Rezistența la antibiotice provoacă anual sute de mii de decese în Europa. Ce situație avem în R.Moldova

Sursa Foto: www.antibioticresearch.org.uk

Cristina Ghermanschi

18 noiembrie, 2024, 15:36

Vizualizări: 382

În Regiunea Europeană a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), rezistența la antimicrobiene (RAM) este responsabilă de aproximativ 133.000 de decese anual și contribuie indirect la 540.000 de decese în fiecare an.

Republica Moldova nu este o excepție, spune un comunicat al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), care anunță că în perioada 18-24 noiembrie, țara se alătură inițiativei globale de marcare a Săptămânii mondiale de Conștientizare a Rezistenței la Antimicrobiene (RAM), cu gen „Educăm. Pledăm. Acționăm acum”.

Deși infecțiile nosocomiale își fac tot mai mult loc în instituțiile medicale din R.Moldova, date privind numărul cazurilor înregistrate nu sunt făcute publice de către ANSP.

Instituția spune doar că în Republica Moldova un număr tot mai mare de infecții sunt cauzate de bacterii rezistente la antibioticele de primă linie, punând astfel în pericol nu doar sănătatea pacienților, ci și siguranța personalului medical.

Ce este rezistența la antimicrobiene?

Potrivit ANSP, rezistența la antimicrobiene (RAM) apare atunci când bacteriile, virusurile, ciupercile și paraziții dezvoltă capacitatea de a supraviețui în prezența medicamentelor care, de obicei, le omoară sau le opresc creșterea. Astfel, tratamentele devin ineficiente, iar infecțiile devin tot mai greu de tratat, ceea ce poate duce la complicații grave sau chiar la moarte.

Realitatea în spitale: Infecții rezistente la tratamentele standard

În 2023, datele la nivel național au arătat că infecțiile nosocomiale (cele asociate spitalelor) devin tot mai frecvente și mai greu de tratat. Bacterii precum Klebsiella pneumoniae și Pseudomonas aeruginosa au prezentat rate alarmante de rezistență la antibiotice, precum carbapenemele și cefalosporinele de generația a III-a. Aceste bacterii sunt adesea implicate în infecții grave, cum sunt pneumonia sau infecțiile urinare. În cazul Klebsiella pneumoniae, rezistența la carbapeneme depășește 69%, iar la cefalosporine de generația a III-a ajunge la 94%, ceea ce limitează grav opțiunile de tratament. Pseudomonas aeruginosa, o altă bacterie frecvent întâlnită în spitale, are o rezistență de 57% la carbapeneme și 64% la aminoglicozide.

Deși recunosc că rezistența la antibiotice este o provocare pentru sistemul de sănătate, autoritățile naționale nu prezintă nicio cifră privind numărul de infecții nosocomiale înregistrate de către instituțiile medicale, câți pacienți au avut de pe urma lor, câte dintre aceste infecții au fost raportate și ce măsuri trebuie întreprinse de către instituțiile medicale pentru a diminua numărul de infecții, pe care pacienții le pot căpăta aflându-se spitalizați.

Potrivit ANSP există o serie de măsuri pe care instituțiile medicale și responsabilii din acest domeniu trebuie să le întreprindă pentru a preveni și combate rezistența la antimicrobine.

Măsuri de prevenire și combatere a RAM

Printre cele mai importante măsuri se numără:

- prevenirea și controlul infecțiilor, inclusiv prin vaccinările de rutină;

- controlul infecțiilor în unitățile sanitare, fermele și spațiile din industria alimentară;

- instruirea și formarea specialiștilor medicali în prevenirea și combaterea RAM;

- asigurarea accesului la apă curată, canalizare, igienă și vaccinuri;

- minimizarea poluării și asigurarea unui management adecvat al deșeurilor și salubrității;

- utilizarea prudentă a antibioticilor în agricultură, creșterea animalelor și industria alimentară;

- informarea populației și supravegherea utilizării cu precauție a antimicrobienelor, etc.

Vom preciza că Republica Moldova a aprobat un Program național pentru combatere a rezistenței antimicrobiene (2023-2027), care vizează reducerea consumului irațional de antibiotice și menținerea eficienței tratamentelor.

Cum să evităm abuzul de antibiotice?

Medicul internist Angela Selivanov subliniază că utilizarea incorectă a antibioticelor este principalul factor care contribuie la dezvoltarea rezistenței.

„Utilizarea incorectă prescrisă de medici, utilizarea de sine stătătoare de către pacienți, cunoștem că foarte mulți își autoindică și folosesc antibiotic, de asemenea utilizarea grupei necorespunzătoare de antibiotic. Toate acestea duc la rezistența la antibiotice”, clarifică medicul.

Cum putem evita utilizarea inadecvată a antibioticelor?

„Antibioticele sunt medicamente care sunt categoric prescrise doar cu rețetă. Nu poate fi acest medicament eliberat de farmacist fără prescripție medicală. Acesta ar fi primul moment. Al doilea moment ar fi utilizarea corectă de către medici. Noi toți trebuie să ne conducem după anumite ghiduri de specialitate, să nu fim induși de cerințele pcienților. Noi destul de frecvent avem situații în care mamele cu copii vin și ne spun „copilul meu nu o să iasă din această infecție sau din această viroză fără antibiotice” sau „din experiența mea, doar cu antibiotic eu ies din această situație clinică, nu trebuie să fim induși de asemenea suspiciuni. Noi indicăm antibioticul strict după anumite indicații”, a explicat Angela Selivanov.

Când să ne dăm seama că tratamentul nu funcționează?

Una dintre cele mai importante întrebări este: Când știm că antibioticul nu este eficient?

Medicul internist explică faptul că, de obicei, eficiența unui tratament cu antibiotic se poate evalua în 3 zile, iar medicii trebuie să reia evaluarea pacientului pentru a verifica dacă simptomele scad sau dacă există semne de îmbunătățire.

„De exemplu: dacă avem febră- ea cedează, după starea generală, semne de intoxicații și evident sunt importante criteriile de laborator- avem scăderea anumitor probe informatorii, ceea ce ne ajută să determinăm eficacitatea. Desigur, nu avem așteptări de rezultate imediate în prima zi. Este necesar un interval de 72 de ore pentru a observa răspunsul”

În concluzie, rezistența la antibiotice reprezintă o problemă de sănătate publică globală, iar acțiunile individuale și colective sunt esențiale pentru combaterea acestui fenomen. Utilizarea responsabilă a antibioticului, atât de către profesioniștii din sănătate, cât și de către populație, este cheia pentru prevenirea unui viitor în care infecțiile devin imposibil de tratat. Săptămâna mondială de conștientizare a RAM este un moment important pentru a educa și mobiliza toate părțile implicate pentru a proteja sănătatea publică și pentru a salva vieți.

„E ca și cum ați invita țânțarii să discute despre malarie”. Remarci acide, microfoane închise și acuzații absurde. Cum au avut loc dezbaterile de la Parlament pe subiectul controlului tutunului

Lupul, paznic la oi sau cum deputații de la Chișinău oferă industriei tutunului tribuna Parlamentului. Legislația națională și convențiile internaționale, încălcate

Apel public al Universității de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” pentru susținerea proiectului de Lege pentru Controlul Tutunului: „Este un pas crucial pentru sănătatea tinerilor”

Tag: Rezistența la antibiotice infectii nasocomiale ANSP

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.