Analiză: Ce a promis și ce a realizat PD în domeniul sănătății în mandatul său de guvernare

Sursa Foto: msmps.md

Elena Cioina

18 februarie, 2019, 15:48

Vizualizări: 5231

Ministerul Sănătății a revenit Partidului Democrat din Moldova în anul 2015 în urma partajărilor efectuate între partidele care făceau parte în acel moment din Alianța pentru Integrare Europeană 3 (AIE 3) – PLDM, PDM și PL. În programul său electoral, Partidul Democrat a formulat 7 obiective pe domeniul sănătății. Mai jos aveți o analiză a promisiunilor democraților publicată într-un raport al Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT, în cadrul proiectului „Încurajarea unor alegeri parlamentare competitive prin informare despre partidele politice”, finanțat de Ambasada Olandei.

Cele 7 promisiuni în domeniul Sănătății

1. Prin alocări de la bugetul de stat şi prin donaţii particulare să fie modernizată cel puţin o secţie de maternitate în fiecare raion din republică;

2. Mărirea salariilor în medicină într-un ritm accelerat;

3. Dezvoltarea medicinii preventive;

4. Realizarea unui program de analize gratuite la nivel național care să aibă drept scop determinarea stării de sănătate a populației;

5. Realizarea unor centre de performanță medicală în Chișinău, Bălți și Cahul. Aceste centre vor avea medici specialişti de înalt nivel şi vor fi dotate la nivel european pentru a face o gamă largă de investigaţii şi tratamente medicale;

6. Descentralizarea sistemului de sănătate.

7. Sistemul unic de urgenţă ,,112” va fi disponibil, din 2015, şi în Republica Moldova. Acest sistem automatizat va utiliza toate mijloacele tehnologiilor electronice pentru intervenţii mai rapide şi mai eficiente care să îi salveze pe cei aflaţi în pericol.

În același timp, Programul de activitate al Guvernului Filip pe perioada 2016-2018 prevede, în total, 14 obiective pe domeniul sănătății. Dintre acestea, în față au fost scoase trei domenii mari în care Guvernul Filip și-a propus să efectueze reforme: Reforma Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătății Publice, Reforma Medicinei de Familie sau Asistenței Medicale Primare și Reforma Spitalicească. Activitățile privind implementarea acestor 3 reforme se regăsesc și în Planurile de Acțiuni ale Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Scurt istoric: Ministerul Sănătății a fost reorganizat odată cu reforma administrației publice centrale. Astfel, instituția a fost comasată cu Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, devenind Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. În urma reformei, Ministerul Sănătății a rămas doar cu jumătate din personal, mai exact cu 50 de specialiști. În cei 3,5 ani de guvernare PD, la Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale s-au schimbat 4 miniștri.

Ruxanda Glavan (03.08.2015-25.07.2017). Este și cel mai longeviv ministru în Guvernul Filip. În perioada mandatului Ruxandei Glavan, Ministerul Sănătății a început 4 reforme – reforma salarizării în sistemul sanitar, reforma Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătății Publice, reforma Asistenței Medicale Primare, reforma Spitalelor. Cât a fost la conducere, Ministerul condus de Ruxanda Glavan a reușit să modifice Regulamentul de Salarizare a cadrelor medicale, care prevede salarizarea acestora în baza criteriilor de performanță.

Noul mecanism a fost creat, potrivit autorităților, mai ales pentru creșterea salariilor tinerilor specialiști. Odată cu schimbarea regulamentului, pe 1 iulie 2017, Guvernul a aprobat majorarea salariului de bază al lucrătorilor medicali cu 20%. Pe 12 mai 2017, Guvernul Filip aprobă conceptul de reformare a Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătății Publice, care prevedea crearea Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP) prin reorganizarea Centrului Național de Sănătate Publică și Centrelor de Sănătate Publică teritoriale, ale unor subdiviziuni ale Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, Centrului Național de Management în Sănătate și Consiliul Național de Evaluare și Acreditare în Sănătate.

