Medicii spun că au decis să-și deschidă cabinete individuale pentru a ajuta autoritățile să-și îndeplinească promisiunile față de pacienți – asigurarea locuitorilor de la sate cu medici de familie. Acum însă nu știu cum să procedeze, or, nici responsabilii de la Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS) și nici cei de la CNAM nu le dau răspunsuri clare.

Medicii cu care am discutat spun că în mod normal ar fi trebuit să înceapă activitatea după noile reguli de la 1 aprilie, adică din al doilea trimestru. Însă nu s-a întâmplat.

„Medicii sunt foarte indignați. Și Ministerul Sănătății și CNAM ne trimit de la unul la altul și nu rezolvă nimic. După ce am făcut toate documentele, așteptam contractare de la CNAM. Noi am depus dosarele până în martie. Ne-au spus că se va face contractare trimestrială, adică deja de la 1 aprilie ar fi trebuit să începem a activa în cabinete individuale. A trecut începutul lui aprilie, noi tot dăm telefoane la CNAM și acolo nimeni nu răspunde. Când mai reușim să vorbim cu cineva din instituție ne spun să mai așteptăm, că procedurile sunt în derulare. La minister, doamna Zatâc ne spune și ea să așteptăm că totul va fi bine. La mijlocul lui aprilie am primit scrisoare de la CNAM să oferim listele pacienților pentru a putea fi contractați. De la CNAM au fost în teritoriu și au fotografiat unde vrem să ne facem activitatea. Am primit scrisoare în care mă înștiințează că ei au analizat că spațiul nu corespunde cerințelor și nu ne este aprobată finanțarea”, a povesti pentru Sănătate INFO medicul de familie Olga Prodan, care vrea să-și deschidă cabinet individual în satul Gradiște, raionul Cimișlia.

În scrisoarea primită, CNAM își explică refuzul de a finanța cabinetul individual „Prodan Olga” prin faptul că spațiul în care urmează să activeze medicul nu corespunde normelor sanitare și igienice și lipsesc „dovezi de atribuire a spațiului unde urmează a fi desfășurată activitatea cabinetului individual”.  Pe de altă parte, spune medicul de familie instituția medicală primară a fost acreditată, temporar, pentru o jumătate de an.

„Am fost la doamna Zatâc să-i arăt scrisoarea și contractul de locațiune. Am spus că într-adevăr condițiile nu corespund, dar mă întreb cum a activat acel oficiu al medicului de familie până acum? Însă de astă vară s-a schimbat traseul conductei de apă și ei acolo nu au apă, veceul e afară. Nouă ne-au dat însă autorizare și acreditare temporară ca să putem activa și să ne putem dezvolta. Noi toți am mers pe această idee, că nimeni nu are bani proprii să investească în aceste clădiri, că asta nu e o afacere. Ne spun să scriem scrisori, să cerem explicați. Așa ne spun la CNAM și așa ne spun la Minister”, a mai menționat Olga Prodan pentru Sănătate INFO.

În situația doctoriței Prodan s-au pomenit mai muți medici de familie care au decis să-și administreze individual activitatea. Deși nu au primit o scrisoare prin care li se refuză contractarea, CNAM nu a trimis în general niciun răspuns, deși e începutul lunii mai.

Lilia Blega este medic de familie din anul 2002 la Lozova Strășeni împreună cu alți doi medici Povestește că decizia de a se separa de Centrul de Sănătate din sat a luat-o pentru că acesta, credea ea, e viitorul medicinei de familie. Așa se muncește în toată Europa. Ar urma să deservească în jur de 2 mii de pacienți din Lozova și încă un sat din apropiere. Pentru că nu are niciun răspuns de la CNAM muncește după regulile vechi.

„Am fost la CNAM și nimic concret nu ne răspund. Doar ne spun „așteptați-așteptați”. Am depuse cererea încă în februarie și după logică ar fi trebuit să fim contractați din aprilie, adică începând cu al doilea trimestru. Lucrăm pe vechi. Deocamdată nu am nici spațiu. Am depus cerere la Consiliul Raional și urmează să introducă problema pe ordinea de zi a ședinței ordinare, care va avea loc pe 24 mai. Am cerut strictul necesar – cabinetul în care activez în prezent și să folosim în comun alte trei cabinete – cabinetul staționar de zi, de proceduri, cabinetul de control ginecologic și deja holul de așteptare pentru pacienți”, a afirmat Lilia Blega.

Doctorița spune că nu are pretenții către Ministerul Sănătății, dar nu înțelege de ce se tergiversează atât de mult finanțarea.

