Interviu cu Luminița Suveică, directorul Centrului Municipal de Sănătate Publică: „M-a durut plecarea de la Primărie, dar și asta a fost o lecție”
PasPortal Administrator
04 noiembrie, 2013, 11:24
Vizualizări: 5344
În Moldova sănătatea publică e practic la pământ. Subiectul e lăsat în umbră. Cel puțin așa se întâmplă la Chișinău, unde în secția cu pricina muncesc doar trei specialiști. Așa că și-a pus în plan să schimbe lucrurile, din acest punct de vedere, începând cu copiii și terminând cu adulții.
Autor: Elena Cioina
În Moldova sănătatea publică e practic la pământ. Subiectul e lăsat în umbră. Cel puțin așa se întâmplă la Chișinău, unde în secția cu pricina muncesc doar trei specialiști. Așa că și-a pus în plan să schimbe lucrurile, din acest punct de vedere, începând cu copiii și terminând cu adulții. Probabil nu doar pentru că e director al Centrului Municipal de Sănătate Publică, ci și pentru că modul sănătos de viață a devenit de multă vreme pentru ea un stil de viață. Luminița Suveică ne povestește ce a învățat în aceste două luni de șefie la Centrul Municipal de Sănătate Publică, cum a plecat de la Direcția Sănătate a Capitalei și cât de mult intenționează să se implice, inclusiv în politică.
Într-o perioadă destul de scurtă ați trecut prin mai multe funcții, după ce în locul dumneavoastră la Direcția Sănătate a revenit Mihai Moldovanu. Ați ajuns acum să conduceți Centrul Municipal de Sănătate Publică. De ce v-ați perindat prin atâtea funcții?
Trebuia să mă regăsesc. Îmi place lucrul organizatoric, administrativ, să lucrez cu oamenii și, în general, îmi plac provocările. M-am dus la Galaxia pentru că aceasta a fost prima ofertă care mi s-a părut interesantă, dar atunci când am primit oferta de a veni la Centrul Municipal de Sănătate Publică, chiar a fost o provocare pentru mine. A fost ceea ce m-a interesat și m-am gândit că trebuie să încerc.
Ați fost numită în funcție și imediat ați avut un duș rece. Scandalul Golden Nica…
A fost stresant, pentru că anume Golden Nica a fost acea etapă în care am văzut cum funcționează sistemul, specialiștii mei, i-am cunoscut mai îndeaproape, pentru că aveam cu ei discuții aprinse în birou și la minister. După aceasta a trebuit să plec în deplasare în Statele Unite și asta mă stresa și mai mult. Dar ce făceam? Eram la Centrul de sănătate publică din Florida și mereu îi întrebam cum ar face ei.
Înțeleg că în această deplasare ați observat și diferențele în felul în cum se reacționează în asemenea situații. Ce ați constatat?
La noi se face multă panică. Din această cauză este mult mai greu de lucrat. La ei se reacționează mult mai liniștit în astfel de situații. Se adună și încep să discute pe puncte, ce și cum s-a întâmplat.
La noi cine face panica?
La noi se face panică la diferite nivele. Toți sunt agitați și încep să caute cine este vinovatul și cine trebuie pedepsit. În comparație cu Statele Unite, acolo se caută cauza, de ce s-a întâmplat și cum poate fi găsită o soluție.
Și în cazul Golden Nica cum au reacționat colegii dumneavoastră? A murit totuși un om, iar foarte mulți s-au intoxicat…
Eu am văzut multă frică ca nu cumva cineva să fie pedepsit. Fiecare se gândea ce va urma și ce pedeapsă va primi. În această situație fiecare încerca să se apere pe sine. După ce îi adunam în ședințe pe toți împreună, îi invitam ulterior să discutăm separat. Am un carnet întreg de notițe cu declarațiile lor și comparam ce îmi răspund în grup și ce îmi răspund individual.
Și în cazul Golden Nica unde s-a rupt firul?