Ruxanda Glavan nu a reușit să ducă la bun sfârșit această reformă și nici altele, întrucât a fost demisă în iulie 2017, după ce partidul care a promovat-o, i-a retras susținerea politică pentru reforma spitalelor.

Stela Grigoraș devine succesoarea Ruxandei Glavan și preia conducerea ministerului, deja comasat cu cel al Muncii, Protecției Sociale și Familiei. Guvernul a învestit-o în această funcție pe 26 iulie 2017. Ea s-a aflat la conducerea instituției până în decembrie 2017, fiind de asemenea demisă. Venind din domeniul muncii și protecției sociale, Stela Grigoraș și-a concentrat activitatea mai mult pe domenii sociale decât medicale. Totuși în perioada mandatului ei, Guvernul a aprobat, pe 13 decembrie 2017, Regulamentul de activitate al Agenției Naționale de Sănătate Publică.

Svetlana Cebotari este învestită în funcția de ministru al Sănătății, Muncii și Protecției Sociale pe 10 ianuarie 2018 și s-a aflat la conducerea lui până pe 19 septembrie 2018. În mandatul său de câteva luni, Svetlana Cebotari a avut misiunea să continue reforma în domeniul sănătății publice, ea confruntându-se cu o serie de probleme, întrucât multe dintre actele normative și mecanisme de funcționare ale ANSP nu erau aprobate, astfel că lucrurile trebuiau făcute din mers.

Reorganizarea a provocat nemulțumiri din partea salariaților, care au rămas puțini la număr și cu salarii mai mici decât până la reorganizarea Serviciului, deși autoritățile au promis că acestea vor crește odată cu optimizarea cadrelor. Mai mult, din cauza haosului administrativ, salariile au întârziat câteva luni consecutiv.

De asemenea, în mandatul de ministru al Svetlanei Cebotari a fost votată și reforma Asistenței Medicale Primare (27 iulie 2018). Cea mai importantă prevedere a acestei reforme ține de liberalizarea activității medicului de familie și trecerea acestuia la practica individuală. La modul practic, acest lucru înseamnă că medicii de familie pot avea cabinete individuale și pot fi contractați direct de către Compania Națională de Asigurări Medicale (CNAM).

Silvia Radu este învestită în funcția de ministru al Sănătății, Muncii și Protecției Sociale pe 25 septembrie 2018. Principala reformă pe care urma să o realizeze pe parcursul mandatului său de 5 luni este reforma spitalicească. Pe 26 octombrie, ministra a prezentat premierului Pavel Filip și unui cerc restrâns de specialiști din Sănătate conceptul reformei.

Silvia Radu s-a mai remarcat în mandatul său foarte scurt prin faptul că a făcut deschis lobby pentru industria tutunului, punându-și semnătura și promovând un document ce le apără interesele și care pune în pericol sănătatea publică. De asemenea, ministra s-a evidențiat și prin inconsecvență politică, declarând că nu se va implica în campania electorală pentru alegerile parlamentare, dar a făcut tocmai invest. Ea a degrevat din funcție pe perioada campaniei și promovează echipa Partidului Democrat. Pe lista PD, Silvia Radu este numărul 20.

Promisiuni, realizări și eșecuri ale PD în domeniul Sănătății

Renovarea maternităților din fiecare Centru Raional

Promisiunea a rămas la nivel de promisiune, întrucât ea nu se regăsește în Programul de activitate al Guvernului Filip și nici în planul de acțiuni al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. De asemenea, din Fondul Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală, care are un buget de Dezvoltare și modernizare a instituțiilor medicale, nu au fost alocate resurse financiare pentru modernizarea maternităților din centrele raionale. În răspunsul CNAM privind finanțarea unor proiecte investiționale în maternitățile din țară, scrie „în perioada 2016-2017, la concursul de proiecte finanţate din fondul de dezvoltare şi modernizare a prestatorilor publici de servicii medicale nu au fost desemnate câștigătoare proiecte de modernizare a maternităților”.

