Interviu cu Ion Ababii, rectorul USMF „N. Testemițanu”: „Cei care vin să studieze la medicină la buget, trebuie să lucreze la stat cel puțin un termen. Pentru asta e nevoie de o lege”

Sursa Foto:

PasPortal Administrator

15 iulie, 2013, 10:14

Vizualizări: 2938

A fost ministru al Sănătății timp de trei ani în perioada guvernării comuniste. Susține reformele în sănătate concepute de actualii guvernanți, dar spune că mai sunt necesare schimbări. Recunoaște că medicii nu sunt suficient de bine pregătiți din cauza spitalelor neutilate. Cât despre taxele pe care studenții le consideră exagerat de mari, spune că raportate la cheltuieli, sunt prea mici. Citiți un interviu cu Ion Ababii, rectorul Universității de Stat de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu”.

Autor: Irina Miron

D-le rector, ați fost ministru al Sănătății între anii 2005-2008, cum au evoluat lucrurile în sistemul de sănătate de când ați plecat de la minister?

În domeniul sănătății au început remanieri și reforme mari încă în anii 90, mai ales în 2002, iar asta a fost important pentru a menține sistemul. Pașii care au urmat au fost la fel de importanți pentru că s-a acordat o atenție deosebită asistenței medicale primare. Nu stăm la fel de bine la capitolul cadre medicale pentru că tinerii pleacă intensiv. Asta nu înseamnă că reformele sunt neeficiente, e un lucru firesc. Ei pleacă pentru a se afirma și pentru că centrele în care activează nu sunt suficient de bine dotate pentru a le asigura o muncă decentă.

De ce reforme ar mai fi nevoie?

Se cere o reformă a sistemului spitalicesc cu crearea centrelor regionale și de excelență: Spitalul Clinic Republican, din Cahul, Bălți, Tighina și Institutul Mamei și Copilului. Aceste lucruri se prevăd și azi, dar trebuie implementate.

Există și reforme pe care nu le susțineți?

Eu am lucrat acolo și nu am dreptul să îi critic pe cei care conduc acum ministerul. Nu vreau să fiu învinuit de faptul că eu nu am făcut, iar acum critic pe alții.

Ce părere aveți despre proiectul deputatului Vladimir Hotineanu care prevede crearea unui Colegiu al Medicilor? Susțineți ideea ca medicii să fie obligați să fie membri ai acestei structuri?

Existența unui Colegiu al Medicilor este foarte importantă. O astfel de structură este necesară, inclusiv obligativitatea de face parte din colegiu o susțin. Astfel, vor fi oarecum expulzați definitiv sau pentru un timp din sistem medicii care comit erori. Totuși, sub nici o formă Colegiul nu ar trebui să se implice în politică. Membrii Colegiului vor dirija procesul de selecție a medicilor, iar asta nu poate aduce decât beneficii.

Cum calificați calitatea studiilor medicale din Moldova?

Noi ne mândrim cu ceea ce facem. Lucrurile se schimbă vertiginos în formarea specialiștilor. Studenții noștri învață mult, susțin aproximativ 70 de examene pe parcursul anilor de studii, iar asta înseamnă ceva. Lucrurile au luat diverse întorsături pe parcursul anilor când am înțeles că după șase ani de studii absolvenții erau incapabili să profeseze. Asta înseamnă că șase ani sunt prea puțini pentru un viitor medic. De aceea, la inițiativa mai multor doctori, a fost inclus rezidențiatul. A fost o necesitate, iar lucrurile s-au schimbat. Absolvenții acestei forme de studii sunt cu mult mai bine pregătiți. Echipamentul și utilajul din spitalele noastre lasă însă de dorit, iar atunci când pleacă undeva ca să profeseze, să se adapteze. Pentru a schimba cât de cât lucrurile, se prevede crearea centrelor de simulare.

Apropo, știu că urmează să fie inaugurat unul. Când se va întâmpla asta?

Cred că la începutul anului de studii îl dăm în exploatare. Acum ne ocupăm cu achizițiile, procurăm utilajul. Am avut un mare noroc din partea Uniunii Europene care ne-a ajutat cu reparația blocului în care va fi centrul. Tot ei ne dau și bani pentru echipament. Totul va costa în jur de 6 milioane de euro. Acolo vor fi instruiți toți studenții începând cu cei din anul doi.

De obicei, la Universitatea de Medicină vin mulți studenți străini, crește numărul lor?

