Sofia Alexandru: „În Republica Moldova, tuberculoza se tratează și online”
Elena Cioina
29 septembrie, 2022, 14:52
Vizualizări: 4443
Folosirea tehnologiilor informaționale – telefoane mobile, computere, tablete, etc, conectate la internet sau la anumiți senzori electronici devin componente indispensabile în tratamentul diferitor maladii, inclusiv în Republica Moldova.
De exemplu,
bolnavii de tuberculoză din țară au posibilitate să-și ia medicația acasă,
folosind telefonul mobil sau computerul. Este suficient ca gadgetul să fie
conectat la internet și să aibă instalată o aplicație specială numită VST
(tratament video asistat). Tot ce trebuie să facă e ca atunci când își
administrează pastilele să conecteze camera telefonului, să facă o înregistrare
și să o trimită asistentului medical care-l supraveghează pe toată durata
tratamentului. Specialiștii spun că metoda e eficientă, iar această eficientă
poate fi măsurată prin aderență. Adică, majoritatea bolnavilor reușesc să ia
tratamentul până la capăt, însănătoșindu-se.
Zilele trecute,
la Chișinău a avut loc un atelier regional pentru Europa de Est și Asia
Centrală (EECA) dedicat utilizării tehnologiilor informaționale în tratamentul
tuberculozei, organizat de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate în
cadrul Programului Național de Control al TB din Republica Moldova.
Deși procesul
de digitalizare a tratamentului tuberculozei a început mai devreme, în 2015, Moldova
a reușit să pună în aplicare modelul de tratament inovativ, în toată țara, în
2020, tocmai când ne confruntam cu o criză enormă de sănătate publică –
pandemia Covid-19. Am stat de vorbă despre importanța digitalizării serviciilor
medicale în tratamentul tuberculozei cu Sofia Alexandru, director al
Institutului de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc”.
Doamna
Alexandru, cât de importantă este digitalizarea serviciilor medicale în
tratamentul bolnavilor, în general, și al celor cu TB în mod special?
Tehnologiile informaționale sunt viitorul medicinei.
Dacă luăm boala pe care o tratăm noi, tuberculoza, atunci ne străduim să lăsăm trecutul
în urmă și să căutăm metode de tratament inovative, pentru că de acest lucru
depinde aderența și succesul tratamentului.
Noi am reușit să implementăm masiv tehnologiile
informaționale în tratamentul tuberculozei, în toată țara, în perioada
pandemiei Covid-19, atunci când au fost impuse restricții de deplasare atât
pentru pacienți, cât și pentru lucrătorii medicali, care trebuiau să-i asigure
cu medicamente. Atunci a fost momentul potrivit să punem în aplicare
tratamentul, care inițial s-a numit „tratament video observat (VOT) ”, iar apoi
„tratament video supravegheat (VST)”.
La modul
practic cum se tratează acești pacienți?
Noi nu vrem neapărat să controlăm pacientul dacă a
înghițit sau nu pastilele, deși și acest aspect este important în tratamentul
TB, dar să-l însoțim pe toată durata tratamentului și el să știe că în fiecare
moment orice disconfort sau problemă care apare o poate discuta cu
specialistul. Totodată, pacientul are posibilitatea să primească tratamentul
acolo unde îi este confortabil și în timpul când nu-i este tocmai confortabil
să ajungă la medic. De ce? Pentru că la
medic trebuie să ajungă la anumite ore și dacă le ratează, trebuie să mai facă
un drum. În tratamentul video supravegheat pacientul poate să-și administreze medicamentele
și dimineața, și seara, deci când îi este comod.
Dar nu ne oprim doar la această metodă de tratament
digitală. Acum suntem în proces de adaptare a sistemelor de inteligență
artificială pentru instalațiile radiologice mobile, care ne vor da posibilitate
ca examenul radiologic efectuat în teritoriu să-l avem în timp real pe ecran la
medicul specialist.
Am mers chiar mai departe, softul pe care-l dezvoltăm separă
automat analizele care confirmă o patologie pulmonară, de cele care nu arată
nicio patologie. Ceea ce a fost depistat ca fiind patologie se investighează
mai aprofundat, se stabilește dacă e o fibroză pulmonară, tuberculoză,
pneumonie, etc.
