Moldova: La fiecare oră un om face AVC, la fiecare oră jumătate un om moare din această cauză. Ce sunt unitățile Stroke și de ce Moldova are nevoie de ele

Sursa Foto: Sanatate INFO

Silvia Rotaru

17 septembrie, 2019, 19:07

Vizualizări: 4358

Accidentul vascular cerebral a ajuns să fie a doua cauză de deces în Republica Moldova după bolile cardiovasculare. Statisticile nu sunt deloc îmbucurătoare, iar astăzi aproape 80 de mii de oamenii trăiesc cu povara unui AVC. Specialiștii vorbesc despre o epidemie, iar rolul fiecăruia dintre noi este să conștientizăm cât de importantă este sesizarea primelor semne, dar și șansa de a fi în apropierea unui spital care ar putea gestiona corect un AVC. Avem, ce-i drept, puține și toate în capitală.

Specialiștii bat alarma și spun că este nevoie de crearea unei rețele de unități stroke pe întreg teritoriul țării, obiectiv care poate fi atins când reforma spitalelor va fi dusă până la capăt. Despre necesitatea unui program de acțiuni privind politicile de combatere a accidentului vascular cerebral în Republica Moldova, crearea unei rețele de unități stroke, dar și împărtășirea experienței altor state este tema primului Summit IRENE-COST, care se desfăşoară în perioada 16-18 septembrie la Chișinău, organizat de către Asociaţia de Stroke din Republica Moldova.

„Experți internaționali din peste 30 de țări cu o mare experiență în gestionarea AVC se află la Chișinău în aceste zile. Vom învăța de la ei. Primul Summit IREN-COST se desfășoară aici și pentru noi este o obligație majoră de a ne ajusta la acele rigori care sunt în lume. Vom iniția procedura de discuție și lansare a unor direcții importante pentru a diminua și micșora mortalitatea și impactul AVC asupra calității vieții”, spune Stanislav Groppa, academician, neurolog, profesor universitar și președintele Asociaţiei de Stroke din Republica Moldova.

Se presupune că până în anul 2030, AVC-ul va fi prima cauză de deces în rândul populației. În Moldova la fiecare oră o persoană face un accident cerebral vascular, iar la fiecare o oră și jumătate cineva decedează în urma accidentului vascular cerebral. Dacă în anul 1995 la evidență se aflau 21 de mii de pacienți care au suportat un AVC, la sfârșitul anului 2018 cifra ajunge la aproape 80 de mii persoane. Practic, o epidemie, spun specialiștii.

„Astăzi sistemul de sănătate din Republica Moldova nu face față cerințelor existente. Se necesită o remodelare a sistemului de sănătate, care ar veni să asigure o altă calitate a asistenței medicale, începând de la etapa de prespital, spital, reabilitare. Este nevoie să lucrăm la toate capitolele, începând de la profilaxie, acordarea asistenței acute, fondarea centrelor pentru asistența pacienților cu AVC, crearea unei rețele de reabilitare, educarea și creșterea specialiștilor și înzestrarea centrelor. Astăzi AVC-ul poate fi tratat și trebuie tratat, dar este nevoie de strategii cert determinate, pentru ca această maladie, acest dezastru să fie luat sub control”, spune academicianul și președintele Asociaţiei de Stroke din Republica Moldova, Stanislav Groppa.

În acest moment în Moldova avem trei spitale care pot face față fluxului de pacienți cu AVC. Este vorba despre Institutul de Medicină Urgentă, Institutul de Neurologie și Neurochirurgie și Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime”.

Într-o secundă mor 32 de mii de neuroni, iar într-o oră creierul îmbătrânește cu 3,6 ore, după un AVC creierul îmbătrânește cu 36 de ani, de aceea pentru o persoană care a suportat un AVC fiecare secundă contează. Cu cât mai rapid un pacient se adresează, dar și ajunge într-un centru specializat, adică un spital dotat, cu atât mai repede are acces la un tratament adecvat, crescând șansele la o viață calitativă. AVC-ul este a doua cauză a apariției demenței și a epilepsiei, ceea ce se trece cu vederea, spun specialiștii, iar creierul uman are tendința de a îmbătrâni.

„Cunoaștem multă informație și ce trebuie să facem, dar că pentru a fi organizați foarte bine este nevoie de un plan. Trebuie să decidem cum reorganizăm sistemul ca noi să putem ajuta și pacienții din periferie sau din centrele raionale să aibă acces la tratament, așa cum au pacienții din Chișinău. Sistemul trebuie reorganizat în așa fel încât un pacient să ajungă într-un centru specializat în maxim 2 ore”, spune neurologul și asistentul universitar, Alexandru Gasnaș.

În cadrul Institutului de Medicină Urgentă din anul 2005 se face tromboliza sistemică, ceea ce presupune dizolvarea trombului apărut în urma AVC-ului, iar din 2018 se face și trombextracția propriu-zisă. Procedeul de tromboliză se mai efectuează la INN și Spitalul nr 3. „Sfânta Treime”, IMU fiind unicul spital din Republica Moldova în care se poate face și tromextracția.

