Bolile recruților. Unul din șase tineri nu poate fi încorporat în armată din cauza unor patologii

Sursa Foto: FB Ministerul Apărării al Republicii Moldova

Vitalie Dogaru

07 iunie, 2023, 15:44

Vizualizări: 2937

Fiecare al doilea tânăr primește o amânare pentru încorporare din cauza unor maladii depistate de comisiile medico-militare. Printre bolile cele mai des întâlnite în rândul recruților sunt cele ale ochiului, coloanei vertebrale și glandei tiroide. Pentru mulți tineri investigațiile de la comisiile medico-militare sunt primele vizite la un medic specialist. Majoritatea acestora au studii gimnaziale, provin din familii vulnerabile, părinții plecați peste hotare și au crescut mai mult cu bunicii.

Primele examinări medicale ale recrutului se fac în baza observațiilor trecute în fișa medicală de către medicul de familie. Din păcate mulți tineri ajung cu date sumare la acest examen medical din cauză că nu au fost niciodată la un medic specialist. Unii dintre ei sunt consultați pentru prima dată de un neurolog, oftalmolog sau stomatolog abia la 16 ani când ajung la comisia medico-militară teritorială. În urma investigațiilor care mai cuprind și consultarea unui chirurg, internist, dermatolog sau psihiatru comisia stabilește aptitudinea recrutului pentru serviciul militar.

Cristina Pascari, președinta Comisiei centrale de expertiză medico-militară a Forțelor Armate, spune că ponderea maladiilor cu care recruții ajung la primele examinări ale comisiilor medico-militare nu diferă de cea din societate.

„Datele statistice arată că în ultimii ani prevalează bolile ochiului. Tinerii sunt astăzi dependenți de ecrane care solicită intens mușchii oculari și concentrarea privirii de lungă durată. Pe locul al doilea sunt maladiile sistemului osteoarticular. De vină ar fi lipsa de mișcare și poziția nefirească a gâtului și coloanei vertebrale în timpul utilizării gadgeturilor. Din această cauză avem multe scolioze și cifoze. În ultimul timp înregistrăm tot mai multe patologii endocrine, afecțiuni ale glandei tiroide și obezitate. Aceste stări sunt provocate de tulburarea regimului alimentar și adaosul ponderal care vine pe fonul sedentarismului”, explică medicul starea de sănătate a recruților.

Potrivit Cristinei Pascari, creșterea ratei patologilor glandei tiroide era caracteristică până nu demult mai mult femeilor. Ultimele rapoarte arată că și băieții tineri suferă acum de tiroidite autoimune care sunt asimptomatice în majoritatea cazurilor. Acestea sunt depistate în timpul examinărilor ecografice și investigațiilor la hormoni. Mulți recruți află de la medicii comisiei medico-militare despre aceste complicații și primesc primele recomandări pentru inițierea tratamentului.

În ultimul timp, spune președinta Comisiei centrale de expertiză medico-militară a Forțelor Armate, a scăzut până aproape de zero ponderea hepatitelor virale de tip B și D în rândurile recruților de 18-24 de ani. Medicul explică acest fapt prin implementarea cu succes a imunizării obligatorii în primele zile de viață împotriva acestor maladii.

În urma stabilirii diagnosticului, tânărul care nu poate fi încorporat în armată primește o amânare pentru o perioadă de până la un an de zile. Dacă problema de sănătate este rezolvată, recrutul este încorporat în armată. În caz contrar acesta este declarat inapt pentru îndeplinirea serviciului militar în termen și trecut în rezerva forțelor armate. Cristina Pascari menționează că aproape jumătate din recruți după efectuarea tratamentului sunt încorporați în armată.

Șeful Marelui Stat Major al Armatei Naționale, comandantul Armatei Naționale, spune că majoritatea recruților sunt persoane care nu au studii superioare, iar opt din zece au doar studii gimnaziale. Tinerii provin din familii vulnerabile și incomplete de la țară, iar aceasta nu este o problemă care poate fi soluționată de armată, afirmă generalul de brigadă Eduard Ohladciuc.

„Din totalul tinerilor chemați la centrele militare pentru a fi încorporați în Armata Națională în jur de 60 la sută au amânare din cauza stării sănătății. Asta confirmă că societatea noastră nu duce un mod sănătos de viață și ar trebui să punem accentul pe prevenție. O mare parte din cei încorporați au amânare pentru a continua studiile superioare. Așa că avem recruți care citesc mai greu, scriu mai greu. Aceștia sunt tinerii care au un certificat de nouă clase. Pentru ei este o problemă mai mare când ajung în armată deoarece nu pot îndeplini toate obligațiunile care apar pe durata serviciului militar, iar ofițerii depun eforturi mai mari pentru a-i instrui”, a menționat comandantul Armatei Naționale.

Recrutarea și încorporarea în serviciul militar în termen se face la nivel de raion, iar expertiza medicală are loc la comisiile medico-militare care activează în cadrul centrelor militar-teritoriale.

Notă: Acest material a fost realizat în cadrul proiectului „Facilitarea participării civice în procesul decizional în sănătate”, desfășurat de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS). Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă în mod special poziția finanțatorului, Fundața Soros-Moldova.

Centrul Universitar în Îngrijirile Paliative – o iluzie, într-un stat unde există doi medici în medicina pediatrică de ambulatoriu în întreaga țară

Cine și cât trebuie să plătească pentru asigurarea medicală obligatorie în sumă fixă pentru anul 2024

Amenințare cu grevă: Angajații Spitalului „Toma Ciorbă” și Spitalului Dermatologic se opun fuziunii

Tag: #EXPRIMĂ-ȚI PĂREREA DESPRE DREPTUL ȘI ECHITATEA ÎN SĂNĂTATE

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.