Mircea Buga, ministrul Sănătății, partea II: „Salariile doctorilor se dau după un mecanism stufos, care nu promovează performanța, ci egalitarismul. Ca pe vremea sovietică”

Sursa Foto:

redactor

08 iunie, 2015, 13:28

Vizualizări: 4098

Instituțiile medicale irosesc foarte mulți bani, inclusiv pe întreținerea încăperilor care nu sunt utilizate corespunzător, pe staff suplimentar, care există și nu este angajat în statele de plată. Cred că în sistemul de sănătate ar trebui să avem o eficiență mai mare a utilizării banului și atunci la sigur salariul va crește inclusiv pe dimensiunea internă a fiecărei instituții. Salariul nu-l plătește Ministerul Finanțelor, nici CNAM.

Autor: Irina Papuc

(continuare, partea II)

Domnule ministru, Ministerul Sănătății și Direcția Municipală de Sănătate se află în mai multe procese concomitente de judecată în privința alegerii și numirii șefilor de spitale. De ce se întâmplă aceste lucruri?

Noi avem situații similare și în alte zone. Există un Regulament aprobat în 2007 cu privire la numirea în funcție a directorilor instituțiilor medico-sanitare de nivel raional, republican și municipal. Ministerul Sănătății este obligat să organizeze concursul când o funcție este vacantă.

În cele două instituții despre care cred că vorbiți (n.r. Spitalul de copii Valentin Ignatenco și Spitalul Sfânta Treime) a fost organizat concursul, s-a respectat procedura, au fost selectați oamenii, care au și fost numiți de către Consiliul Municipal. Altceva e că într-un caz a fost semnat contract individual de muncă, iar în al doilea - nu. Bănuiesc că în viitorul apropiat va fi semnat.

Legea spune că directorii trebuie numiți de către fondatori, iar fondator este Consiliul Municipal, așa că decizia nu poate fi pusă în discuție. Noi nu avem probleme din punct de vedere al corectitudinii și legalității. Vreau să vă spun că în toate zonele unde avem procese de judecată, Ministerul Sănătății a obținut câștig de cauză.

La Ignatenco s-a organizat concurs în decembrie, când deja exista un director interimar, numit de către șeful Direcției Sănătate…

Întrebarea este cum a fost numit acest director. Procedura prevede că desemnarea se face doar în bază de concurs, inclusiv desemnarea interimarului se face prin coordonare cu Ministerul Sănătății. Candidatura doamnei Neli Mătrăgună, ca și în alte cazuri, nu a fost coordonată cu Ministerul Sănătății.

Vă spuneam că noi avem acum un candidat care este aprobat inclusiv de către Consiliul Municipal Chișinău, iar la Camera Înregistrării de Stat au fost înregistrate aceste modificări. Altceva este că se refuză semnarea contractul individual de muncă.

Înțeleg că vorbiți de fostul șef al Direcției Management personal medical, Alexandru Holostenco. Cum se întâmplă că un șef al Direcției resurse umane de la Minister câștigă un concurs organizat tot de Ministerul Sănătății, pentru funcția de conducător la o instituție medicală?

Și de ce n-ar putea? Este medic. A depus dosarul. Vedeți vreo problemă? Există o comisie care examinează toate dosarele și apoi nu poți să-i îngrădești omului dreptul de a participa la concursuri. Noi avem persoane care participă la diverse concursuri și la organizații internaționale. Dacă va încheia contractul individual de muncă, atunci evident că va fi eliberat din funcția existentă. Noi am comunicat cu CNI în acest sens, care ne-a spus că atâta timp cât el nu primește salariu, nu există niciun conflict de interese.

El s-a adresat și la Inspectoratul Național al Muncii, care a stabilit că i-a fost îngrădit dreptul la muncă. Noi sperăm că problema se va soluționa cât mai curând. Probabil se tergiversează din motiv că este campanie electorală (râde).

Aveți siguranța că această comisie despre care vorbiți alege de fiecare dată cea mai bună candidatură?

Dintre cele care sunt cred că se alege cea mai bună candidatură. Atunci când am participat eu la ultimele concursuri, în calitate de viceministru, era o selecție foarte riguroasă.

