Mihai Pîsla: „Pavel Filip a fost nevoit să recunoască că reforma sănătății publice nu funcționează”
Elena Cioina
22 octombrie, 2018, 19:18
Vizualizări: 6090
De aproape două săptămâni Agenția Națională pentru Sănătate Publică nu are director. În locul Elenei Palanciuc, care a deținut această funcție timp de aproximativ 9 luni din momentul creării, a fost numit interimar Nicolae Furtună. Deși e un domeniu strategic pentru sănătatea populației, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale nu a anunțat concurs pentru această funcție.
Se presupune
că nici nu va fi, chiar dacă legea o cere. Însă, ca și în alte domenii din
sănătate, doritori care vor cu tot dinadinsul să devină șefi la ANSP nu se prea
zăresc, prin urmare nu știm ce surprize ne sunt pregătite. Ne-am permis,
totuși, să anticipăm deciziile Ministerului Sănătății și l-am întrebat pe Mihai
Pîsla, fost director al fostului Centru Național de Sănătate Publică, care a
participat la elaborarea inițială a documentului de reformă, dar care nu a fost
acceptat, ce crede că se va întâmpla în continuare. Cine ar putea și ar vrea să
devină director la o instituție supranumită struțo-cămilă, ce abilități ar
trebui să aibă și cum ar putea-o face funcțională. Iată ce am discutat.
Dle Pîsla,
deoarece în curând se fac două săptămâni de când Agenția Națională pentru
Sănătate Publică nu are un conducător, vreau să vă întreb, dacă v-ar interesa
acest post, având în vedere că ați condus altădată Centrul Național de Sănătate
Publică? Ați vrea să participați la concursul pentru funcția de director, în
momentul în care se va anunța?
Cum aș putea
să particip la concurs, dacă la cel pentru funcția de secretar de stat nu am
acumulat nici minimum de puncte (n.r. râde)?
Poate în
acest caz aveți mai multe șanse...
Credeți că între
timp mi-a crescut nivelul profesional și aș putea fi acceptat? Este o vorbă,
când te frigi de lapte, sufli și în apă rece. Nu am de gând să particip la
acest concurs. Și apoi cum aș putea să lucrez cu o persoană pe care o consider
vinovată de eșecul reformei în sănătatea publică? Cine a respins conceptul
inițial al reformei în sănătate publică, care nu prevedea crearea acestei
struțo-cămile? Cine ulterior a lucrat asupra altui concept? Cine a raportat în
Parlament una, iar în Hotărârea de Guvern a apărut altceva? Și cine a fost
permanent președinte al acestei comisii, care era responsabil de reformă? A
fost o singură persoană (n.r. Aliona Serbulenco, secretar de stat la Ministerul
Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.
Dacă în cazul
doamnei Palanciuc putem spune că nu a existat o continuitate, având în vedere
că dumneaei a fost un om din afara acestei structuri și a venit în momentul în
care un set de acte normative deja erau adoptate și ea trebuia să le
îndeplinească, atunci secretarul de stat (n.r. Aliona Serbulenco) este
responsabil de întreaga reformă în acest domeniu. Și apoi eu am plecat de la
CNSP, deoarece nu am fost de-acord cu ceea ce s-a propus. Ca să funcționeze
reforma este foarte important tandemul între secretarul de stat și directorul
ANSP, pentru că unul elaborează politici, iar altul trebuie să le execute. Și
politicile trebuie elaborate împreună, ca cel care le execută să știe ce și cum
are de făcut.
Și credeți că
acest tandem nu a existat între secretarul de stat, responsabil de reformă, și
directorul ANSP? Nu s-au înțeles sau directorul ANSP nu a știut ce și cum să
facă, pentru ca reforma să pornească din loc?
Doamna
Palanciuc a venit în momentul în care deja totul era aprobat, inclusiv
conceptul. În plus, ea a venit din alt domeniu, cel spitalicesc, și cred că nu
și-a apreciat corect puterile. Pentru doamna Palanciuc totul era nou. Noi avem
o structură mare care se numește CNAMUP (n.r. Centrul Național de Asistență
Medicală Urgentă Prespitalicească), dar care nu poate fi comparată cu ANSP.
CNAMUP are o singură sarcină – să acorde asistența medicală de urgență. Volumul
de lucru este mare. ANSP ca structură este foarte complicată și cu o
multitudine de sarcini. În plus, e lipsă de experiență în conducerea unei
asemenea structuri complexe. Instituția a început să funcționeze fără ca multe
mecanisme care i-ar fi asigurat funcționalitatea să fie puse la punct. Nu au
fost analizate multe riscuri. Multe lucruri puteau fi prevăzute, inclusiv
întârzierea salariilor angajaților.