De altfel, modernizarea maternităților nu-și are rostul în formatul actual, întrucât secțiile de maternitate se află în incinta spitalelor, iar Ministerul Sănătății intenționează să reorganizeze întreaga infrastructură a acestora. În condițiile în care multe dintre secțiile de maternitate din raioane înregistrează câte o naștere sau două pe zi, autoritățile au pus în discuție, încă în 2015, (în perioada ministrului Andrei Usatîi) problema unei eventuale închideri a acestora și dezvoltarea serviciului perinatologic la nivel regional.

Atunci a fost aprobat și un Plan de acțiuni privind îmbunătățirea sănătății materne, care includea și această etapă. Conducerile ulterioare ale Ministerului Sănătății nu au mai adus problema în discuție publică. Nevoia reformării domeniului vine mai mult din considerentul că anual în Moldova se nasc tot mai puțini copii (34,1 mii de copii s-au născut în 2017, cu 8,9% mai puțini decât în 2016), iar cele mai multe nașteri au loc la Centrul Perinatologic de la Bălți, Spitalul Clinic Municipal nr. 1 din Chișinău (7.444 de copii născuți-vii) și Institutul Mamei și Copilului (6.122 de copii născuți-vii).

Cu toate acestea, în Guvernul actual, din fonduri externe și colectări în cadrul campaniilor organizate de Fundația lui Vlad Plahotniuc Edelweiss, au fost renovate secțiile de maternitate de la Institutul Mamei și Copilului. Maternitatea din cadrul Spitalului Clinic Municipal nr.1 a fost modernizată din bugetul Municipiului Chișinău, prin urmare nu putem atribui acest succes guvernării, care nu a contribuit financiar cu niciun leu.

Mărirea salariilor în medicină într-un ritm accelerat

Toți miniștrii care s-au perindat la conducerea Ministerului Sănătății în actuala guvernare au promis majorări de salarii. De altfel, ca și predecesorii lor. Într-adevăr, actuala guvernare a anunțat periodic creșteri salariale ale angajaților din sistemul de sănătate. Prima majorare a salariului de funcție s-a produs pe 1 iulie 2016, odată cu schimbarea „Regulamentului privind salarizarea angajaților instituțiilor medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală”. Scopul acestei reforme a fost atragerea și menținerea tinerilor specialiști în sistemul de sănătate. Ministra Ruxanda Glavan le-a promis salarii mai mari cu 20%, iar cea mai mare creștere urmau să o simtă specialiștii tineri.

Potrivit regulamentului, directorii de spitale trebuiau să le plătească lucrătorilor medicali adaos la salarii de cel puțin 15%, în funcție de performanțele obținute. Pentru că reforma salarizării s-a produs la mijloc de an (1 iulie 2017), precum și din cauza subfinanțării spitalelor de către CNAM, directorii au fost puși în situația să renunțe la alte cheltuieli și investiții, iar unii dintre ei nu au reușit să le plătească angajaților nici acest minim. În consecință, reforma a creat o inechitate printre lucrătorii medicali, ajungându-se la situații când asistenții medicali ridicau salarii mai mari decât medicii cu experiență de zeci de ani.

Reforma a fost criticată atât de medici, cât și de experți, întrucât niciodată, nici chiar medicii tineri nu au primit salariile promise de ministra Glavan. Totuși, autoritatea în Sănătate insista că după reforma salarizării în spitalele republicane și municipale, doctorii cu experiență mai mare de 20 de ani primeau salarii între 7.000 și 9.000 de lei, iar tinerii specialiști, între 5.000 și 7.000 de lei. Totodată, asistentele medicale ridicau lefuri de cel puțin 5.000 de lei. În spitalele raionale, medicii au salarii între 6.000 și 8.000 de lei. De asemenea, asistentele medicale sunt remunerate, în medie, cu 4.500 de lei. În același timp, medicii de familie au salarii între 10 mii de lei și 11 mii de lei. Asistentele medicale din instituțiile medicale primare primesc minimum 5.600 de lei. Medicii nu au ridicat lefuri atât de mari.