Înțeleg că Mihai Moldovanu și-a depășit atribuțiile de serviciu?

Nu pot să vă spun eu acest lucru. Există și o decizie a instanței de judecată. Din câte știu eu Consiliul Municipal Chișinău trebuie să ia decizia de numire în funcție și nu Direcția Municipală.

Vorbeați altă dată despre o necesitate normală ca doctorii să aibă un salariu de cel puțin 12 mii de lei în RM…

Eu sunt convins de acest lucru, mai ales că colegii noștri sunt bătuți deseori, uneori pe drept, alteori nu. Multe din problemele care există în atitudinea medicului față de actul medical și plățile neformale țin și de nivelul salarizării lucrătorilor medicali. Este un element, care trebuie să fie soluționat pas cu pas. Un salariu bun, confortabil pentru lucrătorul medical în condițiile economice ale RM ar fi de 12-15 mii de lei, salariul triplu pe economie. În 2015 se preconizează un salariu mediu pe economie de 4 mii 500 de lei, multiplicat la 3, acesta ar fi un salariu confortabil în baza statisticilor altor țări. E clar că la noi economia nu e atât de dezvoltată ca să ne permitem un salariu majorat rapid.

Există resurse suficiente?

Acest lucru nu ține de Ministerul Finanțelor, ci de fiecare instituție în parte.

Dar ține și de volumul de finanțare…

Absolut. Dar când vorbim de instituțiile medicale să nu uităm că, pe lângă faptul că va crește bugetul pentru fiecare instituție, va ține și de gestionarea pe interior. Instituțiile medicale irosesc foarte mulți bani, inclusiv pe întreținerea încăperilor care nu sunt utilizate corespunzător, pe staff suplimentar, care există și nu este angajat în statele de plată. Cred că în sistemul de sănătate ar trebui să avem o eficiență mai mare a utilizării banului și atunci la sigur salariul va crește inclusiv pe dimensiunea internă a fiecărei instituții. Salariul nu-l plătește Ministerul Finanțelor, nici CNAM, nici Ministerul Sănătății. Salariul îl plătește managerul instituției, respectiv trebuie să aibă posibilitatea să fie mai flexibil în aprobarea salariului pentru cei care sunt mai performanți în cadrul unei instituții concrete. Și aici vom veni și cu modificarea mecanismului de salarizare. Noi avem mai multe reproșuri din partea colegilor că e un mecanism depășit, stufos, care nu promovează performanța, dar egalitarismul cum era pe timpul sovietic, dacă vă amintiți. Toți să primească aproape la fel.

Când va fi gata acest regulament?

Este în lucru din câte cunosc eu. A început anul trecut și este un proiect coordonat și cu sindicatele și cu partenerii externi. Să vedem, cred că va fi o discuție suplimentară la acest capitol când anume va fi implementat. Eu sunt sigur că instituțiile medicale trebuie să aibă un grad mai mare de autonomie în privința plăților salariale. Nu trebuie Ministerul Sănătății să-i tuteleze pentru fiecare element al salariului. Ministerul este un organ de politici și noi trebuie să ne ocupăm cu politica macro a țării, dar nu cu micro-managementul în fiecare instituție. Din păcate nu se înțelege deseori acest lucru. Orice problemă ar apărea, inclusiv în domeniul salarial sau oricare alta, societatea cere soluții de la Ministerul Sănătății. Trebuie să schimbăm această viziune în ansamblu. De ce avem numiți directori de spitale care gestionează zeci și sute milioane de lei? Cine trebuie să poarte responsabilitate pentru lucrul care este efectuat în interiorul spitalului? De ce avem fondatori de instituții medicale în teritoriu? Ar trebui să aibă și ei responsabilitate pentru ceea ce se întâmplă în instituțiile medicale pe care le au în subordine.

Ministerul poate interveni ca fondator cel puțin în instituțiile pe care le are în subordine…

Da. E vorba de instituțiile republicane și am intervenit și noi pe dimensiunea problemelor cu medicamentele, am mai sancționat o serie de conducători. Deci, nu vom sta cu mâinile în sân. Vom mai interveni dacă va fi cazul. Altceva este că noi nu avem, din păcate, pârghii asupra instituțiilor teritoriale, mai ales în cazul spitalelor raionale. Acestea sunt structuri care trebuie să lucreze la unison și, dacă vorbim de reforme în acest domeniu, trebuie să existe o claritate care este rolul de dirijare a Ministerului Sănătății în domeniul dat.