Deci, noi
avem așa ceva deja în Republica Moldova...
Da, noi avem așa ceva în Republica Moldova, dar suntem
încă la etapa de adaptare a softurilor pentru instalațiile care le avem în
țară, ca ulterior să putem să le folosim. Avem softurile necesare, specialiștii
au trecut instruirile și sperăm că până la sfârșitul acestui an să avem totul
pregătit.
Revenind la
pacienții care se tratează la distanță, folosind tehnologiile informaționale,
la modul practic ce trebuie să aibă ca să se încadreze într-un astfel de
program de tratament?
Bineînțeles, trebuie să întrunească o serie de
criterii, deoarece nu din prima zi intră în acest model de tratament. Noi vedem
din start dacă pacientul este dispus să se trateze folosind această metodă. Totul
se face printr-un consimțământ informat.
Adică trebuie să răspundă la niște întrebări, să
semneze că își dă acordul pentru acest tratament. În momentul în care se ia
decizia că va fi încadrat în tratamentul video asistat, pacientul primește un
telefon mobil, cu număr, este conectat la internet, i se instalează aplicația
pentru tratamentul video asistat și începem tratamentul. Condiția obligatorie
este ca atunci când își administrează tratamentul, pacientul să facă o
înregistrare mică și să o transmită asistentului medical.
Spuneați că e
important nu doar să vedeți pacientul cum își ia medicația, dar și câți dintre
ei sunt conștiincioși până la capăt. Ce alte posibilități vă oferă tehnologiile
informaționale față de tratamentul clasic?
De fapt, înregistrarea datelor se face pe aceeași bază
de date pe care o completăm zilnic în sistemul nostru informațional. Deci, avem
acces la date în timp real, practic. Fiecare medic, utilizând o parolă, are
acces la anumite informații despre pacient, în funcție de competențe. Se poate
face analiza tratamentului și evoluția acestuia în timp, managementul cazului,
etc.
Ce schimbări
ați observat în tratamentul TB, utilizând tehnologiile informaționale?
A crescut aderența. Oamenii nu abandonează
tratamentul. Pe lângă faptul că le dăm posibilitate să se trateze mai
confortabil, am reușit să implementăm și scheme de tratament mai moderne, care au
o durată mai scurtă și se folosesc mai puține medicamente. Am plecat de la
medicamentele injectabile pentru care bolnavul trebuia să meargă obligatoriu la
spital, altfel nu putea să urmeze tratamentul. Deci, am trecut practic doar la
pastile, care pot fi administrate în condiții de casă.
Nu vreau să spun că bolnavul trebuie să se simtă
fericit, că nimeni nu e fericit atunci când e bolnav și mai are de primit o
mână plină cu medicamente, dar ne străduim să facem tratamentul cât mai
confortabil atât pentru el și membrii familiei, cât și pentru angajații noștri
din sistem.
Puteți monitoriza
și reacțiile adverse la medicamente? Se întâmplă ca pacienții să vă spună ce
medicamente le provoacă disconfort fizic?
În general, noi ne-am străduit să utilizăm la maxim
perioada pandemică, instruind specialiștii. De aceea, nu așteptăm ca pacienții
să ne spună despre reacțiile adverse, pentru că unii sunt mai deschiși, alții
mai timizi, dar îi întrebăm noi, ca să putem monitoriza aceste reacții. Asta înseamnă
că de fiecare dată după ce a administrat doza de tratament, asistenta medicală
care îl supraveghează întreabă: „aveți vreun disconfort, senzații neplăcute?” Pentru
că fiecare pacient este individual”.
Și dacă spune
„da”, ce faceți?
Îl rugăm să monitorizeze aceste reacții, dar ne
străduim cât se poate de mult ca bolnavul să nu întrerupă tratamentul. Dacă e
nevoie de tratament de suport, care să corecteze un eveniment advers neplăcut,
putem să facem acest lucru în ambulatoriu. Dacă nu ne reușește, atunci
recomandăm spitalizarea. Nu știu dacă e o coincidență sau nu, dar schemele de
tratament scurte și cele supravegheate video au un avantaj, față de cele
clasice, când pacientul trebuie să se prezinte la medic.