Dle Pîsla, să
admitem că doamna Elena Palanciuc nu a avut abilitățile și cunoștințele
necesare în domeniul sănătății publice. Există, din punctul dumneavoastră de
vedere, o altă persoană care ar putea în formula actuală să reorganizeze acest
serviciu de supraveghere de stat a sănătății publice?
Persoană
poate și există, dar va dori ea oare să se implice? Numai dacă e un kamikadze.
Această persoană trebuie să-și asume nu doar responsabilitate, dar și un volum
foarte mare de lucru. Cel puțin până acum, de când există Agenția, nu am prea
văzut persoane care să se fi evidențiat pentru această funcție. Probabil că
sunt, nu putem ști totul despre oameni și potențialul pe care-l au, eu însă nu
o cunosc.
Și domnul
Furtună, care acum e interimar, nu e bun pentru această funcție?
E un foarte
bun epidemiolog. Îi cunosc capacitățile. Nu-i cunosc însă capacitățile de
conducător, pentru că nu a avut funcții de conducere. El a fost bun
vicedirector la Centrul de Sănătate Publică Chișinău, apoi bun vicedirector la
ANSP. Poate sau nu să se isprăvească cu o sumedenie de probleme ce țin de
managementul instituțional? Eu încă nu știu. Pentru că directorul unei asemenea
structuri trebuie să poată asigura atât managementul instituțional, cât și cel
de supraveghere de stat a sănătății publice. Deci, persoana care va fi numită
trebuie să combine abilități de gestionare a instituției (gestionarea
clădirilor, personalului, licitații, etc), cât și un șir de abilități care țin
de dirijarea serviciului de supraveghere și control de stat a sănătății
publice. Unde mai pui că pe lângă aceste responsabilități mai trebuie să aibă
și cunoștințe ce țin de acreditarea instituțiilor, medicamente, etc, care nu
sunt specifice și nici firești pentru sănătatea publică.
Sunt aproape
două săptămâni de când locul de director al ANSP este vacant. Nici pe pagina
web a Ministerului Sănătății, nici pe cea a ANSP un anunț de concurs pentru această
funcție nu există. Despre ce vorbește acest lucru?
Concursul ar
fi trebuit să fie anunțat în momentul în care s-a anunțat că funcția este
vacantă. Pentru că persoanele care vor să vină în această funcție trebuie să se
decidă, să pregătească dosarul, etc. Dar calculul începe din momentul în care
se anunță că postul este vacant.
Bun.
Săptămâna trecută premierul Filip a certat-o public pe Aliona Serbulenco de
faptul că reforma nu merge chiar atât de bine, precum s-a lăudat și el de
atâtea ori. De fapt, a atenționat-o pe doamna secretar că ar trebui să înceapă
să muncească. Credeți că a fost o mustrare formală sau chiar a avut de-i
reproșat anumite lucruri?
Nu cred că la
așa nivel se face ceva de ochii lumii. Pur și simplu cantitatea ar trebui să
treacă și în calitate. Noi de multe ori l-am auzit pe Pavel Filip cum menționa
despre trei reforme în medicină, iar cel mai mare succes este în sănătatea
publică. Însă realitatea, mai devreme sau mai târziu, apare la suprafață. Și el
a văzut cum a fost gestionată problema rujeolei, când ANSP a întârziat cu
acțiunile, apoi au apărut întârzierile de salarii, deci, prea evidente au
devenit insuccesele în această reformă ca el să nu se priceapă. Se apropie
electorala și va trebui să se întâlnească cu colective și cum le va explica
oamenilor că din trei reforme cel puțin una are succes, dacă nu este așa? Cred
că pur și simplu Pavel Filip a fost nevoit să recunoască că reforma nu merge
bine. Voalat, dar a recunoscut. Eu nu știu cine-l informa că totul merge bine,
dar iată că realitatea a ajuns și la urechile lui.
În această
situație, există măcar șanse minime ca reforma să meargă? Și dacă da, atunci ce
schimbări credeți că ar trebui făcute, așa încât această struțo-cămilă să
devină struț și cămilă?
Eu cred că
situația nu e atât de dramatică. Potențialul SSSSP este. Oamenii care lucrează
în acest Serviciu își fac griji pentru ceea ce se întâmplă, dar nici nu prea au
unde pleca. Este important ca acum să fie mobilizare totală și să se
conștientizeze că reforma se află în pragul unui eșec și să se acționeze. Am
spus de mai multe ori că Ministerul Sănătății trebuie să organizeze ori un
Colegiu, ori o ședință specială și să ceară un raport amplu despre reformă. Nu
aș putea să vă spun ce se poate face, pentru că sunt ținut departe de ce se
întâmplă acolo.