Problema e una mai vastă și nu vizează doar Golden Nica. Când vin să obțină autorizație sanitară, agenții economici ne arată că au angajate câteva persoane, despre care noi știm. Ulterior iau la muncă, neoficial, alte câteva persoane care prestează servicii de trei zile, două zile, care nu sunt instruite, inclusiv din punct de vedere igienic. În acest caz a fost de vină administrația Golden Nica. Nu au fost respectate condițiile de igienă. Au fost angajate persoane cu contract de o noapte.
Știind despre astfel de lucruri, Centrul de Sănătate Publică nu se implică mai mult, nu face mai multe verificări?
Nu avem pârghii. Este o lacună enormă din legislație. Noi putem să verificăm instituțiile atunci când oferim autorizație, când avem plângeri sau suntem sesizați și atunci când avem controale planificate.
Toate trebuie să fie planificate?
Absolut. Chiar și atunci când mergem să verificăm în urma unei plângeri, trebuie să anunțăm administrația că venim să-i verificăm.
Și cum reușiți să depistați neregulile?
Lacunele legislative ne împiedică, pentru că atunci când mergi la un astfel de local și ei știu că vii, se pregătesc, au un scenariu foarte bine pus la punct. Așa nu mai descoperi neregulile. Eu sunt în funcție doar de două luni și sunt pe dinafara sistemului. Mulți agenți economici nu mă cunosc și am încercat să văd care este situația în diverse restaurante mergând să mănânc ceva. Descoperi cu totul alte lucruri, decât dacă aș fi mers într-un control, când toți te așteaptă.
Și ce ați constatat?
Că nu tot timpul e așa cum ar trebui să fie.
A încercat cineva să vă mituiască, să vă propună bani ca să le dați voie să activeze în continuare?
Nu. Probabil pentru că sunt de prea puțină vreme în sistem și ei nu mă cunosc. Poate că le e și frică, mai ales că sunt obișnuită să pun în capul mesei legea. Așa îi învăț și pe colegii mei și le spun că ei poartă responsabilitate. Avem executori, șefi de secții și adjuncți și toate documentele de autorizare sanitară, avizele le cer să treacă și semnătura șefului de secție și a adjunctului, care își asumă responsabilitatea.
Dar ați avut plângeri de la agenții economici pe executori că le-ar fi cerut bani ca să le permită să activeze?
Nu am avut în această perioadă de două luni. Informații sunt, dar nu vine nimeni să-mi spună personal. Nu am acum vreun caz concret, dar știți că la noi se fac și anumite provocări.
Cum a fost în funcția de șef al Direcției de Sănătate a Municipiului?
A fost interesant, deoarece în Municipiu conducătorii de instituții medicale sunt personalități cu stagiu, cu o carieră lungă și pentru mine erau ca niște enciclopedii. Erau oamenii cu care puteam discuta, chiar uneori mai aprins, în final reușeam să ajungem la un numitor comun.
Și acolo a fost dificil din start. În 2009, când am venit la Direcția Sănătății, am avut gripa aviară. Pentru mine a fost o etapă grea, care însă m-a călit, pentru că toți jurnaliștii erau cu ochii pe mine. Aveam câte 30 de sunete pe zi, nu dormeam nopțile, aveam emoții, dar am trecut și peste perioada ceea.
Când ați plecat din funcția de șef al Direcției Sănătate s-a creat impresia că mai mult ați fost plecată, decât că v-ați dus de bună voie…
În principiu, s-a întors domnul Moldovanu.
Era o decizie pe care dumneavoastră ați așteptat-o?
Era de așteptat, fiindcă dumnealui era vicepreședinte al partidului, care avea influență și care a venit și a spus că cineva trebuie să cedeze. Și eu am cedat.
A venit personal?
Da. Am discutat. Mi s-a propus să merg la AMT Botanica, dar nu am lucrat nicio zi acolo. Mi-am luat o pauză să mă gândesc. M-am odihnit atunci, pentru că nu mai fusesem în concediu de multă vreme.
A fost factorul politic la mijloc?
A fost, deși am muncit mult pentru această echipă și mi-aș fi dorit să rămân cu ei. Nu am fost membru PL, doar simpatizant. M-am implicat doar în perioada electorală pentru alegerile locale.
