Moartea, ca instrument de măsurare: Cum inacțiunea statului duce la mii de decese evitabile în fiecare an în Republica Moldova

Sursa Foto: Elena Covalenco/Sănătate INFO

Irina Papuc

02 iulie, 2024, 14:11

Vizualizări: 1236

Anul trecut Ministerul Sănătății a aprobat Planul Național de prevenire și control al bolilor netransmisibile prioritare în Republica Moldova pentru anii 2023-2027. Acesta este succesorul unui program național de promovare a Sănătății care a expirat în 2020 și care a eșuat, pentru că o parte dintre obiectivele stabilite au rămas neatinse.

După un an de la implementarea noii Strategii, Ministerul Sănătății recunoaște că nu a realizat niciun indicator care se referea la modificarea legislației pentru controlul alcoolului și tutunului, deși fumatul și consumul de alcool sunt factorii care duc la cele mai multe decese și îmbolnăviri la nivel național. De asemenea, autoritățile nu au introdus niciun fel de taxe pentru alimente nesănătoase, așa cum recomandă Organizația Mondială a Sănătății, deși cercetările confirmă că reglementările legale, combinate cu campanii complexe de informare, pot influența comportamentele umane, implicit, să-i determine pe oameni să facă alegeri mai sănătoase în materie de obiceiuri și alimentație.

Bolile netransmisibile, cum ar fi infarctul, accidentele vasculare cerebrale, cancerele, diabetul etc, sunt responsabile de 80 % dintre decesele din Republica Moldova. În 2023 au decedat 33.820 de oameni, conform datelor preliminare ale Agenției Naționale de Sănătate Publică (ANSP). Cele mai multe decese sunt legate de bolile aparatului circulator, cum ar fi infarct, cardiopatii, boli cerebro-vasculare, în total peste 19.500.

Cancerele omoară anual peste 5.900 de oameni, iar bolile pulmonare – peste 1.500 de oameni. Potrivit datelor oficiale, fumatul, consumul de alcool și obezitatea sunt cei mai mari factori de risc pentru dezvoltarea cancerului. Prin reducerea fumatului, consumului de alcool și prin diete echilibrate ar putea fi evitate 5 din 10 cazuri de cancer – o demonstrează experiența altor țări în materie de prevenție și politici publice.

Așadar, reieșind din aceste date, Ministerul Sănătății ar trebui să se axeze prioritar pe trei domenii cheie – controlul tutunului, alcoolului și a produselor alimentare procesate, cu conținut mare de zahăr și grăsimi nesănătoase. Anul trecut, Ministerul Sănătății a aprobat un Plan național de control al bolilor netransmisibile prioritare pentru perioada 2023-2027.

Am analizat acțiunile aprobate și cele realizate după un an de implementare pentru a înțelege cât de eficiente și targetate sunt acțiunile autorităților pentru a reduce impactul industriilor de vicii și a salva vieți. Una dintre principalele concluzii este că autoritățile se concentrează pe acțiuni numeroase, dar cu impact minim asupra schimbării comportamentelor oamenilor și a descurajării deciziilor nesănătoase.

La nivel mezo și micro, Ministerul Sănătății a raportat zeci de acțiuni care au consumat din resurse publice în doar un singur an peste 14 milioane de lei sau echivalentul a peste 700.000 EURO, însă a neglijat acțiuni la nivel macro care pot influența în termeni restrânși comportamentul a milioane de oameni și aduce la bugetul public miliarde de lei. Eficiența acestora este demonstrată științific deja de decenii, iar experiența mai multor țări întărește convingerea că acestea funcționează. Republica Moldova nu trebuie să inventeze roata – cea mai eficientă cale de a salva vieți este taxarea.

