Prețul politicilor fiscale fără fond: lecțiile din România pe care orice țară care taxează tutunul ar trebui să le știe

Sursa Foto: Imagine simbol

Irina Papuc

16 septembrie, 2026, 14:17

Vizualizări: 127

Majorarea accizelor pare o politică cu o singură miză – acumularea de venituri la buget. Taxe mai mari - mai multe acumulări. Ce poate funcționa greșit?

Guvernele ar trebui însă să-și pună întrebarea corectă atunci când anunță noi majorări ale accizelor la tutun: poate majorarea ține pasul cu cât câștigă, de fapt, oamenii? Poate majorare a accizelor să schimbe comportamentele de consum într-o societate?

Un studiu recent despre piața tutunului din România arată ce poate funcționa greșit într-o politică fiscală de taxare a tutunului și demontează, în același timp, o parte din miturile pe care industria tutunului le repetă identic în orice țară în care activează. Concluziile lui nu sunt specifice României. Sunt, de fapt, un manual de citire critică pentru orice guvern aflat în plină dezbatere despre cum ar trebui taxat tutunul. Unul, destinat, datorită contextului, și Republicii Moldova.

Raportul „Tobacco landscape and taxation in Romania”, publicat în martie 2025 de cercetători de la Aspen Institute România și Academia de Studii Economice din București, sub egida Institutului Vienez pentru Studii Economice Internaționale, combină o radiografie a pieței tutunului în România - producție, comerț, contrabandă, consum - cu o simulare economică realizată printr-un model consacrat, TETSiM (Tobacco Excise Tax Simulation Model, dezvoltat la Universitatea Cape Town), folosit pentru a estima efectul creșterii accizelor asupra consumului, veniturilor bugetare și mortalității premature.

Lecția #1: o acciză care crește nu înseamnă automat un produs mai scump

Una dintre cele mai importante constatări ale raportului, la care trebuie să ne oprim atenția este că, deși România a majorat aproape în fiecare an accizele la tutun în ultimul deceniu, țigările au devenit, de fapt, mai ieftine. Nu nominal, ci relativ la cât câștigă românii.

Între 2015 și 2023, ponderea din PIB-ul pe cap de locuitor necesară pentru a cumpăra 100 de pachete de țigări a scăzut de la 4,03% la 2,79%. În consecință, un fumător trebuia să muncească semnificativ mai puțin în 2023 decât în 2015 ca să-și permită același viciu. Totodată, prevalența fumatului, care scăzuse la 24% în 2018 datorită unor creșteri de preț mai agresive, a revenit la 27,5%, aproape la nivelul din 2016 și cu mult peste media Uniunii Europene, de 18%.

Ce s-a întâmplat în România la modul practic? Între 2015 și 2023, prețul mediu ponderat al unui pachet de țigări a crescut nominal cu 62% - de la 14,49 la 23,48 RON. O asemenea creștere, fără să fie plasată în contextul corect, ar putea părea o politică fiscală agresivă. Dar în aceeași perioadă veniturile oamenilor au crescut și mai repede.

Rezultatul net a fost că țigările au devenit mai puțin costisitoare raportat la puterea de cumpărare. Autorii explică acest fenomen prin conceptul de elasticitate a prețului: cât de mult se schimbă consumul atunci când se schimbă prețul. Pentru țigările convenționale, studiul a calculat o elasticitate de − 0,74. Cu alte cuvinte, o creștere cu 1% a prețului este asociată cu o scădere de aproximativ 0,74% a cererii.

Dar prețul nu este singurul care influențează consumul. Veniturile au crescut și ele, iar studiul a calculat, în baza modelului TETSiM, că o creștere cu 1% a veniturilor poate duce la o creștere de aproximativ 0,5% a cererii. De aceea, pentru a înțelege efectul taxării asupra consumului de țigări, prețurile și veniturile trebuie privite împreună.

Lecția #2: când taxarea diferă, consumul se poate muta către produsele mai puțin taxate

Raportul mai documentează un mecanism valabil pentru orice piață: acolo unde statul permite spațiu de manevră, industria tutunului va utiliza golurile de reglementare pentru propriul beneficiu. Este cazul produselor din tutun încălzit (HTP) și a țigărilor electronice, categorii taxate mult mai blând decât țigările clasice, ani la rând.

