Mircea Buga, fost director al CNAM: „Dacă cheltuielile publice în sănătate nu vor crește, crizele prin care trecem îi vor afecta pe pacienți vulnerabili, în primul rând”

Sursa Foto: diez.md

Elena Cioina

10 octombrie, 2022, 17:30

Vizualizări: 4980

Ar fi bine ca cheltuielile pentru sănătate să fie măcar menținute, dacă ne dorim să ajutăm pacienții, dar și sistemul medical să se mențină pe linia de plutire și să nu intre într-o criză profundă. Totuși, pentru a putea raționaliza cheltuielile, e nevoie măcar de reforme structurale, dacă nu profunde în sistemul de sănătate.

Sunt doar câteva concluzii după o discuție cu Mircea Buga, fost director al Companiei Naționale de Asigurări Medicale pe marginea ultimei Hotărâri a Guvernului, care prevede scăderea cheltueilor publice din Produsul Intern Brut (PIB) în următorii trei ani.

Domnule Buga, Guvernul a aprobat scăderea cheltuielilor publice în sănătate ca pondere în Produsul Intern Brut (PIB) pentru următorii trei ani. În 2025 ar urma să avem un PIB în sănătate de 5.4%, practic ne întoarcem la nivelul anului 2014. Ce înseamnă acest lucru pentru sistemul de sănătate din țară și pentru pacienți, deopotrivă? Putem vorbi despre o stagnare a sistemului de sănătate în următorii ani?

Ar trebui să ne uităm un pic în dinamică să vedem evoluțiile PIB. Acest cadru bugetar se referă la o perioadă de trei ani, 2023-2025, și în tabelul anexat la hotărârea de Guvern veți vedea că în 2020 am avut raportat la PIB cheltuieli pentru ocrotirea sănătății de 5%, iar în 2021 – 5,6%, o creștere destul de mare. Aceste fluctuații ale PIB pentru cheltuielile în sănătate nu sunt un lucru neobișnuit. Este doar unul dintre parametrii care trebuie monitorizați. Noi am avut în anii precedeți o scădere a cheltuilor din PIB pentru sănătate chiar până la 4.1%.

Sigur că ne dorim ca această cotă să crească, dar trebuie să ne uităm și la un alt parametru și acesta este raportul cheltuielilor pentru sănătate din totalul cheltuielilor bugetare. PIB este o chestie relativă, deoarece în cazul crizelor el scade, iar noi înregistrăm o creștere relativă. 5.6% nu înseamnă neapărat un parametru foarte bun, mai ales dacă PIB va înregistra o scădere.

Deci, Dle Buga, aceste fluctuații ale cheltuieilor publice în sănătate, că la ele ne referim, sunt normale, important să nu scadă?

În orice caz, aceste fluctuații ale cheltuielilor publice pentru sănătate nu sunt un lucru neobișnuit. Depinde foarte mult de constrângerile bugetare, politicile care sunt realizate în acel moment. În acest caz îmi dau bine seama că sunt alte cheltuieli mai importante, cele din domeniul social, de exemplu.

Pe de altă parte, vreau să urmărim și totalul cheltuieilor de stat per ansamblu, nu din PIB, ci din mijloacele bugetare în ansamblu și dacă o să vedeți acest coraport, care din păcate nu este prezentat în tabelele din anexă, veți vedea că pentru anul 2025 cheltuielile pentru ocrotirea sănătății vor fi în jur de 20 de miliarde de lei. Raportate la totalul cheltuielilor bugetare acestea vor reprezenta în jur de 15%.

Până în 2025 noi avem o creștere a cheltuielilor pentru sănătate din bugetul de stat de la 13% până la 16%. Raportată la PIB ea rămâne mai mult sau mai puțin stabilă – 5.4%-5.6%.

