Cum se produce „de”politizarea sistemului medical. Când doctorii devin importanți pentru partid

Sursa Foto: Sanatate INFO

Vadim Vasiliu

27 februarie, 2018, 21:04

Vizualizări: 4684

Într-un an electoral orice metodă de a atrage susținători este binevenită. Domeniul Sănătății nu este o excepție, or, nu e secret medicina e și ea profund politizată. Fiecare partid care ajunge la guvernare încearcă să-și adune în jur cât mai mulți simpatizanți. Până acum niciunul nu a făcut excepție. Dimpotrivă, au profitat de resursele publice pe care le au pentru a se impune.

Așa s-a întâmplat și în ziua de luni, când un eveniment organizat de Partidul Democrat la Centrul Național de Sănătate Publică a umplut sala de lucrători medicali. De altfel, luni pentru membrii PD este zi de teritoriu și întâlniri cu alegătorii. Printre cei prezenți la întrevedere au fost directori de spitale, de centre ale medicilor de familie, doctori, asistenți medicali, dar și oficiali - proaspătul director al ANSP, Elena Palanciuc și secretarul de stat Boris Gîlca. Invitații au fost democrații, Valentina Buliga și Victor Mândru.

Sala de conferințe a Centrului Național de Sănătate Publică a fost ieri gazda unui eveniment care poate fi ușor înscris în lista celor cu tentă politică. O sală arhiplină de doctori, asistenți medicali, directori de spitale și Centrelor Medicilor de Familie din sectorul Centru al Capitalei au venit să se întâlnească cu cei doi deputați democrați. Ca tabloul să fie complet la ședință a fost prezent și Secretarul General de Stat, Boris Gîlca, acesta fiind unul dintre vorbitorii care a adus și cele mai multe laude actualei guvernări, în special premierului, Pavel Filip. Evenimentul a fost anunțat ca unul „de inițiere a unui dialog între medici și Guvern”. Neoficial însă medicii prezenți la întâlnire ar fi trebuit să constituie o Asociație medicală afiliată Partidului Democrat.

Presa a lipsit de la întâlnire. Anunțuri despre adunare nu s-au făcut nici pe site-ul CNSP, nici pe al Ministerului Sănătății și nici pe cel al Parlamentului. Discuțiile s-au axat pe problemele sistemului de sănătate. Directorii au ținut să-și spună ofurile, au cerut ajutor, iar reprezentanții Parlamentului și Guvernului le-au promis susținere politică.

Oficial, evenimentul s-a numit „Ședință a reprezentanților comunității medicale din sectorul Centru cu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și a Comisiei Protecție Socială, Sănătate și Familie din Parlament. Potrivit organizatorilor, la întrunire au fost prezenți delegați din 25 de instituții medico-sanitare din Sectorul Centru.

Rujeola a fost învinsă în Republica Moldova

Tonalitatea politică a ședinței a fost dată din startul ședinței. Deputatul Victor Mândru a menționat că democrații consideră oportună „asigurarea implicării plenare a comunității medicale în abordarea și elaborarea legislației ce ține de sănătatea cetățenilor țării”.

Medicii au profitat de ocazie, unii ca să se laude cu succesele înregistrate, alții să ceară ajutor pentru rezolvarea diferitor probleme.

De exemplu, virusologul principal al țării Constantin Spânu a vorbit despre succesele înregistrate de Republica Moldova în combaterea rujeolei, spre deosebire de Ucraina și România, unde se atestă o epidemie de rujeolă. La capitolul probleme ale sistemului, Spânu a menționat exodul de cadre, lipsa unui program de asigurare cu locuințe a specialiștilor tineri și salariile mici. Subiectul despre salarii a fost, de altfel, subiectul de bază al tuturor vorbitorilor.

Larisa Catrinici, de la Institutul Oncologic s-a plâns în special pe sumele mari pe care trebuie să le plătească instituția pentru serviciile de salubrizare. O altă problemă sunt ambuteiajele de pe strada Testimițeanu, din preajma Institutului. Directoarea a precizat că Ministerul de Interne ar trebui să „mai curețe strada”. O altă chestiune este parcarea din fața institutului care aparține primăriei. Larisa Catrinici a cerut ca aceasta să treacă în gestiunea Institutului pentru oferi locuri pentru automobilele pacienților și vizitatorilor. Dânsa a mai cerut să se ia o decizie politică pentru ca rețelele electrice care asigură spitalul cu energie să fie trecute în gestiunea Institutului. O altă problemă sunt costurile prea mari pentru serviciile de distrugere a deșeurilor biologice, Institutul fiind unul dintre cei mai mari producători.

În România - 3000 de euro, nouă măcar o creștere de 500 de lei

Medicii nu au ezitat să le spună deputaților că și-ar dori salarii mai mari, aducând exemplul României, unde acestea au crescut esențial. Subiectul a stârnit rumoare și agitate, iar cineva a spus: „Nouă să ne ridice măcar cu 500 de lei!”.