Dle Pâsla,
într-un interviu pentru Sănătate INFO, doamna Palanciuc dădea de înțeles că nu
a fost susținută de colegi, de angajați, că ar fi fost boicotată în organizarea
și promovarea activităților. Credeți că a existat această rezistență din partea
angajaților și de ce ar fi existat?
Pot să vă
spun că am fost primul specialist din afara sistemului care a fost numit șef al
Centrului Național de Sănătate Publică și țin minte din proprie experiență cum
am fost primit. Acest serviciu, ani la rând a fost ca o castă, a fost un
Serviciu închis. Tot timpul Ministerul Sănătății s-a ocupat cu activități care
vizează mai mult tratamentul, iar acest Serviciul era ținut cumva la distanță.
Astfel, orice om din afara lui era primit cu o oarecare ostilitate. Era un fel
de ostilitate instinctivă, de autoapărare. În interiorul lui a pătruns un intrus.
Doamna Palanciuc, probabil nu a fost suficient de flexibilă. Poate nu ar fi
trebuit să fie atât de dură în cerințele sale, poate ar fi trebuit să fie mai
înțelegătoare la anumite probleme. Cred că anume flexibilitate nu i-a ajuns și
nici nu am simțit că și-a creat echipă. Acest lucru este foarte important, mai
ales atunci când vii din afară. Și-apoi doamna Palanciuc a venit în această
funcție temporar și dânsa nici nu a ascuns acest lucru.
Poate din
start, dumneaei venise pentru perioadă mai lungă la ANSP, iar când a văzut că
nu merge, a decis că trebuie cu tot dinadinsul să plece...
Orice ar fi
fost, echipa creează liderul, ceea ce doamna Palanciuc, cel mai probabil, nu a
reușit să facă.
Dle Pâsla,
noi avem exemplu Ministerului Sănătății unde conducător a fost numit un om care
nu are nicio legătură cu domeniul, dar se mizează pe capacitățile lui de
manager. Acum, când la ANSP s-a întâmplat că un om din afară nu a fost acceptat
și nu s-a descurcat cu cerințele, a fost văzut ca o persoană ostilă echipei,
înseamnă că viitorul conducător ar trebui să fie unul din interior sau, totuși,
din afară, dar mai flexibil decât fostul director?
Managerul
este important în dirijarea unei instituții. La elaborarea politicilor în
domeniu, calitățile manageriale coboară pe planul doi. Trebuie să ai măcar un
background, dacă nu cunoștințe fundamentale în domeniu, deoarece persoana care
dirijează Ministerul este responsabilă de elaborarea politicilor în sector. Nu
poți să faci politici bune când ai sfetnici (n.r. secretari de stat) și unul
îți spune să mergi în stânga, iar altul în dreapta, iar tu trebuie să pui
punctul pe I. Deci, e nevoie de cunoștințe în domeniu. Dacă vorbim de ANSP,
atunci într-adevăr abilitățile manageriale au un rol mult mai mare, pentru că,
de fapt, tu execuți politicile care sunt elaborate de autoritatea centrală.
Doar scopul reformei nu a fost crearea Agenției, dar eficientizarea
supravegherii de stat a sănătății publice. Mulți confundă acest lucru. Agenția
este doar un instrument prin care se poate face această eficientizare. La prima
etapă era important ca ANSP să aibă un manager instituțional puternic.
Managerul
instituțional nu s-a descurcat, a spus Filip. Acum trebuie să fie numit un
manager instituțional sau un specialist în domeniu, care să înțeleagă ce fel de
politici trebuie făcute și cum să fie aplicate?
Ideal ar
trebui să fie o combinație. Însă, nefiind încă funcțională Agenția, e nevoie,
cred, de un manager instituțional, altfel scopurile nu pot fi atinse. Depinde
foarte mult și de echipa de adjuncți. Dar și dacă va fi ales un conducător din
interiorul instituției, va depinde foarte mult de persoană, de capacitățile de
a lucra cu oamenii, de a-i mobiliza și de a-i face să meargă după ea. Nu putem
generaliza. Deci, până la urmă vorbim despre capacități de lider, pentru că
poate fi un specialist extraordinar, dar un lider mai puțin bun. Deocamdată
însă nu prea văd doritori pentru această funcție.
Nu avem de
unde să știm, pentru că nu a fost anunțat concursul...