Al doilea moment pe care vreau să-l menționez este faptul că Republica Moldova a ratificat, în 2015, Agenda de dezvoltare durabilă 2030. Documentul stabilește o serie de obiective de dezvoltare durabilă pentru statele care au ratificat această Convenție și printre țintele acoperii universale în sănătate se regăsește și creșterea cu 1% a alocațiilor publice pentru sănătate raportate la PIB din 2015 până în 2030.

În mod normal, dacă ne ghidăm de angajamentele și recomandările acestei Convenții ar trebui ca în 2030 să ajungem la PIB de 6.3% în sănătate. De aceea, această creștere a PIB în ultimii ani, de la 5.0% la 5.6%, cu mici fluctuații, e benefică, iar scopul nostru e să ajungem la 6,3% din PIB până în 2030, ca să respectăm Agenda.

Al treilea moment pe care vreau să-l menționez ține de creșterea cheltuielilor în anii 2020-2021. Este o chestie condiționată și de impactul pandemiei. Acum că pandemia s-a mai potolit, probabil și cheltuielile în acest domeniu al bolilor infecțioase vor înregistra o scădere.

Ok, pandemia ne-a mai lăsat în pace, dar avem alte crize și alte cheltuieli în creștere, iar una dintre ele e cea energetică...

Este al patrulea punct care trebuie să-l analizăm în complex. El ține de impactul creșterii prețurilor și inflației, inclusiv în sistemul de sănătate, precum și asupra cetățenilor Republicii Moldova.

Dacă vorbim despre sistemul de sănătate, în acest caz toate cheltuielile cresc în mare măsură, inclusiv pe fonul majorărilor salariale recente, care necesită acoperire financiară. Probabil va fi nevoie de creșteri salariale și în continuare, având în vedere inflația și impactul acesteia asupra lucrătorilor medicali. Până la urmă și ei sunt consumatori în această țară. Poate nu neapărat ar trebui să ne ținem de Agenda 2030, dar să ținem cont de situația concretă de la noi din țară.

Un alt aspect se referă la pacienții noștri. În cazul în care cheltuielile publice totale în sănătate nu cresc atât de mult cum cresc cheltuielile totale, care le cuprind și pe cele publice, și pe cele private, pacienții, chiar nefiind încadrați în sistemul de asigurări medicale, separat de sistemul de asigurări achită din buzunarul lor în jur de 45% din totalul cheltuieililor pentru sănătate.

Respectiv, criza îi va afecta pe ei cel mai mult. Și aici trebuie să fim foarte atenți ca cheltuielile publice pentru sănătate să nu înceapă, ca pondere, să scadă. Dacă acum avem în jur de 55% cheltuieli publice din totalul cheltuielilor pentru sănătate, trebuie să vedem în dinamică ce se va întâmpla cu acești parametri.

Pot fi prevăzute aceste cheltuieli în creștere, să nu ajungă pacienții să plătească și mai mult din buzunar din cauza acestor crize cu care ne confruntăm?

Acest document nu se referă la toate detaliile, dar, în principiu, trebuie să avem în vedere că aceste creșteri procentuale an de an, chiar și în cifre absolute, să fie suficiente pentru a păstra cel puțin cota cheltuieilor publice pentru sănătate. Este un parametru care nu se regăsește în nota informativă, dar trebuie să ținem cont de el. Deci, impactul crizei asupra instituțiilor medicale, asupra chetățenilor este considerabilă. Aici ajungem la așa-numitele cheltuieli catastrofale ale gospodăriilor.

Dacă nu luăm anumite măsuri, cu cât pot crește cheltuielile din buzunar pentru sănătate?

Sunt o serie de indicatori care sunt monitorizați, de exemplu, care este proporția cheltueilor gospodăriilor pentru sănătate. Și aici ne referim la cheltuielile catastrofale, când mai mult de 40% din capacitatea de plată a gospodăriilor se utilizează pentru sănătate. Acest parametru a scăzut. Dacă îmi amintesc, în 2016 ajunsese la 17%.

Pe cine afectează cel mai mult aceste cheltuieli catastrofale?