Părerea dumneavoastră este că Ministerul Sănătății are puține pârghii sau că administrațiile publice locale ar trebui să-și asume mai multe responsabilități?

Cred că în procesul de restructurare care se realizează în orice domeniu trebuie să existe o pârghie clară, centralizată. Adică Ministerul Sănătății trebuie să aibă o pârghie asupra întregului proces de restructurare a sectorului spitalicesc, indiferent la care nivel ar fi. Noi trebuie să avem pârghii suficiente pentru a avea un tablou și o structură clară a sectorului de sănătate în țara noastră.

Să vorbim un pic și despre banii CNAM. La sfârșitul anului trecut instituția avea o datorie de 102 milioane de lei către spitale. De ce nu recunoaște niciodată întârzierea transferurilor?

Mijloacele financiare, și la bugetul de stat și la CNAM, se acumulează neuniform. În prima jumătate a anului se acumulează, de regulă, mai puțin, deoarece politica fiscală se implementează treptat. La sfârșit de an, alocațiile din salariu oricum sunt mai mari.

Asta e realitatea. Depindem și noi de ea. În decembrie vine o parte importantă de alocații – plăți restante, impozite pe venit – toate se achită la sfârșit de an și atunci se intervine cu transferuri către fondul de asigurări obligatorii de asistență medicală. Evident, dacă transferurile vin în ultima zi, după masă, este problematic să reușești să le transferi instituțiilor medicale. Același lucru a fost și anul trecut. Fizic n-a fost posibil să facem acest lucru, deoarece și băncile și Trezoreria lucrează până la o anumită oră. Asta a fost, dar transferurile au fost efectuate pe 1 ianuarie. Deci, pentru instituții medicale nu a fost nicio problemă. Doar statistic a apărut ca datorie către spitale.

Noi ne-am dori să depindem mai puțin de bugetul de stat, astfel ca povara asupra acestuia să fie diminuată.

Cum ar urma să se întâmple acest lucru?

Prima de asigurare obligatorie de asistență medicală crește pas cu pas. Ponderea transferurilor de la angajator și angajat crește indiscutabil, mai există necesitatea de a interveni la categoriile care sunt acoperite de către stat – să vedem în ce măsură ar trebui să fie acoperite. Poate ar trebui să existe alte categorii decât acele existente. Studiile ne arată că nu există o acoperire uniformă pentru categoriile pauperizate ale populației și acolo trebuie să vedem în ce măsură funcționează mecanismul de acoperire a celor cu venituri mici. Unii nu ajung pe filiera de ajutor social – nu știm din ce motive, dar ei decad din sistem.

Care categorii credeți că ar trebui revăzute?

În Germania, de exemplu, se bazează pe un sistem doar cu plăți din salariu. În Republica Moldova este un sistem care se bazează și pe transferuri din bugetul de stat. Presupun că experții au constatat că sistemul este viabil anume pentru că există plăți din partea bugetului de stat. Există posibilitatea de manevră, astfel că riscurile se redistribuie.

Tocmai din acest motiv nu ar fi riscant să renunțăm la sursa de bază?

În viitorul previzibil nu-mi dau seama cum am putea face acest lucru. Spuneam că în Germania și pensionarii plătesc în fondul de asigurări din pensie. Noi trebuie să ne uităm la realitățile noastre. Categoria este un sistem sovietic, învechit. Cred că ar trebui să ne axăm pe venitul real identificat, și nu pe categorii. Există pensionari cu venituri mult mai mari decât unii salariați. Și Ucraina impozitează anumite categorii de pensionari. Vom interveni și noi cu modificări. Este o măsură pe termen mediu.

Ministerul Sănătății a anunțat despre construcția unui spital Regional la Bălți. Vorbim despre o reconstrucție sau construcție nouă?

