Modele de siguranță pentru spitale. Cum aviația sau industria prelucrătoare pot ajuta sistemele medicale să nu mai piardă pacienți și să nu admită erori

Sursa Foto: The Economist//Matt Withers

Alexandra Porubin, stagiară SSAJ

24 iulie, 2018, 18:32

Vizualizări: 3732

Problema siguranței pacienților în spitalele din întreaga lume a fost discutată, de curând, la nivel global în cadrul unei reuniuni a Organizației Națiunilor Unite pe domeniul sănătății publice. Într-un articol publicat de The Economist, jurnaliștii britanici afirmă că medicina tehnologizată va căpăta teren în fața celei tradiționale.

Acest lucru este evidențiat în mai multe studii ale Organizației Mondiale a Sănătății și din care reiese că pentru ca pacienții să se simtă în siguranță, spitalele trebuie să simplifice „lumea complexă a îngrijirilor medicale”.

Jurnaliștii de la The Economist încep relatarea cu istoria lui Mary McClinton, o femeie de 69 de ani, victima unei erori medicale. S-a întâmplat în 2004, când pacienta a suferit un anevrism cerebral și a fost internată la Virginia Mason Medical Center din Seattle. Pregătindu-se pentru o radiografie, medicii i-au injectat femeii o altă substanță decât cea care ar fi trebuit să-i evidențieze vasele de sânge. Femeia a primit clorhexidina, un antiseptic. Ambele lichide sunt incolore, dar spre deosebire de colorantul pentru evidențierea vaselor sanguine, care este inofensiv, antisepticul s-a dovedit a fi letal. Având insuficiență renală, un accident cerebral vascular și două stopuri cardiace, McClinton a murit 19 zile mai târziu, scrie The Economist.

După acest incident nefericit responsabilii de la Virginia Mason Medical Center și-au propus să pună mai mult accent pe siguranța pacienților. Aproape fiecare secție

a spitalului, de la radiologie până la internare, a fost analizată și standardizată. Personalul a fost instruit, iar astăzi, Virginia Mason se mândrește cu normele sale în domeniul siguranței - și își vinde softul, produs de Toyota (TPS), spitalelor din întreaga lume.

Doar în Marea Britanie cinci spitale folosesc acest sistem, printre care și Universitatea Spitale Coventry & Warwickshire.

Mesaje de eroare

„To Err Is Human” (a greși e omenesc). Un studiu publicat în anul 2000 de către Academiile Naționale de Științe, Inginerie și Medicină americane, a estimat că erorile medicale au dus la 98.000 de decese pe an în spitalele americane. De două ori mai multe decât decesele provocate de accidente de circulație.

Un alt studiu publicat în 2016 de cercetători de la școala medicală Johns Hopkins din Baltimore atestă un număr mult mai mare - aproximativ 250.000 de decese pe an provocate de erorile medicale.

Probabil este exagerat numărul, susțin jurnaliștii de la The Economist, însă o altă cercetare realizată de OCDE (Organizația Economică de Cooperare și Dezvoltare) în 2017 a estimat că 10% dintre pacienți sunt răniți la un moment dat în timpul șederii lor în spital. De asemenea, s-a constatat că rănile neintenționate provocate în spitale reprezintă a 14-a cauză de deces la nivel global. O povară asemănătoare malariei, explică specialiștii.

Eforturile de a scăpa de medicii care comit erori au o istorie îndelungată

În secolul XX, medicii au început să compare modul în care pacienții sunt tratați în diferite situații. De exemplu, doctorul James Alison Glover a observat că până în 1938, 83% dintre băieții din Eton, cea mai mare școală publică din Anglia, nu aveau amigdalele. Asta, în timp ce doar 2% dintre copiii refugiați basci, ajunși în Anglia din cauza războiului civil spaniol, aveau amigdalele scoase.

În această ordine de idei, , Glover a cerut sfârșitul amigdalectomiilor pe scara largă, având în vedere rata infecțiilor chirurgicale la vremea respectivă, care au diminuat astfel și suferința adolescenților englezi.

Chiar și așa, până în anii 1990, notează Ashish Jha de la Universitatea Harvard, de răul provocat pacienților erau adesea învinuiți medicii, dar nu sistemele defectuoase de sănătate.

Citat iarăși de jurnaliștii englezi, studiul „The Err is human”, care în traducere ar însemna „ a greși e omenesc”, a arătat că cele mai multe cazuri de malpraxis a avut loc din cauza disfuncționalităților în procesul de muncă. În lipsa unor informații de background este imposibil să știm dacă erorile medicale au devenit mai frecvente sau nu acum.

În 2010, un studiu realizat pentru OMS a arătat că ratele infecțiilor în spitale au fost mai mari în țările sărace. Însă în momentul în care au fost produse mai puține medicamente, au fost înregistrate și mai puține daune provocate de prescripțiile incorecte și de efecte secundare ale medicamentelor.

Pentru a-și îmbunătăți condițiile de tratament în spitalele, țările bogate au împrumutat foarte mult din două industrii - industria prelucrătoare și din aviație. „Lean” este una dintre cele mai populare teorii industriale de management din industria prelucrătoare. Aceasta sugerează că spitalele ar trebui să studieze „fluxul” pacientului prin clădire, precum o mașină este monitorizată pe linia de producere. În acest fel pot fi observate blocajele și deficiențele.

De exemplu, Virginia Mason folosește o politică de „oprire a liniei”, adică oricine din personalul medical este încurajat să oprească o procedură considerată nesigură pentru pacient. De asemenea, spitalul are dezvoltat sistemul „du-te și vezi”, un mod standardizat pentru directori de a vizita secțiile și de a vorbi personalului cu privire la riscurile legate de siguranța pacientului.