Afectează populația cea mai săracă și vulnerabilă și dacă, de exemplu, la toți parametrii de cheltuieli ale gospodăriilor indicatorii s-au îmbuntățit pe parcursul anilor, până în 2020 inclusiv, oricum există grupuri vulnerabile, cum ar fi persoanele 65+, adică populația în vârstă. Cheltuielile acestui grup sunt duble și chiar triple față de cheltuielile altor grupuri de populație. În acest caz, sper că măsurile sociale care sunt adoptate compensează parțial cheltuielile acestor oameni. Însp în cazul crizelor, de regulă, pentru sănătate se vine cu majorări de alocații substanțiale, or, sănătatea îi vizează și îi afectează pe toți, dar mai ales pe cei din grupurile vulnerabile.

Cum ar putea fi ajutați oamenii ca să nu cheltuie o mare parte din bani pe medicamente sau alte produse necesare pentru sănătate?

E un alt aspect, care necesită o analiză aprofundată, dar este important ca cheltuielile publice pe termen mediu din PIB e de dorit să nu scadă și ar fi bine în dinamică până în 2030 să crească cel puțin cu 1% față de 2015, conform Agendei 2020-2030 și să ajungă la 6,3%.

În al doilea rând trebuie să urmărim ca cheltuielile publice în sănătate, ca pondere din cheltuielile totale, să nu scadă. Dacă vor scade ca pondere, vor crește cheltuieile din buzunar ale pacienților, și formale, și neformale.

Ce înseamnă această menținere a PIB în marja de 5.6% - 5.4% pentru dezvoltarea instituțiilor medicale? E posibilă ea sau nu?

Dacă vorbim despre dezvoltarea instituțională, bugetul va fi unul destul de auster în următoarea perioadă. Probabil din fondurile externe vor veni o serie de suporturi financiare, inclusiv pentru procurarea de echipamente și dispozitive medicale și consumabile, cum au mai venit în ultimii ani, dar cred că sistemul nostru de sănătate are nevoie de o serie de schimbări, reforme.

Noi când ne întrebăm dacă banii sunt mulți ori puțini, evident că sunt insuficienți și vor fi insuficienți în orice țară, nu doar în Republica Moldova, dar sistemul are nevoie de reforme. Și aici, din păcate, dacă vă uitați la prima parte a documentului, la capitolul priorități, nu am văzut aspecte de reformare a sistemului de sănătate. Dacă am fi văzut care sunt aceste priorități, atunci noi ar fi trebuit să vorbim despre ați parametri și anume despre cost-eficiența utilizării banilor, parametrii absoluți raportați la PIB. Ar trebui să atragem mai multă atenție medicinei primare, reformei sectorului spitalicesc care e iminentă, din punctul meu de vedere, și criza pandemică a arătat acest lucru.

Asta voiam să precizez, că tot ce se planifică e bine, dar ar fi bine să fie corelat cu planificarea bugetară și cu o serie de reforme măcar structurale în sistemul de sănătate, dacă nu vorbim de reforme profunde pe anumite domenii. Aceste reforme structurale ar duce la economii pe anumite capitole și s-ar axa pe alte capitole cum ar fi medicina primară, medicamente compensate. Iată așa am putea ajuta populația săracă.

Domnule Buga, vă mulțumim pentru aceste explicații.

„Suntem pe muchie de cuțit. Rujeola ne-a înconjurat din toate părțile”. Interviu cu Nicolae Furtună, șef al Direcției maladii transmisibile la ANSP

Fața ascună a migrației//„Ne sacrificam și plecăm pentru tine”. Ce nu trebuie sa le spună părinții copiilor, atunci când decid să meargă la muncă peste hotare. Sfaturile psihologului

INTEGRARE EUROPEANĂ//Angela Paraschiv, secretar de stat la Ministerul Sănătății: „Va fi interzis fumatul țigărilor electronice, narghilelei și tutunului încălzit” Partea II

Tag: PIB, cheltuieli sănătate, Republica Moldova

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.