În a doua jumătate a anului 2017, Ministerul Sănătății a insistat că salariile medicilor ar fi crescut chiar cu 30% în 2017, deși într-un raport al CNAM instituția sugera că majorarea a fost de doar 11%. Deși a vehiculat cu această cifră, Ministerul Sănătății nu a prezentat calcule și nici nu a explicat cum a ajuns la ea.

Nemulțumirea față de salarii s-a accentuat pe fonul majorărilor de salarii substanțiale în România. Autoritatea a evitat însă să prezinte public date privind numărul dosarelor depuse, dar în cadrul audierilor pe marginea subiectului salarizării, fosta ministră Svetlana Cebotari a declarat că în perioada 2015-2017 aproximativ 1 mie de angajați ai sistemului de sănătate au depus cereri pentru a pleca din țară. Din cele 986 de dosare, 339 au fost depuse la minister în 2015, 282 în 2016 și 265 în 2017. Autoritatea nu a precizat dacă specialiștii au depus cereri de plecare în România sau în alte țări europene.

Pentru a-i motiva pe tineri să rămână în țară, autoritățile au majorat cu 50% indemnizația unică acordată tinerilor specialiști care vor accepta să muncească mai ales în spațiul rural. Metoda nu a funcționat însă, întrucât legislatorii au decis ca aceasta să fie acordată în trei tranșe, astfel că puțini tineri au acceptat trocul. Stela Grigoraș le-a promis specialiștilor din Sănătatea Publică că odată cu reformarea serviciului aceștia vor avea salarii egale cu cele ale medicilor de familie.

Autoritățile au reușit în toamna lui 2017 să le ofere acestora o creștere de 10%, ceea ce însemna în bani o majorare de aproximativ 110-150 de lei. Angajații din domeniul sănătății publice sunt și acum cel mai prost plătiți din întreg sistemul de sănătate, aceștia având salarii de funcție între 1200-1500 de lei.

Din cauza salariilor prea mici pentru efortul pe care-l fac, tinerii specialiști refuză să se angajeze în sistemul sănătății publice, astfel că aproape 60% dintre specialiști sunt de vârstă pensionară sau deja pensionari. Medicii s-au arătat nemulțumiți și de indexarea de 4,1% realizată de Guvern în primăvara lui 2018. Aceștia aveau în continuare reper de comparație creșterile salariale ale medicilor din România. Mulți dintre doctori au luat în derâdere indexarea operată de Guvern, calificând-o drept bătaie de joc.

Silvia Radu a continuat cu promisiunile, precizând că Guvernul caută resurse financiare pentru a oferi „salarii decente” atât medicilor, cât și asistenților medicali. Ministra a anunțat că odată cu reformarea Asistenței Medicale Primare, medicii de familie vor avea salarii de cel puțin 30 de mii de lei. Ministra nu a explicat însă cum a ajuns la această cifră, or medicii de familie dispun de un buget finanțat de CNAM per capita, iar cel mai simplu calcul arată că, chiar și până la reformă, banii erau insuficienți, aceștia fiind nevoiți să facă economii drastice pentru a putea ridica salarii de 5-7 mii de lei.

Pe fundalul campaniei electorale, Partidul Democrat a mai anunțat o creștere salarială pentru medici. De la 1 decembrie, de rând cu bugetarii, aceștia trebuie să primească lefuri mai mari cu 20%, iar personalul cu studii medii – cu 10%. Suma suplimentară necesară pentru creșterea salariilor personalului medical și asistenților medicali pentru anul 2019 a fost estimată la aproximativ 460 milioane de lei și este prevăzută în proiectul Legii Fondurilor AOAM pentru anul 2019.