Statul a decis - accize mai mici, mai puțini oameni salvați

Și nu este o exagerare. Raportul Global al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) privind tendințele prevalenței consumului de tutun, publicat în ianuarie 2024, arată că Republica Moldova este singura țară din Europa și una dintre cele șase țări din lume în care prevalența consumului de tutun este în creștere. În Republica Moldova 3 din 10 persoane, sau 29,9%, sunt fumători activi. Media UE este de 19,7% fumători activi. Republica Moldova se situează și peste Bulgaria, care are cea mari ridicată prevalență a fumatului din UE – de 28,2%. În 2027, când Planul național de control al bolilor netransmisibile prioritare ar urma să expire, autoritățile moldovene speră să reducă rata fumatului până la 26,9%, o rată mult prea înaltă pentru majoritatea țărilor UE chiar și acum.

Așadar, ce poate face Republica Moldova ca să descurajeze consumul de tutun? Simplu – să majoreze accizele și să introducă așa numita taxă pe viciu. În Republica Moldova acest subiect este unul delicat, întrucât autoritățile aduc un contra-argument forte – dacă rata de accizare va crește mai mult decât este programat, există riscul de creștere a contrabandei cu produse din tutun. Asta deși Republica Moldova are cele mai ieftine țigarete din regiune. Inclusiv în Ucraina țigaretele sunt mai scumpe cu aproximativ cu 1,4 și 17,5% și vor continua să crească în următorii ani, ceea ce crește riscul de contrabandă mai degrabă dinspre Republica Moldova spre Ucraina, se arată într-o Notă Analitică a Centrului Pentru Politici și Analize în Sănătate. Astfel, argumentul de creștere a contrabandei nu este susținut de dovezi.

În Republica Moldova, acciza stabilită pentru 1.000 de țigarete este de 1.318 lei și 62 de bani sau aproximativ 68 de euro pentru 1.000 de țigarete. Acordul de Asociere dintre Uniunea Europeană (UE) și Republica Moldova prevede că autoritățile trebuie să-și armonizeze legislația cu cea din Uniunea Europeană în domeniul impozitării tutunului.

Anexa VI la capitolul 8 – Impozitare - prevede că Republica Moldova se angajează ca în termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a tratatului să implementeze în sfera sa legislativă Directiva Consiliului European 2011/64/UE. Directiva trasează o serie de exigențe cu referire la structura și rata minimă a accizei pentru produsele din tutun: acciza trebuie să includă componenta ad valorem și componenta specifică (în sumă absolută pe o unitate de produs), iar rata minimă către anul 2025 nu trebuie să fie sub 90 de euro pentru 1.000 de unități de produs.

Astfel, sub pretextul creșterii producției ilicite de produse din tutun, autoritățile au decis să crească lent accizele, în detrimentul salvării vieților omenești. În contrast, studiile internaționale arată că anume taxarea este cea mai eficientă soluție de a descuraja consumul de produse din tutun, iar Organizația Mondială a Sănătății reconfirmă acest lucru:

„Creșterea impozitării tutunului a fost clasificată drept o intervenție fenomenală în cadrul Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. Se estimează că o triplare a accizelor la tutun în majoritatea țărilor cu venituri mici și medii ar dubla prețurile la țigarete, determinând o reducere a consumului cu aproximativ 40%. Nu numai că impozitarea tutunului este eficientă din punct de vedere al costurilor și eficient de implementat, dar are și potențialul de a genera venituri suplimentare semnificative pentru ca guvernele să finanțeze programe de sănătate și alte servicii esențiale. Cu toate acestea, puține țări au introdus politici cuprinzătoare de impozitare a tutunului. Țigaretele și alte produse din tutun continuă să fie relativ ieftine, mai ales în țările cu venituri mici și medii, unde trăiesc majoritatea fumătorilor din lume”, se arată într-un document tehnic al OMS privind politicile de taxare a produselor din tutun.