Acum păreți oarecum dezamăgită…
Uneori am și astfel de stări, pentru că depun suflet în ceea ce fac și cred că nu am fost apreciată cum mi-aș fi dorit. M-a durut plecarea, dar și asta a fost o lecție. Cu colegii de la Primărie țin legătura, avem relații bune, mi-am făcut mulți prieteni. Deci, și asta a fost o școală, mai exact o școală de viață. Am obținut o experiență.
Acum că vine o perioadă de campanie electorală, o să vă implicați la fel de mult, cum ați făcut-o pentru Dorin Chirtoacă?
Da, o să mă implic, pentru că mi-o cer colegii.
Dar pentru alt partid deja?
Da, pentru că am fost invitată, am fost promovată, simt că sunt apreciată în acest partid și simt că sunt colegii mei, care vor să fim împreună și să facem ceva pentru sistem.
La modul practic cum va fi această implicare?
Chiar lunea trecută am creat Asociația lucrătorilor medicali și a farmaciștilor din municipiul Chișinău, Asociația PLDM. Eu sunt președintele Asociației și scopul nostru e să promovăm lucrurile frumoase, fiindcă am observat că în lumea medicală există o dezorientare, o dezamăgire, pleacă medici buni din sistem și este un mare păcat. Oamenii au nevoie și de apreciere, nu doar de salarii.
Eu zic să trecem și la problemele sănătății publice. Vestita Lege antitutun, dezbătută public, întâmpină destul de multe piedici din partea reprezentanților industriei tutunului. Cât de necesară este ca să nu mai fim numiți o scrumieră a Europei?
E foarte necesară, fiindcă avem prea mulți fumători. Dauna e a lor, dar intri în unele localuri, restaurante, discoteci, chiar îl dojenesc pe fiul meu, care e adolescent și merge la discoteci, că vine acasă cu hainele îmbibate de fum. Îl întreb de fiecare dată, dacă nu cumva a început să fumeze. Și atunci mă gândesc de ce trebuie să sufere cei care nu fumează, din cauză că se fumează în localurile publice. Poate ar fi bine să fie și acele cabine, cum sunt în aeroporturile internaționale mari și unde merg toți fumătorii, așa încât să nu-i afecteze și pe ceilalți. Dar avem nevoie de această lege și pentru că în instituțiile medicale, universități, cele școlare să nu se fumeze. Trebuie să arătăm exemplu oamenilor, tinerei generații. Nu e corect când la pauza dintre ore profesorul fumează în fața elevilor, iar când intră în clasă le spune că fumatul dăunează.
Și de unde trebuie să înceapă această educație?
De la fiecare dintre noi. De acasă, apoi la școală. Educația prin intermediul presei are un rol destul de important. Imediat cum reușesc să completez secția de promovare a sănătății vom organiza mai multe grupuri care vor merge în școli la orele de clasă ca să vorbească despre dauna fumatului. Să le vorbească nu doar elevilor, ci și profesorilor ca ei să arate prin propriul exemplu că nu e bine să fumezi. Avem și orele de instruire igienică pe care le facem pentru angajații de la fabrici, revedem și acest program de igienă. Acesta prevedea instrucțiuni cum trebuie să-și spele mâinile, cum să respecte igiena, acum vom avea și profilaxia fumatului.
Toate aceste activități pe care intenționați să le faceți se vor regăsi și în vreo strategie de promovare a sănătății publice?
Deocamdată va fi un plan de activități.
În actuala Lege privind controlul tutunului, în localurile publice de exemplu, trebuie să fie amenajate săli pentru fumători și nefumători. Mulți dintre proprietarii acestor localuri nu respectă legislația. Câtă mână liberă are Centrul de Sănătate Publică să le de-a amenzi?
Nu putem. Nu avem nicio lege care să ne permită să-i amendăm. Din acest motiv, noua lege ar trebui să prevadă aceste pârghii, să avem normativele sanitare și unde să se spună că fumatul îi afectează pe toți cei din jur.