Dezvoltarea medicinii preventive

Obiectivul este formulat oarecum confuz, deoarece de prevenirea maladiilor se ocupă atât specialiștii din sănătatea publică, cât și cei de la medicina de familie. Indirect de prevenirea maladiilor se ocupă mulți alți specialiști. Totuși, reformarea în sănătatea publică este unul dintre obiectivele care și l-a propus să-l realizeze Guvernul Filip, ea se regăsește atât în programul de guvernare 2016-2018, cât și în planul de acțiuni al MSMPS. Până la sfârșitul anului trecut, conform planului de acțiuni al ministerului, cele 10 centre de performanță regională a serviciilor de laborator și 10 centre de sănătate publică de performanță, precum și 34 de consilii teritoriale de sănătate publică ar fi trebuit să fie funcționale. Conceptul de reformare a Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătății Publice (SSSSP) a fost aprobat de Guvern pe 12 mai 2017, prin HG 1090. Obiectivul acesteia a fost optimizarea activității, cheltuielilor și personalului din cadrul fostului Centru Național de Sănătate Publică. Autoritățile au anunțat că reforma sistemului de supraveghere de stat a sănătății publice are ca scop crearea unui model modern de sănătate publică, focusat pe prevenție, promovarea modului sănătos de viață şi contracararea riscurilor. Cu toate acestea, în cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică au fost incluse instituții care nu au tangență cu sănătatea publică.

Astfel, Agenţia Națională pentru Sănătate Publică a fost creată prin fuziunea dintre Centrul Național de Sănătate Publică (CNSP), cele 35 de Centrele de Sănătate teritoriale, Consiliul Național de Evaluare și Acreditare în Sănătate, de Evaluare și Acreditare în Sănătate, unele subdiviziuni ale Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale și Centrul Național de Management în Sănătate.

Deși conceptul acestei reforme a fost aprobat în primăvara lui 2017, abia pe 18 decembrie autoritățile au aprobat Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea ANSP. Și abia pe 16 februarie 2018 ANSP a fost înregistrată oficial în Registrul de Stat al Persoanelor Juridice. Din cauza că Centrele de Sănătate teritoriale au fost desființate ca entități juridice, procesul de reorganizare s-a dovedit a fi unul extrem de anevoios, reforma aflându-se în impas și în prezent.

Deși numărul angajaților SSSSP a fost redus în jumătate, Serviciul se confruntă în continuare cu deficit de cadre. Autoritățile nu au reușit să soluționeze problema salariilor, specialiștii fiind nevoiți să plece din sistem. Totodată, o parte importantă din personalul de vârstă pensionară a fost disponibilizat, însă fără o viziune clară privind cine și cum urmează să-i înlocuiască. Procesul de angajare a specialiștilor în toate subdiviziunile ANSP rămâne a fi anevoios din cauza salariilor mici și a discreditării concursurilor organizate pentru ocuparea funcțiilor. De asemenea, modul de aprobare a deciziilor evaluării și acreditării în sănătate este confuz și provoacă dubii privind independența și imparțialitatea acestora.

În concluzie, numărul angajaților în această structură s-a micșorat de la peste 3 mii la 1600 de persoane. Optimizarea s-a efectuat cu scopul de a mări salariile celor rămași. Chiar și așa, pentru că specialiștii nu mai au voie și nu mai pot cumula funcții, deoarece acestea au fost reduse, primesc salarii mult mai mici decât până la reformarea SSSSP.

Majorarea de 10% a salariului de bază nu a contribuit la îmbunătățirea situației materiale ale specialiștilor Centrelor de Sănătate Publică. Din contra, mai ales specialiștii tineri au plecat din Serviciu. De asemenea, din cauza aprobării tardive a unor regulamente de activitate, aceștia și-au primit salariile cu întârziere. Totuși, angajații din sănătate publică au început să primească salarii majorate, din 1 decembrie 2018, în baza noii legi a salarizării. Calculele arată că unii specialiști ar putea ridica salarii mai mari, în medie cu 20% față de ceea ce primeau până în decembrie, adică în jur de 7-8 mii de lei, cu tot cu sporuri.