Între 2018 și 2020, vânzările de HTP în România au crescut cu peste 70%, plasând țara printre primele zece din Uniunea Europeană la acest indicator. Din 2018, consumul de țigări electronice a crescut cu 187%, iar cel de tutun încălzit a crescut de patru ori. În 2023, acciza pentru țigările clasice echivala cu 126,55 euro pentru 1.000 de țigarete, în timp ce pentru HTP ajungea, în echivalent, la doar 35,84 euro pentru 1.000 de stick-uri.

Autorii au analizat și scenariul în care autoritățile se aliniază la nivelul de taxare propus în Directiva privind Taxarea Produselor din Tutun, care este în proces de reevaluare acum. Conform scenariului, până în 2026 acciza pentru HTP ar fi trebuit să ajungă la 103,31 euro/1.000 de stick-uri, ceea ce înseamnă o creștere de 175% față de nivelul din 2023, în timp ce pentru țigările clasice creșterea era de 54%.

Pentru anul 2026, acciza pentru HTP în România este stabilită la 1.198,28 lei/kg, adică echivalentul a 71,61 euro pentru 1.000 de stick-uri. Asta înseamnă că acciza echivalentă aproape s-a dublat față de nivelul din 2023, așa cum prevede calculul din raport, dar rămâne sub scenariul analizat pentru 2026 de 103,31 euro/1.000 de stick-uri.

Astfel, o combinație dintre preț, acces facil și taxare redusă a transformat HTP în produse deosebit de atractive în rândul tinerilor, un segment deosebit de vulnerabil. Consumul intern al acestor produse a ajuns la aproximativ 2,5 miliarde de unități în 2023.

Legislativ, România a reacționat, dar cu mare întârziere. Abia din 2024 a extins lista produselor accizabile pentru a acoperi categoriile noi, iar vânzarea către minori a fost interzisă explicit prin lege doar în martie 2024. Însă în continuare, HTP continuă să fie taxate la kilogram, nu printr-o unitate de măsură echivalentă cu cea utilizată pentru țigările clasice, ceea ce subminează eficiența politicii fiscale, constată autorii studiului.

Lecția #3: cât costă, în vieți omenești, o politică fiscală greșită

Raportul cercetărilor de la Institutul Aspen arată că politica fiscală nu este nici pe departe un exercițiu economic izolat. Taxele la produsele din tutun reprezintă în primul rând o politică de sănătate publică, exprimată în cel mai direct indicator posibil: vieți omenești.

Folosind modelul TETSiM, autorii au simulat două trasee posibile pentru România între 2024 și 2026. Primul presupune continuarea calendarului de creștere a accizelor prevăzut de Codul fiscal în perioada analizată. Al doilea simulează adoptarea unei directive europene revizuite, mai ambițioase, care ar ajusta accizele ținând cont inclusiv de puterea de cumpărare a populației (PPP).

Conform primului scenariu, consumul de țigări era estimat să crească de la 26,2 miliarde de țigarete în 2023 la aproape 27 de miliarde în 2026, iar prevalența fumatului ar fi crescut și ea. În cel de-al doilea scenariu, consumul ar fi scăzut la 22,85 miliarde de țigarete, adică cu aproximativ 13%, iar prevalența fumatului ar fi scăzut cu 2 puncte procentuale.

Sursa: Studiu Aspen Institute, 2025

Diferența se vede și în estimarea impactului asupra mortalității. Modelul estimează că al doilea scenariu ar fi dus, până în 2026, la 92.801 de decese premature evitate. În schimb, menținerea calendarului de accize ar fi asociată cu 13.207 decese premature suplimentare. Cu alte cuvinte, cele două politici indică două direcții opuse: una reduce consumul, prevalența și mortalitatea prematură asociată fumatului, în timp ce cealaltă este estimată să le crească.

Sursa: Studiu Aspen Institute, 2025

Lecția #4: taxele mari nu alimentează automat contrabanda

Subiectul majorării taxelor este aproape întotdeauna urmat de avertizări nefondate ale industriei tutunului privind proliferarea piețelor ilicite, deși literatura de specialitate arată că nu există o legătură cauzală dintre cele două. Piața ilicită în România nu doar că nu a crescut, dar a scăzut spectaculos, de la 36% din consum în 2010 la sub 10% la finalul lui 2023, pe fondul controalelor mai stricte la frontieră și îmbunătățirii supravegherii.