Este un spital care urmează să fie construit și dotat și care să presteze servicii pentru o mare parte a populației Republicii Moldova. Credem că ar putea deservi circa 1 milion de cetățeni din nordul țării. A fost realizat un studiu de fezabilitate privind dezvoltarea serviciului spitalicesc cu susținerea Băncii Mondiale, încă în 2009, care prevede regionalizarea serviciilor spitalicești. Acest deziderat se regăsește și în programul de activitate al Guvernului. În acest context am venit și cu propunerea care a fost trecută și prin comitetul intersectorial de planificare strategică și s-a decis că avem, totuși, nevoie de un astfel de spital. Este important ca reforma să se facă în baza noilor standarde. Nu poți repara o clădire veche care nici nu poate fi ajustată în totalitate conform cerințelor și nici echipamentul nu poate fi montat în siguranță, iar pacienții au dificultăți în condițiile de tratament și cazare. Acum donatorii insistă pe ideea ca să mergem cu exemple frumoase de creare a unor spitale compacte, bine dotate, care să poată presta servicii medicale de înaltă performanță.

Spitalul Municipal Bălți are 1.000 de paturi, iar spitalul regional care se presupune a fi creat va avea 250 de paturi. Acest spital va prelua partea cea mai mare a serviciilor de ordin chirurgical. Va fi un centru inter-administrativ, unde vor fi preluate cazurile cele mai complicate din domeniul chirurgical, în special – neurochirurgie, cardio-chirurgie, care nu există acum acolo. Intenționăm să includem și radioterapia, care trebuie să fie descentralizată. Totodată, va exista și o unitate de primiri urgente.

Spitalul urmează să fie construit din surse externe, în mare parte. Guvernul va purta negocieri cu mai mulți donatori. Deja avem deschidere din partea unor parteneri internaționali. În următorii doi-trei ani vom avea primele rezultate.

Ce schimbări urmează să fie efectuate la Spitalul Municipal Bălți? Înțeleg că vor rămâne mult mai puține paturi și mai puțin personal medical?

Majoritatea colectivului din spitalul actual se va regăsi în noul spital regional. Acolo vor rămâne anumite servicii de reabilitare de lungă durată. Noi nu avem nevoie de acea clădire mare care este irositoare din punct de vedere financiar.

Ați pornit o serie de reforme prin instituirea unui management comun la Urgență…

Există un proiect de Hotărâre. Acum avem cinci entități juridice, care vor deveni una. Sunt avantaje evidente. Dacă va exista un singur centru va fi mult mai simplu să cooperăm, inclusiv cu colegii din Ministerul de Interne, care este acum implicat în proiectul SMURD. Lucrătorii medicali nu vor avea de suferit. Ei vor fi reangajați. Este un beneficiu și pentru pacienți. Noi avem acum cazuri stranii când un pacient se află mai aproape de o stație de salvare și nu are acces la mașină, deoarece se află în alt raion, iar raionul este deservit de o altă stație de urgență și merge prin alt dispecerat.

La serviciul de transfuzie a sângelui același lucru – este de neînțeles de ce avem trei structuri – un centru național, unul în Bălți și unul în Cahul, când o structură unificată ar putea coordona aceste servicii.

Apropo, sunteți mulțumit de activitatea elicopterelor care efectuează zboruri?

Noi contractăm serviciile de zbor de la instituții specializate, pentru că noi nu avem nici elicopter, nici piloți. Din câte știu este funcțional. Țara noastră este mică, nu avem distanțe mari, nu avem munți. Odată cu crearea unei infrastructuri foarte bune, iar noi acum avem drumuri bune spre Soroca, Bălți, deplasarea este destul de bună și cu mașinile specializate. Reanimobilele care există în dotare permit transportarea pacienților la Chișinău. Din când în când se solicită și ajutorul Aviației sanitare.

Atunci sunt justificate cheltuielile?

Sunt justificate, trebuie să vedem când trebuie să intervenim prin metoda cea mai cost-eficientă. Cu AVIASAN-ul se mai deplasează și specialiștii noștri care fac intervenții la fața locului, fără să transportăm pacientul la Chișinău.

Ministerul Sănătății s-a asigurat că este un elicopter sigur?

Eu cred că el este dotat și pregătit bine pentru acest tip de activități. Știu că au fost efectuate mai multe misiuni de zbor și mai știu că colegii noștri sunt mulțumiți. Eu personal n-am fost să văd ce este în interior, dar din câte am vorbit cu colegii, înțeleg că este suficient de pregătit pentru a face față.