Reforma SSSSP nu poate fi considerată una de succes, iar acest lucru l-au recunoscut și autoritățile, după acutizarea scandalului reținerilor de salarii ale angajaților. În consecință, directorul ANSP și-a dat demisia. În prezent, reforma nu este dusă la bun sfârșit, iar oamenii muncesc mai mult din entuziasm. Acest lucru s-a întâmplat, deoarece autoritățile au făcut lucrurile în grabă, fără să aibă puse la punct toate actele normative care i-ar fi asigurat o activitate eficace și eficientă. Mai mult, structura nou creată a fost poreclită de experții în domeniu instituție „struțo-cămilă”, deoarece ANSP a avut până nu demult nu doar funcția de prevenție, promovarea modului sănătos de viață și reducerea riscurilor, dar și funcția de control în sistemul de sănătate, ceea ce nu există în nicio țară din lume. Mai exact, Consiliul Național de evaluare și Acreditare în Sănătate a fost inclus în cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, creându-se astfel conflict de interese. Abia după ce s-a aflat public despre acest lucru, Parlamentul a modificat legislația și a desprins această structură de ANSP.

Realizarea unui program de analize gratuite la nivel naţional pentru determinarea stării de sănătate a populaţiei

Este un obiectiv care nu se regăsește în programul de activitate al Guvernului Filip și nici în planul de acțiuni al MSMPS. Cu toate acestea, pe 1 august 2018, MSMPS a demarat Campania Națională „Un doctor pentru tine”, fiind aprobate mai multe ordine privind desfășurarea screening-ului prin radiografia pulmonară, screening-ului prin mamografie, fiind oferite servicii stomatologice copiilor din localitățile rurale și servicii medicale specializate populației din localitățile rurale.

În luna octombrie campania a fost extinsă, Guvernul achiziționând în acest scop 4 mașini pentru radiologia mamară și pulmonară în valoare de 18 milioane de lei. Astfel, echipe de medici merg zilnic prin sate și consultă oamenii. Potrivit ultimelor date ale MSMPS, prezentate la începutul acestei luni, peste 40 de mii de persoane ar fi beneficiat de aceste servicii. Pentru că organizarea unei asemenea campanii nu se regăsește în planul de acțiuni al MSMPS putem presupune că este organizată cu scop electoral.

Acest lucru poate fi dedus și din faptul că bani pentru organizarea acestei campanii nu au fost prevăzuți în bugetul CNAM. Activitățile din cadrul campaniei vor fi acoperite din fondul de profilaxie, și după caz, din cel de bază al CNAM. Deocamdată, autoritățile nu au anunțat cât au cheltuit pentru organizarea screening-urilor și consultațiilor și cât de eficientă este aceasta pentru educarea populației, prevenirea maladiilor și promovarea unui mod de viață sănătos.

Realizarea unor centre de performanţă medicală

Acest obiectiv nu se regăsește în programul de activitate și în planurile de acțiuni ale MSMPS.

Descentralizarea sistemului de sănătate

Acest obiectiv nu se regăsește în programul de activitate și în planurile de acțiuni ale MSMPS.

Sistemul unic de urgenţă “112”

Serviciul Unic 112 a fost lansat oficial abia în martie 2018. Serviciul este unul complex și integrează Poliția, Pompierii și Serviciul de Urgență, adică numerele de telefon 901, 902, 903. Acesta este aplicat în multe dintre statele membre ale Uniunii Europene, iar în Moldova discuții despre necesitatea lui sunt purtate încă din anul 2012. Pentru tergiversarea procesului, autoritățile au dat vina pe lipsa banilor, dar și a viziunii privind funcționarea acestuia în cadrul fostei coaliții de guvernare.