Totuși, regiunea de nord-est a țării, granița cu Ucraina și cu Republica Moldova, rămâne în continuare un punct de intrare pentru țigările ilegale, fenomen influențat și de războiul din Ucraina.

Lecția #5: argumentul "locurilor de muncă" nu rezistă la o verificare simplă a cifrelor

Există un argument pe care industria tutunului îl repetă identic, în orice țară: taxați-ne mai blând, pentru că susținem investiții și creăm locuri de muncă. Datele care vin din România arată o cu totul altă imagine.

România e al doilea producător de țigări din Uniunea Europeană, după Polonia. Dar producția e puternic automatizată, iar angajații din acest sector reprezintă doar 0,056% din totalul forței de muncă din economie, adică aproximativ 3.000 de persoane, o pondere infimă într-o economie de dimensiunea României. În același timp, 66-70% din producția de țigări și peste 90% din cea de HTP se exportă, generând un surplus comercial de peste 1,2 miliarde de euro, bani care, subliniază autorii, nu au nicio legătură cu nivelul accizelor plătite pe piața internă, pentru simplul motiv că taxele se plătesc în țara unde produsul e consumat, nu unde e fabricat.

Sursa: Studiu Aspen Institute, 2025

Ce contează pentru o politică fiscală corectă

Raportul publicat de Aspen Institute nu este, în esență, un document despre România. Este mai degrabă un studiu despre realitatea politicilor fiscale bine intenționate, dar deconectate de dinamica reală a veniturilor și a piețelor. Este, poate în egală măsură, un studiu de caz despre politici fiscale decuplate de la existența și importanța politicilor de sănătate publică.

Fumatul este un factor major de îmbolnăvire pentru cele mai grave maladii cronice - cancer, boli cardiovasculare, diabet și afecțiuni respiratorii cronice. Consumul de tutun este asociat, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, cu peste 8 milioane de decese în fiecare an. De aceea, din perspectiva sănătății publice, taxarea produselor din tutun depășește aria strict financiară a unei reforme fiscale. Dacă o politică fiscală nu influențează rata consumului și comportamentele umane, simpla acumulare de resurse bugetare nu poate fi considerată o politică reușită.

Cele 5 lecții pentru Republica Moldova sunt valoroase într-un context în care industria tutunului exercită încă o influență puternică asupra factorilor de decizie. Această influență poate fi recunoscută prin promovarea și preluarea narațiunilor privind riscul creșterii contrabandei, prin susținerea unor niveluri reduse de taxare sau prin promovarea unor sisteme de taxare diferențiată care pot menține pe piață produse ieftine și accesibile.

Și mai grav este atunci când narațiunile industriei tutunului privind presupusul risc al creșterii contrabandei ca urmare a majorării accizelor sunt preluate și reproduse chiar de instituțiile publice care, prin mandatul lor, sunt responsabile de prevenirea și combaterea comerțului ilicit. Într-o asemenea situație, riscul este ca menținerea țigărilor ieftine să fie prezentată drept instrument de combatere a contrabandei, în loc ca instituțiile responsabile să-și consolideze capacitatea de control, trasabilitate, investigare și aplicare efectivă a legii.

Totodată, Republica Moldova trebuie să conștientizeze că acumularea de resurse la buget de venituri bugetare nu reprezintă, în sine, un indicator al eficienței unei reforme fiscale, dacă o astfel de reformă nu are nicio influență asupra accesibilității produselor din tutun și a modelelor de consum și, implicit, nu contribuie la prevenirea îmbolnăvirilor și a deceselor premature. Scopul unei politici fiscale eficiente în domeniul tutunului este, prioritar, reducerea cererii și a consumului de tutun ca precondiție pentru reducerea poverii asupra sănătății publice.

Europa scumpește țigările ca să reducă fumatul. Moldova le ține ieftine și rămâne printre țările cu cele mai mici taxe pe tutun

Jana Chihai: Trebuie să acționăm ferm astăzi, pentru ca dependența de nicotină să nu devină realitatea de mâine a copiilor noștri

Efectele politicilor de accizare asupra consumului de tutun depind de sinergia politicilor de sănătate și administrare a finanțelor publice

Tag: taxe tutun Romania

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.