La 26 iunie, în cadrul unei intervenții publice, șeful Agenției Naționale pentru Sănătate Publică din Moldova, Nicolae Furtună, a declarat că testarea în masă a moldovenilor ar fi „o iroseală de teste”. „Am încercat să testăm masiv și testarea masivă nu este altceva decât teste irosite și potențial de laborator sufocat și supraîncărcat. Presingul acesta (presiunea societății civile de a efectua teste – n.n.) eu nu l-am mai văzut în altă țară, decât în Republica Moldova. (...) La capitolul testare și teste eu personal ca și epidemiolog nu am nicio remușcare din ceea ce s-a făcut până acum”, a menționat Furtună.

El a făcut declarația după ce, la 17 iunie, ministrul Sănătății, Viorica Dumbrăveanu, a declarat, la ședința Guvernului, că „actuala rezervă de teste pentru depistarea COVID-19 ajunge pentru încă o lună și jumătate”.

Profesorul Alexandru Rafila și expertul în politici de sănătate din România, Vlad Mixich, au fost invitații de luni ai dezbaterii „HotNews LIVE de la distanță”, organizată de HotNews.ro, la care s-a discutat despre evoluția pandemiei pe cele două maluri ale Prutului, scrie Report.md.

Profesorul Rafila s-a arătat surprins de numărul mare de probe confirmate în luna iunie în Republica Moldova – la 17 iunie au fost conformate, de exemplu, 478 de cazuri noi din 1943 de teste efectuate. După acest record, numărul testelor efectuate a scăzut și, implicit, a scăzut ușor și numărul celor depistați cu COVID, dar oricum a depășit 300 de cazuri zilnic (cu excepția zilelor de week-end când raportează doar laboratoarele private).

„O rată de peste 30% de teste confirmate nu doar că e un procent mare, ci enorm. Asta denotă o transmitere comunitară intensă, care ar trebui să ducă la testarea mai multor persoane. Dacă ar fi mai multe cazuri depistate, ar scădea riscul de transmitere, deoarece persoanele depistate ar fi izolate. Noi (în România – n.n.)nu am avut acest procent nici măcar la început. Am avut 15-18 la sută de probe pozitive, dar peste 30% nu am auzit nicăieri în lume”, a menționat președintele Societății Române de Microbiologie, profesorul Alexandru Rafila.

La rândul său, Vlad Mixich a spus că „strategia de testare este cea care a dat cele mai bune rezultate în întreaga lume”: „Capacitatea de a testa și de a efectua anchete epidemiologice cât se poate de rapid este extrem de importantă, pentru a atinge puctul de echilibru între sănătatea economică și sănătatea publică. Restricțiile instituite în primele luni (starea de urgență - n.n.) au avut, de fapt, scopul de a oferi autorităților posibilitatea să se pregătească pentru a putea să implementeze niște politici de sănătate inteligente”.

La ora actuală, Moldova se clasează pe locul doi în Europa după numărul de cazuri active de COVID-19 la un milion de locuitori și pe locul 11 în lume.

Secțiile de Terapie Intensivă sunt arhipline cu pacienți – 479 sunt în stare gravă și foarte gravă, inclusiv 31 fiind conectați la aparate de respirație artificială. În total, Moldova (cu o populație de aproximativ 3 milioane de locuitori) a înregistrat până acum 16.357 de infectări, dintre care 536 de pacienți au murit.

Totuși, luni, 29 iunie, președintele Igor Dodon a anunțat că Moldova „înregistrează o dinamică pozitivă la capitolul epidemiei de COVID-19” și, cel mai probabil, începând cu 15 iulie, vor fi redeschise și grădinițele și va fi eliminată obligativitatea de carantină pentru cetățenii care revin de peste hotare. „Avem un număr de cazuri de COVID-19 în scădere cu 17%, iar rata de contagiozitate e de 0,94% față de 1,19% cât a fost în cealaltă săptămână”, a explicat Dodon.

Pe de altă parte, medicii susțin că, în Moldova, pandemia nici măcar nu a atins apogeul și că ce e mai rău abia urmează. Șeful Departamentului anestezie și terapie intensivă din cadrul Institutului de Medicină Urgentă din Chișinău, Adrian Belîi, susține că „nici nu suntem pe valul real! Suntem în urcare, iar vârful abia urmează să fie atins”.