Și aici avem
o problemă. Însuși concursul e un fel de piedică, pentru că chiar și cel prin
care am trecut eu când candidam pentru funcția de secretar de stat, a arătat că
este doar unul formal, decizia se ia netransparent. Poate acum Ministerul de
asta nici nu anunță concurs, deoarece caută persoana care să o invite să
accepte această funcție.
Orice reformă
are nevoie de susținere politică și noi avem exemplul unei foste ministre,
Ruxanda Glavan, pentru care această susținere a fost retrasă la un moment dat. Credeți
că Elena Palanciuc a trecut prin aceeași dizgrație a partidului de la
guvernare?
Cred că
doamna Palanciuc nu ar fi ajuns în această funcție, dacă nu avea această
susținere politică. Este complicat, chiar și pentru un manager de top să se
adapteze și să cunoască în timp record dedesubturile unui domeniu. El are
nevoie de cel puțin 2-3 luni pentru aceasta. Chiar și unul din interior are
nevoie de timp ca să știe cum să conducă o instituție. Măcar și din simplu
motiv că până nu demult el a condus un domeniu îngust.
Mai devreme,
m-ați lăsat să înțeleg că despre actualul director interimar nu știți prea
multe, mă refer la calitățile de manager, însă în ANSP mai sunt doi
vicedirectori – Vasile Guștiuc, inspector șef sanitar de stat și Maria Cumpănă.
Îl vedeți pe vreunul dintre ei director al ANSP?
Pe domnul Furtună
îl cunosc în calitate de specialist în epidemiologie. Pe domnul Guștiuc îl
cunosc în calitate de bun manager la nivel raional, dar ca inspector șef
sanitar principal de stat nu s-a remarcat prin nimic. Mai mult chiar,
inspecțiile de stat acum sunt într-o măsură mai mare sau mică ilegale, deoarece
până acum nu a fost elaborat regulamentul privind activitatea inspectorilor de
stat, care trebuie să înlocuiască medicii șefi sanitari de stat.
Acum doamna
Cumpănă, în calitatea ei de director pe acreditare și evaluare, parcă nu erau
obiecții, dar iarăși, aici e cu totul alt domeniu. Ca să înțelegi dacă pot sau
nu acești oameni să conducă ANSP ar fi trebuit să-i auzim mai des, să vedem ce
și cum gândesc, dar niciodată până acum ei nu au apărut la rampă, nici măcar
fosta directoare. Nu poți să înțelegi dacă ei ar putea face față, dacă sunt în
umbră. Comunitatea medicală îi cunoaște doar după funcțiile precedente.
Până la urmă
nu știm dacă decizia de a numi pe cineva în fruntea ANSP va fi una politică
sau, din contra, bazată pe profesionalism...
Cu regret de
multe ori se întâmplă așa. Dar trebuie să înțelegem că Agenția și sănătatea
publică e la pământ, după mine. De asta e nevoie de mobilizare. Este foarte
important ca problema să fie soluționată rapid, pentru că este vorba de
sănătatea oamenilor. Oamenii se nasc sănătoși și sarcina statului este să le
păstreze această sănătate.
Ce mesaj ați
avea pentru oamenii care au rămas să muncească în acest domeniu al sănătății
publice?
Să nu piardă
optimismul, să știe că de ei depinde foarte mult cum va rezista acest Serviciu
și să fie siguri că mai devreme ori mai târziu problema va fi soluționată. Altă
cale nu există. Această ramură a sănătății este extrem de importantă și ceea ce
se întâmplă acum e temporar. Mai devreme ori mai târziu chiar și conducerea
aceasta sau viitoare va înțelege că este o ramură foarte importantă pentru
stat. Mi-aș dori ca acești oameni să nu se dezică de profesia lor.
Domnule Pîsla,
vă mulțumim pentru acest interviu.
Tag: reformă, sănătate publică, conducători
Categoria: Interviuri
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
18 septembrie, 2018, 11:52
18 septembrie, 2020, 17:37
18 septembrie, 2019, 17:09
Cele mai citite
Medic stomatolog originar din Moldova, ucis în cabinetul său ...
17 iulie, 2024, 10:34
Adrian Belîi: Republica Moldova ar putea avea, de la anul vi ...
26 martie, 2024, 12:29
Medicul Adrian Hotineanu vrea scuze publice de la familia Va ...
16 august, 2024, 17:01
O femeie risca să moară după ce a încercat să trateze cancer ...
22 aprilie, 2024, 11:39
„Suntem pe muchie de cuțit. Rujeola ne-a înconjurat din toat ...
29 martie, 2024, 10:16
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi16,61 %