Grigore Zapuhlîh, directorul Institutului de Neurologie și Neurochirurgie a spus că salarii mari le merită medicii care își iubesc meseria, iar printre aceștia și el. Cu o doză de ironie acesta a adăugat că astăzi nu-și mai au rostul vorbele lui Iosif Stalin precum că „Norodul singur își va hrăni medicii”. Toți medicii, în opinia lui, trebuie să aibă oportunitatea de a lucra atât la stat, cât și la privat.

Buliga consideră că medicii trebuie ocrotiți, dar le-a adus și critici

După discursurile medicilor, deputata Valentina Buliga a considerat că aceștia au nevoie de un discurs motivațional despre demnitate. Nu a ocolit nici discuțiile despre reforme, în special cea spitalicească, altfel domeniul riscă să dea faliment. „Deasupra noastră planează această idee de reformă în sistemul spitalicesc. Astăzi dimineața am avut o întâlnire, n-o să vă spun unde, dar vreau să înțeleg de ce au fost luate anumite decizii care nu au ajutat nici pacientul, nici colectivul, nici instituția, nici pe noi ca țară”, a declarat Valentina Buliga, cu o doză de patos oratoric.

Șefa Comisiei Sănătate de la Parlament nu a ezitat să le aducă doctorilor și critici, menționând că prestigiul acestora este la pământ.

„Noi trebuie să ridicăm prestigiul medicului, iar pentru aceasta trebuie să eliminăm toate acele elemente negative. Eu știu foarte multe lucruri - promovarea obraznică a medicamentelor prin spitale, prescrierile care se fac intenționat la anumite farmacii și alte lucruri care nu fac față sistemului de sănătate. În teritoriu se vorbește foarte urât despre sistemul medical - că nu vă uitați la ei până nu vă pune un ban în buzunar, că polița nu contează, atitudine obraznică. Să vedeți de câte ori noi suntem avocații sistemului!”, a subliniat deputatul. La final, Valentin Buliga a menționat că pentru a fi ocrotiți medici și-ar dori "un Colegiu al Medicilor și al Farmaciștilor, o unitate care cu adevărat să fie partener al Guvernului și Parlamentului în promovare, apărare și multe alte lucruri”.

Boris Gîlca a lăudat Guvernul, mai ales pe Pavel Filip

Discursul cu cele mai multe elogii l-a ținut Boris Gîlca, secretarul general al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. Discursul său a fost mai curând o pledoarie proguvernamentală și electorală. Acesta a și spus că 2018 este un an electoral, de aceea „trebuie să dăm din coate”. L-a lăudat pe Pavel Filip despre care a zis că este un bun expert în problemele ce țin de sistemul medical, judecând după modul în care acesta formulează întrebările în cadrul unor vizite oficiale ce țin de sistem.

„În anul 2018 ne așteaptă multe schimbări. Mie imi place foarte mult de domnul prim-ministru. Vreau să vă asigur că domnul prim-ministru Pavel Filip este un profesionist bun. Vreau să vă spun de ce. Am avut mai multe ocazii să merg în vizite oficiale cu domnul prim-ministru și am văzut cum pune problema dumnealui despre sistemul medical”.

Gîlca a vorbit despre toate reformele inițiate în domeniul sănătăți. E adevărat, multe dintre, deocamdată, sunt doar pe hârtie sau doar idei. Cu referință la reforma spitalelor, secretarul general de stat le-a spus medicilor că deja există un concept și a ținut să precizeze că Guvernul a identificat 73 de milioane de lei pentru cumpărarea a 200 de ambulanțe. Gîlca nu a precizat însă de unde au fost găsiți banii.

Secretarul general al ministerului nu a uitat nici de presă, învinuind-o de rele intenții. El s-a referit la investigația RISE care a scandalizat opinia publică și Platforma caritate.md. În timp ce jurnaliștilor le-a declarat că nu ține de competența lui acest caz, medicilor le-a spus că a discutat cu mai mulți specialiști în cardiologie, care i-au spus că ambele fetițe puteau fi tratate în Republica Moldova, iar una dintre intervenții este gratis. Din perspectiva lui Gîlca, jurnaliștii caută doar cazuri senzaționale și negative din medicină, iar acest fenomen ar fi început mai ales după venirea lui în funcția de secretar la MSMPS.

l-a oprit însă Valentina Buliga care l-a grăbit să-și încheie discursul prea lung și a menționat că totuși nimeni nu poate dicta jurnaliștilor ce și cum să scrie.

Întâlnirea de luni cu lucrătorii medicali din sectorul Centru nu a avut o finalitate, deși ar fi avut totuși un scop clar – să fie creată o asociație a medicilor democrați. După discursul de mai bine de jumătate de oră al secretarului general de stat, rând pe rând oamenii au început să plece.

Contactul sexual întrerupt, cea mai utilizată metodă printre cuplurile de moldoveni care se tem de contraceptive

30 de organizații internaționale îndeamnă Parlamentul de la Chișinău să acorde un „VOT pentru sănătate în Moldova”: „Acum, în 2024 a venit momentul să luați o decizie!”

Scurgere de date medicale la un laborator din Moldova: Rezultatele analizelor a mii de pacienți, disponibile pe site

Tag: sistem medical centrul national de sanatate publica

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.