Ați vorbit despre informare. Are Centrul de Sănătate Publică niște programe de informare, educare, comunicare privind pericolele fumatului așa încât să existe și finalitate în această problemă, nu doar discuții la nesfârșit…
Lucrăm. La CSP Chișinău această ramură, promovarea sănătății a fost lăsată în umbră. Mai multă atenție s-a atras la epidemiologie, igienă. În această ramură, de promovare a sănătății am doar trei specialiști, care se ocupă doar de Zilele Internaționale, fac seminare, comunicate, dar este insuficient. Din acest motiv noi acum lucrăm, dar am avut prea puțin timp la dispoziție.
Când am venit la Centrul Municipal de Sănătate Publică unul dintre scopurile mele a fost promovarea modului sănătos de viață și profilaxia maladiilor netransmisibile și aceste două secții vreau acum să le reprofilez și să le aduc la ceea ce trebuie să facă. Pentru asta vreau să mai angajez specialiști, chiar și dintre rezidenții activi, care să dorească să se implice în diverse campanii. Vreau ca acești specialiști să muncească cu organizațiile neguvernamentale, care ne pot ajuta să îmbunătățim sănătatea publică. La noi nu există conlucrare intersectorială, de aceea munca noastră rămâne neobservată.
Se creează impresia că mulți specialiști, nu doar de la Centrul Municipal de Sănătate Publică, așteaptă să li se termine ziua de muncă și norocul lor dacă nu i-a sunat nimeni să-i întrebe cu ce se ocupă…
Din păcate sunt și astfel de specialiști. Recunosc. Din păcate nu au fost atât de atractive aceste activități, fiindcă până acum primeau doar pe hârtie de la instituțiile medicale din provincie, de exemplu: „De Ziua Mondială Antitutun s-au făcut atâtea lecții, atâtea seminare, etc.”
Dar verifica cineva dacă într-adevăr s-a făcut?
Era imposibil de verificat, fiindcă nu găsești niciodată cum s-a făcut și ce anume s-a făcut. Acum au sarcina să facă un program și să știm concret ce facem în fiecare lună. De exemplu, în noiembrie informăm oamenii despre problema diabetului în Republica Moldova. Lucrăm cu instituțiile medicale, verificăm școlile de diabet, dacă sunt sau nu, să organizăm Ziua pacienților care au diabet, să vedem la care instituții media mergem să vorbim despre această problemă în Republica Moldova, ce comunicat de presă dăm, ce parteneri găsim să facem un screening, poate să le propunem întreprinderilor mari să facem un screening a angajaților.
Dar în general, ce fonduri sunt alocate Centrului pentru îmbunătățirea sănătății publice, pentru promovarea unui mod sănătos de viață?
Doar cele care se oferă pentru salarizarea specialiștilor noștri, în rest căutăm parteneri. Practic cerșim banii. Nu se dau bani pentru campanii de informare, cel puțin acum nu avem. Toate campaniile le-am făcut cu ajutorul partenerilor.
Și cât de darnici sunt partenerii?
Depinde ce interes au. Dacă e o campanie ce ține de vreo maladie, atunci suntem susținuți de vreo companie farmaceutică ce vrea să-și promoveze un anume medicament. Când e vorba de fumat, nici nu îmi imaginez cine ar putea să ne susțină.
Mai mult, eu cred că trebuie interzisă publicitatea, reduse din chioșcurile unde se vând țigări care lucrează, inclusiv noaptea. Ai nevoie de țigări, poftim mergi și îți ia. Nu e normal.
Și cu obezitatea copiilor cum intenționați să luptați?
Noi avem Secția sănătatea copiilor și am primit raportul deja pe această temă. La acest capitol mi-aș dori să realizăm și o campanie de promovare a alimentației sănătoase. A fost BioFest, organizat de CNAM și pe acolo am văzut gherete care vindeau cola și fastfood-uri.
Dar CNAM organizează și respectiv CNAM cere să nu ajungă astfel de produse la o expoziție de alimente sănătoase…
Da, dar Primăria dă autorizația. Ce poate face CNAM-ul în acest caz? Este iarăși o lacună a legislației. Și încă puțini agenți economici aderă la astfel de campanii. Vedem doar cu miere, ulei, fructe.