Virginia Mason susține că din 2001 a devenit mai profitabilă, având în vedere că cererile de despăgubire în urma erorilor medicale s-au redus.

În ceea ce privește aviația, în ultimul deceniu, utilizarea listelor de verificare, precum cele folosite de piloți, a devenit o obișnuință. Înainte de a opera un pacient, chirurgii, anesteziologii și asistenții medicali trec printr-un exercițiu simplu în care se asigură că au echipamentul potrivit pentru pacientul potrivit. Aceștia știu ce presupune intervenția și-i înțeleg riscurile.

În 2009, un alt studiu comandat de OMS a sugerat că o listă de verificare simplă în opt spitale din opt țări a redus rata deceselor în timpul intervențiilor chirurgicale de la 1,5% la 0,8%, iar cea a complicațiilor de la 11% la 7%. De atunci, listele de verificare au devenit omniprezente în spitalele daneze, franceze, irlandeze, olandeze și britanice și au economisit aproximativ jumătate din timp în comparație cu țările în curs de dezvoltare.

Dar, din nou, există foarte puține studii randomizate care să ateste acest lucru. Și, adesea, medicii știu că procedurile sunt în curs de evaluare, ceea ce le poate schimba comportamentul.

Unele dintre studiile mai riguroase sunt dezamăgitoare. De exemplu, un studiu publicat în 2014, arată că din 200.000 de proceduri chirurgicale efectuate în 101 spitale care folosesc liste de verificare din Ontario, Canada, situația în ceea ce privește siguranța pacienților nu s-a îmbunătățit.

Alt studiu arată că utilizarea listelor de verificare în îngrijirea obstetrică din India nu are nicio legătură între introducerea lor și reducerea numărului de decese la sugari sau la mame. Motivele acestor rezultate dezamăgitoare „sunt în primul rând sociale și culturale”, au sugerat autorii unui articol publicat de revista medicală The Lancet. Aceștia afirmă că mulți dintre chirurgi consideră că folosirea unei liste de control le subminează din experiență.

Deci, mai promițătoare pot fi abordările care nu cer multe explicații de la medici, arată studiile. În ultimii ani, cercetătorii i-au convins pe medici să ia decizii mai bune, studiind prejudecățile acestora și făcându-i să scape de ele. „Pornirea implicită”, tendința de a accepta status quo-ul este puternică în setările clinice, consideră cercetătorii.

Alți cercetători explorează puterea de proiectare pentru a îmbunătăți siguranța pacienților. Echipa Helix din cadrul Spitalului St Mary de la Londra este un proiect comun al Colegiului Imperial din Londra și al Colegiului Regal de Artă.

Unul dintre proiectele sale vizează prescrierea medicamentelor. Echipa a observat că, de exemplu, atunci când medicii au trebuit să prescrie unitățile și cantitatea de medicamente, de multe ori au greșit miligramele cu microgramele. Echipa Helix a elaborat formularul în așa fel, încât prescrierea medicamentelor să fie un proces presetat.

Jurnaliștii britanici susțin că cel mai mare potențial pentru reducerea erorilor medicale constă în aplicarea noilor tehnologii.

Streams este o aplicație dezvoltată de DeepMind, o companie de inteligență artificială deținută de Google. Aceasta este testată la spitalul Royal Free din Londra. În prezent, aplicația este folosită pentru a avertiza medicii și asistentele medicale de prezența unei leziuni renale acute, o stare letală adesea detectată mai întâi de testele de sânge, decât de starea proastă a pacientului.

În loc să primească un mesaj pager și apoi să se conecteze la un computer pentru a vedea starea pacientului, medicii primesc o alertă pe aplicația Streams instalată pe telefonul mobil, împreună cu toate informațiile necesare. Astfel de aplicație îi ajută să ia decizii mai rapide.

În viitor, aplicația poate fi ajustată la utilajele medicale pentru a reduce timpul de așteptare și de luare a deciziilor urgente. Pentru moment însă, cercetătorii s-au concentrat asupra utilității aplicației și a modului de a o face folositoare cadrelor medicale.

O preocupare pe care încearcă să o soluționeze cercetătorii cu ajutorul aplicației vizează „oboseala de alarmă". Un alt studiu realizat în cadrul secțiilor de terapie intensivă, a indicat în jur de 350 alerte per pat pe zi; în medie 771 de alerte. Alte cercetări au constatat că asistentele medicale sunt întrerupte din munca lor, de diverse alerte, la fiecare 5-6 minute. Folosind aplicația, personalul poate ignora alertele și ar putea preveni consecințe uneori fatale.

Folosirea tehnologiilor moderne în medicină a demonstrat că datorită lor numărul erorilor și deceselor se reduce. Cercetătorii britanici admit însă și faptul că evoluția tehnologiilor și producerea unei game tot mai largi de medicamente atrag după sine și multe riscuri.

În medicină, spun aceștia, trebuie să se țină cont de faptul că deși tehnologiile noi evoluează în fiecare an, știința tradițională are întotdeauna prioritate, iar medicii pot comite greșeli, pentru că nu sunt super eroi, ci oameni.

Povestea unei femei care a pierdut din memorie 10 ani de viață din cauza unei probleme medicale

Miniștrii sunt acuzați că sunt „în grevă”, în timp ce protestele asistentelor medicale din Anglia continuă

Drona care transportă probe medicale între spitale a fost testată cu succes

Tag: pacienți, siguranță, erori medicale

Categoria: Știri Externe

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.