Așadar, majorarea mai accelerată a accizelor și introducerea așa-numitei taxe pe viciu ar putea aduce resurse considerabile către bugetul alocat Sănătății. Numeroase state din lume aplică acest tip de taxă, iar unul dintre cele mai apropiate exemple este România. În legislația românească, taxa pe viciu, care include accizele pentru tutun și alcool au fost introdusă în 2006 și a generat în timp scurt venituri de peste 1 miliard de RON, ca în 2020 să ajungă la peste 14 miliarde de RON.

Deși legislația a fost modificată în timpul pandemiei și aceste resurse au fost realocate de la bugetul Ministerului Sănătății către cel al Finanțelor, recomandările bazate pe dovezi sunt ca aceste resurse să fie gestionate de Ministerul Sănătății. De altfel, taxa pe viciu nu a reprezentat până acum o prioritate nici pentru un Guvern al Republicii Moldova și lipsește complet din politicile publice.

Controlul consumului excesiv de alcool – prioritate și nu prea

Agenția Internațională pentru Cercetare a Cancerului a clasificat alcoolul ca fiind cancerigen din Grupa I, cauzând cel puțin șapte tipuri de cancer, inclusiv cele mai frecvente tipuri de cancer, cum ar fi cel intestinal și cel de sân la femei. Alcoolul este toxic, psihoactiv și produce dependență. Conform OMS, nu există o cantitate sigură de expunere la alcool, iar studiile arată că niciun organ din corpul uman nu rămâne neafectat în urma consumului acestuia.

Datele publicate în cadrul studiului STEPS 2021 arată că în Republica Moldova, 6 din 10 adulți (61,9%) erau consumatori actuali de alcool, dintre care aproape 20% au fost implicați în consumul episodic abuziv de alcool. Aproape jumătate dintre respondenții în cadrul studiului au răspuns că au consumat alcool neînregistrat.

Plan național de control al bolilor netransmisibile prioritare pentru perioada 2023-2027 prevede câteva măsuri pentru reducerea consumului excesiv de alcool și a consecințelor asociate pentru sănătate, iar unul dintre ele se referă la modificarea legislației privind publicitatea la acest tip de produse.

Modificarea legislației însă nu a fost realizată. Deși, legea prevede oricum restricții la promovarea produselor alcoolice și include interdicția de vânzare a produselor alcoolice între orele 22.00 și 8.00, consumul de alcool este o problemă de sănătate publică, iar legea nu reușește să prevină accesul liber al copiilor și adolescenților la diverse tipuri de alcool.

Alcoolul face victime nu doar printre cei care îl consumă. Condusul în stare de ebrietate lasă anual sute de morți pe drumurile din Republica Moldova, acestea fiind victime colaterale ale lipsei de reglementare și control. Datele din anul 2020 arată că pe parcursul anului au fost depistați cu alcoolemie în sânge peste 5.800 de șoferi. În total, s-au înregistrat peste 300 de accidente rutiere cu implicarea șoferilor băuți la volan, iar în rezultat, peste 2.000 de persoane au suferit traume, iar peste 240 de adulți și 15 copii au decedat.

Ce poate face Republica Moldova este să stabilească un prag de alcoolemie de 0% în sânge și în aerul expirat pentru șoferi, așa cum se întâmplă în mai multe state europene, inclusiv în România. Acesta era, de altfel, unul dintre obiectivele Planului național, însă Ministerul Afacerilor Interne și Ministerului Sănătății nu au făcut modificările legale necesare, ceea ce se va traduce negreșit în mai multe accidente fatale cu implicarea șoferilor băuți la volan.

Răspunsul pentru alimentele nocive – din nou taxarea

Conform studiului STEPS 2021, 1 din 4 adulți este obez, iar cazurile de supraponderabilitate au crescut cu 14,3% între 2013 și 2021, depășind rata de 63%, ceea ce este alarmant. Două treimi din populație consumă mai puțin de cinci porții de fructe și legume pe zi, iar din 2013 nu s-a înregistrat niciun progres în acest domeniu.