„Este foarte neclar ce se întâmplă. Nu ne spun nici da, nici nu. Noi nu cerem tare multe. Doar vrem să muncim. Vrem ca reforma să fie dusă la capăt, pentru că asta este viitorul. Vedeți ce se întâmplă? Medicii pleacă și dacă nu vor fi luate măsuri și salariile vor rămâne la fel de mici, atunci situația se va înrăutăți”, a adăugat Lilia Blega.

Pentru că nu există instrucțiuni clare cum se împarte patrimoniul centrelor de sănătate, ale medicilor de familie, doctorii care au decis să muncească individual spun că li se pun diverse piedici chiar de către colegii cu care activează în prezent. Unii au rămas doar cu pereții, pentru că șefii centrelor de sănătate le-au luat tot. Cel puțin așa s-a întâmplat în cazul unui medic dintr-un sat din Hâncești, Svetlana Todorov. Medicul spune că administrația Centrului de Sănătate i-a oferit trei cabinete pentru activitate, doar că i le-a dat aproape goale. Mai mult, pentru că nu primește niciun răspuns de la CNAM, a rămas și fără asistentele medicale care au vrut să se angajeze în cabinetul ei.

„M-a lăsat și a doua soră medicală. Trebuie să caut din nou o soră medicală, dar nu știu ce va decide Compania. Că aș căuta, dar trebuie să-i spun omului când îl voi putea angaja. Nu ne spun nici că ne vor finanța într-o lună, nici în două, nici din toamnă. Și când nu ai informație, nu poți lua nicio decizie.”, a precizat medicul.

Am întrebat-o dacă au reușit să împartă bunurile Centrului de Sănătate și are cu ce să presteze servicii medicale.

„Să veniți să vedeți cum era și ce a rămas. A luat mobilierul, stă la șef unul peste altul, paturile, mașină de spălat, două boilere, tot a luat. A scos și becurile. Până și dozatorul pentru săpun de la veceu a scos. Era vechi, oricum l-a luat. N-am nimic. În sala de proceduri sunt doar trei paturi, la surorile medicale au fost două calculatoare, a scris că îmi dă două, și deja a rămas doar unul pentru o singură soră medicală. A motivat că totul este a lui, că el a lucrat, el a adus și mie nu mi se cuvine. Sunt două mașini și tot lui i-au rămas. Combustibilul însă a fost cumpărat din banii pacienților. Mie nu-mi trebuie, dar pacienții mei sunt obijduiți. Nu am cu ce face o analiză, nici seringi nu am, a luat toate medicamentele pentru ajutor de urgență. Să vină cineva cu tensiune, trebuie să trimit pacientul la farmacie să-și cumpere din banii lui”, a mai povestit Svetlana Todorov, care urmează să deservească 2 mii de locuitori din Sarata Galbenă.

Am încercat să vorbim și cu alți medici de familie care au decis să treacă la practica individuală. Deși se confruntă cu același probleme au refuzat să vorbească deschis despre ele.

Săptămâna trecută, vineri, 26 aprilie, am trimis instituțiilor responsabile de reforma medicinei primare – MSMPS și CNAM două solicitări din partea redacției Sănătate INFO. În ele întrebam câți medici de familie, care au decis să treacă la cabinete individuale sunt contractați, cu ce sume de bani, dacă au fost respinse cereri de finanțare și pentru ce localități s-au dat refuzuri. Deocamdată nu am primit niciun răspuns de la niciuna dintre instituții.

Vom aminti că în luna ianuarie Ministerul Sănătății anunța că dintre cei peste o mie de medici de familie care au solicitat atribuirea practicii medicului de familie, 46 au depus cereri pentru a-și deschide cabinete individuale. La mijlocul lunii aprilie CNAM anunțat că 28 de medici de familie așteaptă de la ei finanțare și că cererile lor sunt în examinare. Alte informații CNAM nu a mai oferit.

Deciziile pe care le-au luat autoritățile în legătura cu reforma medicinei primare au fost, cel puțin până acum, netransparente în marea lor majoritate. Deși din momentul în care medicii de familie au început să scrie cereri de trecere la libera practică a trecut deja jumătate de an, schimbări esențiale în activitatea acestora nu se văd. Autoritățile din sănătate au anunțat în debutul ei că medicii care vor dori să activeze individual vor fi ajutați de către minister. La fel, autoritățile au promis acestora salarii și de 30 de mii de lei, ceea ce în opinia experților în medicina primară ar fi o utopie, având în vedere acoperirea precară financiară a acestui domeniu. Vom mai aminti că asistența medicală primară este domeniu cu un deficit enorm de cadre din întreg sistemul medical.

Potrivit statisticilor preliminare pentru 2018, țara a pierdut 42 de medici de familie, în cifre absolute vorbim despre 1.588 de medici în 2018, față de 1630, cât erau în anul 2017.