Ca să
înțelegem toți, ce înseamnă o schemă scurtă de tratament a tuberculozei?
E vorba de durata tratamentului. În schema clasică,
bolnavul cu tuberculoză rezistentă la medicamente trebuia să se trateze timp de
18 și chiar 24 de luni. În schema de scurtă durată, tratamentul durează doar 9
luni de zile. Deci durata s-a înjumătățit. Totuși, dacă pacientul nu răspunde
tratamentului, pentru că fiecare caz înseamnă un om cu toate particularitățile
și afecțiunile lui, trecem la o abordare și mai individuală, așa încât tratamentul
să-i priască.
Partea foarte bună în tot acest proces e că am reușit
să extindem acest tip de serviciu medical „video asistat” în toată țara, ceea
ce înseamnă toate raioanele de pe malul drept și chiar de pe malul stâng al
Nistrului.
Ce vă propuneți
la capitolul digitalizarea serviciilor medicale pentru pacienții TB pe termen
scurt și mediu?
Ne propunem să facem din această metodă de tratament o
rutină, inclusiv din scurtarea perioadei de tratament, iar de la anul viitor,
dacă ne reușește, dar eu sper să ne reușească să achiziționăm Pretomanid, un
medicament utilizat în tratamentul tuberculozei rezistentă la antibioticele
obișnuite, să introducem schemele de tratament BPAL și BPAL-M. La sfârșitul
acestui an ar trebui să primim ghidul cu recomandări al OMS. După aceasta va trebui foarte repede să
ajustăm protocoalele noastre clinice naționale.
Notă: Tratamentul BPaMZ presupune administrarea a
patru pastile odată pe zi. Testele realizate în cadrul unui studiu pe 240 de pacienți
cu TB din 10 țări din Africa, relevă faptul că majoritatea cazurilor de
tuberculoză sensibilă au fost vindecate în patru luni, cu două luni mai
rapid decât în mod obișnuit. Pentru formele rezistente la tratament,
perioada de vindecare a înregistrat o scădere drastică de la 24 la 6 luni. Prin
administrarea acestor scheme de tratament, în majoritatea cazurilor s-a
observat că bacilul Koch a dispărut din spută la două luni de la aplicarea
tratamentului.
Tratamentul BpaL,
administrat pacienţilor cu forme de tuberculoza multi drog rezistenta,
presupune administrarea a trei pastile odată pe zi. Rezultatul testelor a
demonstrat eficienta acestui tratament prin vindecarea pacienților în decurs de
doar șase luni.
În tratamentul TB obișnuite noi utilizăm tratamentul
de 6 luni pentru cazurile noi de TB, dar și pentru tratamente repetate.
Covid-19 a
încetinit inclusiv depistarea cazurilor noi. Acum, că avem un pic de respiro,
înregistrăm o depistare mai activă?
Nu aș vrea să fac pronosticuri, dar ceea ce observăm
acum e că pacienții care ajung la spital sunt cazuri depistate tardiv. Ceea ce
încercăm să facem acum e să reușim să depistăm bolnavii, pe care nu am reușit
să-i depistăm în perioada 2020-2021. Am vrea să atingem măcar indicatorii de
depistare din 2019.
Vă dorim mult
succes, Doamna Alexandru.
Tag: digitalizare, tehnologii moderne, tratament, tuberculoză
Categoria: Interviuri
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
12 noiembrie, 2014, 11:20
12 noiembrie, 2013, 13:26
Cele mai citite
Medic stomatolog originar din Moldova, ucis în cabinetul său ...
17 iulie, 2024, 10:34
Medicul Adrian Hotineanu vrea scuze publice de la familia Va ...
16 august, 2024, 17:01
Incendiu la bordul unui avion. O țigaretă electronică a expl ...
20 septembrie, 2024, 13:59
(P) Cum să creezi o masă elegantă pentru orice ocazie: sfatu ...
20 septembrie, 2024, 16:46
Justiția tocmai a „ucis” un medic. Decriminalizați malpraxis ...
08 noiembrie, 2024, 21:01
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi16,56 %