Apropo, vorbim despre moldoveni că nu duc cel mai sănătos mod de viață și organizăm doar la Chișinău astfel de manifestări, când știm că problema cea mare cu alimentația e la țară…
Cred că ar trebui să fie și în restul țării, pentru că la Chișinău sunt mai organizați din acest punct de vedere. Dar ar trebui să fie și o inițiativă a administrației publice locale din raioane. Mai sunt filialele companiei în teritoriu, cred că și ei ar trebui să se ocupe de astfel de acțiuni.
Da, dar astfel de inițiative de la cine trebuie să pornească în primul rând?
Și de la noi tot.
Adică de la Sănătatea Publică?
Eu personal nu am reușit încă, pentru că am avut puțin timp.
Ce v-ați programat să faceți în următorul an?
Urmează să vedem cum vor organiza Zilele Mondiale și pe ce activități ne vom baza. Vom cere să fie amenajate parcări pentru biciclete, pentru că ne dorim ca Chișinăul să facă parte din rețeaua orașelor sănătoase. Și aici trebuie să facem mai multe solicitări către Primărie, inclusiv să fie interzise gheretele care vând țigări și care lucrează non-stop. Vom veni cu propunerea să fie în toate școlile cantine și nu bufete, unde se vând alimente nesănătoase, cum ar fi chiflele care conțin multe grăsimi.
Veți cere ca și astea să fie interzise?
Da. Copilul trebuie să se alimenteze sănătos. Și mai vreau să propun Direcției Educație să includă în orar acea înviorare de 15 minute de dimineață, care este foarte importantă. Pentru că la acest capitol sunt multe probleme. Orele de educație fizică nu sunt cele care trebuie să fie.
Când credeți că veți avea proiectul pregătit?
Sper până la sfârșitul anului.
Luminița Suveică este nutriționist și endocrinolog de specialitate. Cum respectă ea regimul alimentar și ce face pentru a avea un mod de viață sănătos?
Dimineața, micul dejun pentru mine este lege. La acest mic dejun consum terci cu cereale, în care adaug nuci, fructe. Terciul îl pregătesc cu lapte, nu cu apă. Acesta îmi oferă o bună dispoziție și o capacitate de a lucra. Și așa în fiecare dimineață la ora 6.00. Îmi place să vin foarte dimineață la serviciu și să lucrez în liniște cu diverse documente, după care lucrez cu oamenii.
Faceți sport?
Merg la sală de două și chiar de trei ori pe săptămână.
La prânz mănânc la cantină, aici la Centrul Municipal de Sănătate Publică, pentru că e mâncare sănătoasă și poți mânca și felul întâi și felul doi.
Ați făcut un meniu special pentru angajați?
Da, este un meniu pe care-l aprobăm în fiecare zi. Și prețurile sunt accesibile. Cantinele sunt binevenite pentru toate instituțiile, dar mai ales pentru cele cu sute de angajați.
Cu ce mașini merg responsabilii de la sănătate publică municipală?
Eu merg cu o Skoda Octavia, rămasă de la fostul director. Are vreo opt ani. O folosesc doar ziua în scop de serviciu. Dimineața vin cu mașina personală. Nu aștept șoferul să mă aducă și tot el să mă ducă.
Doamna Suveică, vă mulțumim.
Categoria: Interviuri
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
12 noiembrie, 2014, 11:20
12 noiembrie, 2013, 13:26
Cele mai citite
Medic stomatolog originar din Moldova, ucis în cabinetul său ...
17 iulie, 2024, 10:34
Medicul Adrian Hotineanu vrea scuze publice de la familia Va ...
16 august, 2024, 17:01
Incendiu la bordul unui avion. O țigaretă electronică a expl ...
20 septembrie, 2024, 13:59
(P) Cum să creezi o masă elegantă pentru orice ocazie: sfatu ...
20 septembrie, 2024, 16:46
Justiția tocmai a „ucis” un medic. Decriminalizați malpraxis ...
08 noiembrie, 2024, 21:01
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi16,56 %