Clar că ar fi bine unul mai nou, dar totul depinde de situația economico-financiară. Un elicopter costă scump, dar și întreținerea costă.

Când vom avea spitale contractate în funcție de performanță?

Avem semnat un acord cu Banca Mondială, în cadrul căruia trebuie să fie stabiliți niște indicatori de rezultat. În următorii trei ani trebuie să fie elaborat, pilotat și implementat un sistem de plată bazat pe indicatori de performanță în sectorul spitalicesc. Există și intenția unor asociații, Centrul PAS de exemplu, de a elabora unii indicatori de performanță în domeniul spitalicesc. Aici cred că ar trebui să ne îmbinăm cumva eforturile ca să nu existe o fragmentare a eforturilor, dar și a banilor. Atunci am putea produce un produs comun. Dar sigur că avem nevoie de ajutorul organizațiilor non-guvernamentale în acest domeniu. Calitatea în spitale este pusă la îndoială de către pacienții noștri. Credem că anumiți indicatori bine gândit ar spori calitatea serviciilor medicale în sistem. Sunt optimist, mai ales că este o îmbinare de eforturi. Dar spuneam că acest lucru va fi realizat în condițiile de restructurare a sectorului spitalicesc.

Avem acum situația când unele spitale nici nu sunt acreditate și beneficiază de contractare și respectiv bani de la CNAM…

Cu ajutorul acestor indicatori de performanță, unele instituții medicale vor fi stimulate, iar altele – depunctate. Astfel, pacienții trebuie să cunoască unde este o calitate mai bună sau mai proastă a serviciilor medicale.

Ce se va întâmpla cu instituțiile care nu vor fi finanțate. Înțeleg că nu vor mai putea activa?

Hai să mergem pas cu pas, iar rezultatele nu se vor lăsa așteptate atât de mult.

Spitalele urmau să încheie contracte adiționale de finanțare cu CNAM. S-a făcut acest lucru?

Da, suntem în proces. În acest an serviciile terapeutice vor beneficia de o atenție mai puțină din partea noastră. Vom finanța domenii mai noi, cum ar fi cardiologia intervențională, neurochirurgia, angioplastia. La toamnă intenționăm să efectuăm primul transplant de cord.

Vreau să vă întreb și despre farmacia RARES FARM, pe care ați declarat-o în declarația de venit și care este contractată de către CNAM pentru medicamente compensate. Ce venituri ați înregistrat din urma vânzării medicamentelor compensate?

A fost o farmacie în zona rurală care n-a fost profitabilă. Actualmente ea nu este contractată de către CNAM. Cine are, știe că este un business deloc ușor. A fost făcut și un studiu din partea CNI și nu s-a constatat conflict de interese. Veniturile erau destul de reduse și insuficiente pentru prestarea anumitor servicii, inclusiv pentru menținerea personalului. Nu a fost contractată de CNAM nici în 2014, nici în 2015.

Din câte înțeleg, farmaciile care vând medicamente compensate își pot stabili adaosuri comerciale, deci tot au un venit?

Contractarea nu se face pentru obținerea anumitor venituri, ci pentru compensarea cheltuielilor pacientului. Asta a fost înțelegerea dintotdeauna. CNAM acoperă cheltuielile pacientului.

Rămâne să mai discutăm la acest subiect. Acum vreau să vă întreb cât de deschis va fi Ministerul Sănătății? O mare parte din ordine nu se mai publică pe site…

Noi trebuie să fim cât mai deschiși. Serviciul de presă trebuie să-și facă datoria. Asta e funcția lui.

Domnule ministru, vă mulțumim pentru acest interviu!

Corina ILIADI-TULBURE: Rezultatul bun în naștere înseamnă sănătate și experiență pozitivă

Prof. Ghazi Zaatari: Ban filters and flavors, control nicotine, stop social-media promotion to curb the tobacco epidemic

Zinaida SÂRBU: Protocolul postnatal urmărește îngrijirea mamei și a nou-născutului pentru reducerea riscurilor în lăuzie

Tag:

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.