Potrivit datelor Agenției pentru Achiziții Publice, pentru crearea noii structuri au fost organizate licitații în valoare de peste 160 de milioane de lei. Doar pentru crearea sistemului informațional integrat și a infrastructurii de comunicații au fost cheltuite 159 de milioane de lei sau 7,7 milioane de euro. Licitația publică a fost organizată în iunie 2017, iar compania câștigătoare a fost Ericsson AB. Din datele Agenției de Achiziții Publice aflăm că peste jumătate de milion de lei au fost cheltuite pentru documentația de proiectare a centrelor de preluare a apelurilor.

Tot peste jumătate de milion au costat lucrările de cablare și conexiune, calculatoare, ecrane plate și accesorii. Executivul se laudă că soluția tehnologică procurată ar fi una dintre cele mai avansate la nivel european, până acum fiind implementată doar în Suedia și Danemarca.

Opțiunile esențiale noi sunt: localizare geografică, preluarea apelurilor video direct din platforma CordCom, preluarea mesajelor text, captarea și introducerea în sistem a imaginii și video de pe alte dispozitive. Astfel, persoanele cu deficiențe de auz și vedere vor putea apela serviciul 112 fără a întâmpina probleme.

Serviciul deocamdată nu a demonstrat că este unul eficient, or, multe dintre apelurile de Urgență sunt preluate cu întârziere de către serviciile responsabile, sunt incorect gestionate de către operatori, provocând nemulțumirea populației.

Nu este clar în baza căror criterii sunt angajați aceștia, ce instruiri au trecut pentru a putea fi angajați într-o asemenea structură în care este important să ai inclusiv cunoștințe medicale, pentru a putea gestiona corect cazurile de urgență preluate.

În concluzie, promisiunile electorale ale Democraților în mare parte sunt formulate generalist, iar unele dintre acestea nici nu se regăsesc în Programul de activitate al Guvernului Filip pentru perioada 2016-2018. Din contra, Guvernul Filip și-a concentrat atenția pe trei reforme de bază ale sistemului de sănătate și anume – Reforma Sănătății Publice, Asistenței Medicale Primare și Reforma Spitalelor. Niciuna dintre ele nu a fost dusă la bun sfârșit și sunt considerate de către experții în sănătate, dar și de către cei care urmează să le aplice, mai mult nocive decât avantajoase.

Niciuna dintre reforme nu a fost elaborată transparent și cu implicarea nemijlocită a specialiștilor care trebuie să o implementeze. Toate proiectele de concept au fost discutate în mare parte cu ușile închise la Guvern, fără ca ulterior responsabilii să răspundă la întrebări esențiale despre funcționalitatea acestora. Reformele sunt elaborate în grabă, fără studii de fezabilitate și fără să se țină cont de expertizele experților din sănătate. Astfel, există riscul ca în urma implementării lor, situația în domeniul sănătății să se înrăutățească și mai mult. De cealaltă parte, nici angajații din sistemul de sănătate și nici sindicatul Sănătatea nu au avut vreodată o poziție fermă, solidară și deschisă față de modul în care sunt elaborate politicile și reformele în sănătate, acceptându-le tacit. Cei mai mulți dintre lucrătorii medicali vorbesc în cercuri restrânse despre problemele cu care se confruntă în urma reformelor, încercând separat să se descurce cu ceea ce le oferă sistemul.

Gavrilița, despre eșecul reformelor în sănătate: Noi am preluat mandatul când eram în valul al patrulea de Covid. Sunt sigură că vor fi acțiuni

Vicepremier pentru digitalizare, Iurie Țurcanu despre crearea sistemelor informaționale în sistemul de sănătate: „Dosarul Electronic de sănătate și rețeta electronică, printre priorități”

Guvernarea vrea să treacă spitalele raionale în subordinea Ministerului Sănătății, iar bunurile și terenurile acestora – în proprietatea statului

Tag: PD, reforme sănătate, promisiuni, eșecuri

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.