Care este practica europeană și ce avem de făcut

Francesca Romana este profesor și stroke expert în Italia. Ea spune că pentru a ajunge la nivelul de astăzi, Italia a pornit reformele necesare încă din anii 90.

„Restructurarea sistemului medical din Italia a început prin anii 80-90, în primul rând cu inițierea procedurii de tromboliză. Acesta este tratamentul de fază acută în cazul AVC și evident cu răspândirea informației despre AVC în rândul populației, creșterea gardului de conștientizare a riscului de AVC din partea populației și ulterior instituirea unităților specializate de Stroke. Totuși, până în prezent mai există unele regiuni pe teritoriul Italiei unde aceste unități nu sunt atât de prezente sau sunt mai puțin dezvoltate, așa că procesul de restructurare e ceva continuu, care crește și se dezvoltă până astăzi”, explică Francesca Romana.

Astfel, dacă în anul 2000 în Italia erau aproximativ 2 milioane de cazuri de AVC, acum acestea au scăzut aproximativ la 1,7 milioane la o populație de 60 de milioane. Specialista spune că primul pas pe care trebuie să-l întreprindă Moldova pentru a se raporta la standardele europene este crearea unor unități de Stroke multidisciplinare, care să acorde atât primul ajutor, cât și tratamentul de mentenanță și de reabilitare pentru pacienții cu AVC.

„Ideea constă în a crea o rețea pe teritoriul Republicii Moldova de unități Stroke și centre comprehensive la care populația să aibă acces. Diferența dintre o unitate și un centru comprehensiv este că într-un centru comprehensiv pacienții au șanse de a li se efectua și trombectomia, intervențiile endovasculare, deci tromboliza se face în ambele centre, trombectomia este următorul nivel al tratamentului de fază acută al pacientului. Există o recomandare generală a ghidurilor de stroke europene, că un centru comprehensiv se construiește la un milion de persoane în jurul acestuia și pentru o unitate de stroke trebuie să existe o populație de 300 de mii de persoane”, explică Francesca Romana.

Dacă în Moldova s-ar respecta aceste standarde, la 2 milioane 600 de mii de persoane ar fi necesare 9 unități de stroke. Specialiștii atenționează că pe cât este de importantă adresarea la timp și tratamentul adecvat în cazul unui AVC, primordială este și perioada de recuperare.

„Perioada optimă de recuperare este un mit, deoarece nu există un termen limită. Nu începe în primele zile și se termină în jumătate de an sau un an. Recuperarea poate fi necesară pe parcursul întregii vieți. Creierul se dezvoltă și la 80 de ani, doar că mult mai lent. Kinetoterapia are un rol foarte de important”, a mai precizat neurologul Alexandru Gasnaș.

Mâine în cadrul Summit-ului se va desfășura Conferința Națională cu genericul „Acțiuni prioritare în politicile de combatere a accidentului vascular cerebral în Republica Moldova”.

Potrivit Planului de Acțiune pentru AVC în Europa pentru anii 2018-2030, până în anul 2030 se prevede:

Reducerea numărul absolut de accidente vasculare cerebrale în Europa cu 10%.
Tratarea a 90% dintre pacienții cu accident vascular cerebral din Europa într-o unitate de AVC ca primul nivel de îngrijire.
Toate statele din UE sunt obligate să aibă planuri naționale de AVC care să cuprindă întregul lanț de îngrijire.
Implementarea pe deplin a strategiilor naționale pentru intervențiile multisectoriale de sănătate publică, promovând și facilitând un stil de viață sănătos și reducând factorii de mediu (inclusiv poluarea aerului), socio-economici și educaționali care cresc riscul de accident vascular cerebral.

N.B. AVC-ul este o urgență medicală majoră și poate fi de două tipuri, primul tip atunci când se formează un tromb și blochează un vas și al doilea tip când se rupe acest vas și formează hematome. Aproximativ 80 la sută sunt dintre acestea au la bază formarea trombilor.

Cauze

AVC-ul este o combinare a factorilor de risc. Cei mai întâlniți factorii de risc sunt patologiile cardiace, diabetul, hipertensiunea arterială, fumatul, obezitatea care, în combinație, cresc riscul de a suporta un AVC.

Prevenire

Se face din copilărie prin adoptarea unui mod sănătos de viață. Trebuie să cunoașteți factorii de risc și să-i gestionați, printr-o monitorizare corectă a tensiunii arteriale, monitorizarea analizei de sânge pentru siondromul metabolic, ceea ce înseamnă hiperlipidemie. La orice semn și simptom de apariție a unui AVC este necesară adresarea la o unitate de urgență până la 6 ore. 80 la sută din accidentele vasculare cerebrale ar putea fi prevenite.

„Au scos-o moartă...Capul copilului ieșea și se ducea înapoi…”

Medicii moldoveni i-au salvat viața unui bărbat cu anevrism gigantic de aortă, printr-o intervenție revoluționară

Medicii de la Institul de Medicină Urgentă au reușit să salveze un pacient de 25 de ani cu un anevrism cerebral rupt

Tag: accident vascular cerebral unitati stroke

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.