Combinația dintre sedentarism și dietele nesănătoase indică faptul că supraponderabilitatea poate duce la o creștere a incidenței diabetului, a bolilor cardiovasculare și a cancerelor, în special de sân, colon, uter și vezică biliară, conform studiului.

Din fericire, nici în acest caz nu suntem nevoiți să inventăm bicicleta – numeroase ghiduri tehnice și studii în baza experienței altor țări arată că taxarea produselor procesate cu conținut ridicat de zahăr sunt eficiente și lucrează în două direcții – 1. oamenii nu-și mai permit să cumpere produse nesănătoase la fel de des și în aceleași cantități ca înainte de aplicarea taxelor. 2. sunt dispuși să ia în calcul produse mai sănătoase și mai ieftine în detrimentul celor supuse taxării.

Mai exact, studiile au arătat că taxele pe băuturile zaharoase și alte produse nesănătoase duc la o scădere semnificativă a consumului acestora. De exemplu, în Mexic, după introducerea unei taxe de 10% pe băuturile zaharoase, consumul acestora a scăzut cu 7.6% în primul an și cu 11.7% în al doilea an, se menționează într-un document de politici al OMS privind taxarea suplimentară a produselor alimentare.

Totodată, legislația în jurul taxelor bine gândită poate determina producătorii să reducă cantitățile de zahăr și grăsimi pentru a evita suprataxarea. Un exemplu este introducerea taxei pentru zahăr, aplicată din 2018 în Marea Britanie. Introducerea taxei pe băuturile zaharoase a determinat multe companii să scadă nivelul de zahăr din produsele lor pentru a evita taxarea.

De asemenea, datele au arătat că volumul total de zaharuri vândute din băuturi răcoritoare a scăzut cu 29%, de la 368.000 de tone în 2015 la 261.000 de tone în 2018, volumul zilnic de zahăr pe cap de locuitor diminuându-se cu 30%.

Majorarea taxelor poate fi aplicată nu doar pentru băuturile și produsele care conțin zahăr, dar și pentru produsele procesate care au cantități mari de sare și grăsimi trans. Un exemplu în acest sens este Ungaria care a implementat în septembrie 2011 o taxă pe produsele alimentare nesănătoase.

Această taxă vizează alimentele și băuturile gata de consum cu un conținut ridicat de sare, zahăr sau cafeină. Noua legislație a determinat schimbarea comportamentului de consum, ceea ce este cel mai important indicator care confirmă eficiența sau ineficiența unei măsuri de sănătate publică.

În urma sondajelor realizate, 16% dintre consumatorii de gustări sărate au spus că au făcut schimbări în consumul de astfel de produse, iar 14% dintre consumatorii de dulciuri ambalate și-au modificat consumul acestor produse. Motivele schimbării au fost prețurile mai ridicate – acest argument a fost invocat de 56% dintre consumatorii de gustări sărate și de 66% dintre consumatorii de dulciuri ambalate.

În cadrul Planului Național de prevenire și control al bolilor netransmisibile, autoritățile și-au propus să modifice legislația pentru a introduce taxe mai mari pentru produsele cu conținut ridicat de sare, zahăr, grăsimi saturate și alcool.

Însă în 2023 acest lucru nu s-a întâmplat, iar autoritățile au decis să nu facă nimic în acest sens până cel puțin în 2026. De ce tocmai atunci, nu este clar. Cert este că decizia de a nu face nimic are consecințe, iar acestea se traduc în pierderea de vieți omenești.

Scurgere de date medicale la un laborator din Moldova: Rezultatele analizelor a mii de pacienți, disponibile pe site

Cum a fost posibil ca un complet de judecată să permită fumatul narghilelei în spațiile interzise. Modificarea legislației este urgentă

De ce a plecat un secretar de stat de la Ministerul Sănătăţii

Tag: program national control boli nontransmisibile cancer boli de inima diabet republica moldova

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.