Avem acum 1200 de studenți veniți din alte țări. Ne-am pus scop să trecem așa numita acreditare a structurilor internaționale: Federația Mondială a Învățământului Medical și Asociația Școlilor Medicale din Europa. Pentru asta, trebuie să respectăm niște condiții, iar printre acestea și internaționalizarea procesului de studii. Noi am început să facem asta mai demult, facem studii pentru ei în mai multe limbi: rusă, română, engleză și franceză. În ultimii ani, cei mai mulți studenți străini aleg să facă studiile în engleză, avem circa o mie de studenți care fac studii în engleză.

Această categorie de studenți achită alte taxe pentru studii?

Da, plătesc mai mult.

Cu cât?

Nu vă pot spune, speriem restul studenților.

Cum aveți de gând să îi convingeți sau să îi obligați pe studenții la buget să lucreze la stat? Acum cei mai mulți refuză pur și simplu.

Eu sunt convins că cel care vine să studieze la medicină din contul statului trebuie să își îndeplinească funcția la stat măcar pentru un termen, dar pentru asta este nevoie de o lege. Acum sunt „obligați” în baza unei hotărâri de Guvern care parcă îi obligă, dar parcă nu. Au existat inițiative în acest sens, care s-au oprit însă din cauza problemelor de ordin politic.

În sate există un deficit acut de medici. Cum trebuie de luptat cu asta?

Există, circa 300 de localități nu au medici. Noi parcă instruim un număr mare de tineri, dar e în zadar. Pentru cine lucrează universitatea? Aceeași lege ar soluționa și problema aceasta.

Paradoxal sau nu, dar facultățile mai scumpe de la medicină sunt și cele mai solicitate. De ce?

Asta e puțin. Cheltuielile pentru un student pentru anul trecut de studii, de exemplu, au fost de 28.600 de lei. Atât ne-a plătit statul. Noi am luat 16-17 mii de la studenți. Am acoperit cheltuielile cu bani de la studenții străini. Contractele sunt cu mult mai mici decât cheltuielile pentru un student la medicină. Sunt mari taxele doar raportate la nivelul de trai, asta e adevărat.

La Ministerul Sănătății se discută de mai mulți ani ca viitorii asistenți medicali să fie instruiți la universitate, unde să obțină studii superioare. Este nevoie de acest lucru?

Da, este nevoie și chiar se prevede ca din 2015 să fie întărit acest lucru. Este o condiție a OMS. Vor fi păstrate și studiile medii de asistent medical. Dacă vor avea studii superioare, asistentelor medicale li s-ar permite să facă mai multe proceduri. Din această cauză acum sunt marginalizate.

Ministerul Sănătății mai vrea ca colegiile de medicină să devină o subdiviziune a universității. Considerați că este o idee bună?

Poate că ar fi bine de făcut acest lucru. Nu am putut face asta mai devreme pentru că nu eram stabili. Acum s-ar putea de făcut. Este și asta o condiție a OMS. Așa este și în România și la vecinii noștri din Ucraina.

Ce proiecte mai sunt necesare pentru o instruire mai calitativă la medicină?

Trebuie să hotărâm acum o problemă importantă și anume formarea unui spital universitar, nu clinic universitar, un tip de instituție care există peste tot.

Care va fi menirea e acestei structuri?

Va fi o structură care se va ocupa cu trei poziții. În primul rând, instruirea, apoi cercetări științifice în domeniul medicinei și acordarea asistenței medicale calificate tot la cel mai înalt nivel. Dacă o să ajungem să ne ducem studenții în asemenea spitale, vom forma acei specialiști de care are nevoie societatea?

Realizarea acestui proiect implică probabil și o sumă de bani.

Ba nu. Trebuie să fie doar reorganizat un spital, oricare ar fi el. Atât.

Ce notă dați sistemului medical din Moldova?

Îi dau o notă de mari speranțe.

D-le rector, vă mulțumim pentru interviu.

Dragoș GUȚU, director general AMDM: Noi trăim într-un deficit de medicamente

Valentina Buliga: „Statutul nostru de țară candidat de arerare la Uniunea Europeană ne va obliga să ajustăm legislția în domeniul activității farmaceutice, vrem sau nu vrem”

Spitalul Clinic Republican Bălți are de astăzi un nou director pentru următorii 5 ani. „Vom avea o secție de terapie intensivă conform tuturor standardelor anului 2022”

Tag:

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.