Acum însă aceste detalii nu-l mai întorc din sicriu pe fiul lor, Ionuț…

Ambulanța de la Chișinău însă a ajuns după amiază, pe la 14:00. Ionuț deja se sufoca. „Au trimis o mașină fără niciun fel de aparate. L-am ținut în brațe tot drumul. Se sufoca…” Polina își aduce aminte că atunci când au intrat în spital copilul deja era în stare critică.

„L-am văzut că dă ochii peste cap… Repede l-au intubat. Mi-au spus că a intrat în comă. Așa a stat două zile, a făcut și stop cardiac, dar mi-au spus că au reușit să-l salveze atunci. Pe data de 7 noiembrie s-a stins... Mă țineau două asistente de subraț. Au spus că le pare rău, dar Ionuț a murit”.

Acum, femeia este sigură că vrea să facă dreptate, iar cei responsabili de moartea copilului, dar și de atitudinea inumană, să fie pedepsiți. Deocamdată Polina și soțul ei așteaptă concluziile unei comisii a Ministerului Sănătății. Peste o lună urmează să vină și rezultatele autopsiei.

Amintim că Ionuț avea bronhopneumonie bilaterală, dar a fost tratat cel mai probabil greșit, medicul din sat (Peresecina, Orhei), vorbind despre o pneumonie care nu-i punea în pericol viața. Dacă era diagnosticat la timp, ar fi putut supraviețui. O recunosc chiar doctorii.

„Dacă după o săptămână de tratament nu sunt rezultate, ar fi bine de îndreptat acest copil către un pneumolog şi să facă investigaţii. Să se ia analiză de sânge şi să se facă o radiografie”, a declarat astăzi medicul neonatolog, Mihai Stratulat pentru un post de televiziune, făcând referire la acest caz.

█ Citește la aceeași temă:

Un copil de doar câteva luni a murit de pneumonie, după ce a fost tratat de altă maladie

De ce a plecat un secretar de stat de la Ministerul Sănătăţii

Rezistența la antibiotice provoacă anual sute de mii de decese în Europa. Ce situație avem în R.Moldova

„Vă îndemnăm să adoptați legislația privind controlul tutunului fără modificări care ar slăbi protecțiile propuse”. Scrisoarea Directorului General al Campaniei pentru Copii Fără Tutun către Parlament

Tag:

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.