De ce unele spitale, finanțate din banii acumulați din polița medicală, nu își publică informații despre banii pe care-i primesc de la CNAM. Explicațiile managerilor

Sursa Foto: Srorhei.md

Angela Zaharova

10 iulie, 2020, 11:56

Vizualizări: 4796

Deși legislația Republicii Moldova obligă instituțiile medicale, finanțate din Fondurile Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală, să asigure transparența gestionării banilor publici, doar unele spitale raionale își onorează această obligație. De altfel, sunt aproape 30 de acte normative în vigoare, care prevăd diverse norme menite să asigure transparența atât față de cetățeni, cât și față de instituțiile statului.

Însă, cea la care facem referință în acest material este Legea asigurării obligatorii de asistență medical, care obligă instituțiile medicale, finanțate din FAOAM, să publice contractile semnate în fiecare an cu Compania Națională de Asigurări în Medicină, car gestionează aceste fonduri. Potrivit documentului, la articolul 13 „prestatorii de servicii în baza contractelor cu CNAM sunt obligați, în termen de 5 zile de la data semnării să informeze publicul larg, prin intermediul paginii web oficiale a instituției, informația privind numărul și data contractului încheiat cu asigurătorul, privind spectrul și tipul serviciilor medicale contractate, precum și cea referitoare la volumul și modul de virare a mijloacelor financiare pentru serviciile medicale contractate”. Elita TV a verificat trei prestatori de servicii medicale din trei raioane dacă respectă sau nu Legea – Spitalul din Rezina, din Șoldănești și Orhei.

Deci, ce se întâmplă la aproape trei ani de când a intrat în vigoare această prevedere legală?

În timp ce unele spitale își publică bugetele gestionate, rapoartele de activitate, planurile de achiziții sau contractele semnate cu Compania Națională de Asigurări în Medicină, altele nici măcar nu au o pagină web instituțională.

Veaceslav Palii, directorul Spitalului Raional Șoldănești: „Nuștiu cum așa. Cam toate instituțiile medicale, din câte am înțeles, ziceam ca să înnoim că să înnoim și să facem... Deja am și contract cu o companie din Chișinău și 100% că maxim într-o săptămână Spitalul o să aibă site.”

Nina Postu, directoarea Spitalului Raional Rezina: „Nu zic că transparența nu este importantă, dar e nevoie de minim 800 de lei lunar doar pentru întreținerea paginii...Acum suntem în condiții, când trebuie să asigurăm protecția personalului, dispozitive medicale, medicamente și consumabile. Încercăm să prioritizăm aceste cheltuieli.”

Elena Palanciuc, director-adjunct al Spitalului Raional Orhei: „Nu știu ce poate să mai facă Ministerul Sănătății, ca să ne pornească la lucru... Șefii instituțiilor sunt o dată în an evaluați la indicatori de performanță. Aș sugera Ministerului să fie inclus ca un indicator de performanță și transparența activității instituțiilor. Dacă ar bate la salariu, atunci într-adevăr ei s-ar mobiliza. O să vedeți cum toată lumea își face pagina web bine făcută”.

Și atunci unde își publică spitalele, contractele cu CNAM, anunțurile despre achiziții, rapoartele financiare și bugetele?

Din cele trei spitale din zona de centru a țării, Spitalul raional Orhei dispune de o pagină web și o pagină pe Facebook. Spitalele raionale Rezina și Șoldănești nu au pagini web, iar paginile pe Facebook nu sunt active de multă vreme. Iată ce explicații ne-au oferit directorii celor trei spitale raionale:

SPITALUL RAIONAL ȘOLDĂNEȘTI

Directorul instituției ne asigura pe 5 iunie 2020, că maxim într-o săptămână, Spitalul din Șoldănești va publica pe un site-ul instituției, toate actele prevăzute de lege, ceea, ce nu s-a întâmplat nici peste o lună:

Veaceslav Palii, directorul Spitalului Raional Șoldănești:

„Noi acum trebuia să înnoim pagina web, dar pe Facebook este Spitalul raional Șoldănești. Săptămâna viitoare cred că o să fie accesată pagina web și o să fie totul publicat acolo. Nuștiu cum așa, cam toate instituțiile medicale, din câte am înțeles, ziceam ca să înnoim, să înnoim și să facem.... Avem persoană angajată, specializată în domeniul IT și în maxim o săptămână, deja și am și contract cu o companie IT din Chișinău - sută la sută. Vom publica tot despre instituție și state de personal și buget, și contracte.

Este o sută de procente că maxim într-o săptămână Spitalul o să aibă site.”,

SPITALUL RAIONAL REZINA:

În așteptarea soluțiilor Ministerului Sănătății, Spitalul din Rezina are Contractul cu CNAM afișat pe panoul din holul spitalului. Directoarea instutuției consideră importantă și transparența, dar prioritare sunt, totuși, în această perioadă – cheltuielile directe, decât cele de construcție, design și administrare a unui site.

Nina Postu, directoarea Spitalului Raional Rezina:

„În acest moment, nu avem o pagină web a instituției, care ne-ar permite să plasăm informații despre contractul cu CNAM și alte mișcări financiare ale instituției. Ne folosim de Panoul informativ al Spitalului, care este în hol și are acces oricine să vadă aceste cifre, inclusiv mass-media. Noi și toate spitalele din republică am avut pagină web dirijată centralizat, în cadrul unui proiect investițional și pentru aceasta Spitalele raionale nu plăteau bani. Proiectul s-a finalizat, paginile au încetat să funcționeze, după care, toate spitalele din țară sunt în aceeași situație ca și noi. A fost o oportunitate de a adera la un proiect investițional, dar până la urmă nu s-a mai hotărât, încă merg negocieri și discuții despre aderarea la un proiect comun investițional –adică toate instituțiile medicale să aibă același format de pagină Web, așa cum era anterior, pentru că așa e corect, așa prevede legislația și experții în cibernetică care dau recomandări, ca paginile instituțiilor medicale să fie de același format. Deoarece suntem pentru transparență, folosim panoul informativ, comunicăm cu jurnaliștii, prezentăm informații și rapoarte fondatorului”, a explicat directoarea Nina Postu.

Instituția, potrivit managerului, este în proces de negociere cu mai mulți agenți economici, care ar putea să construiască site-ul spitalului.

„Am pe masă, mai multe oferte ale agenților economici. Vrem să-l identificăm pe cel care ne va propune un preț mai mic pentru întreținerea paginii web, pentru că este problema financiară. În primul rând, minim 800 lei lunar trebuie plătiți agentului economic, ca să fie întreținută pagina. De exemplu, pentru Spitalul raional Rezina aceasta este o sumă mare, având în vedere că acum suntem în condiții, când trebuie să asigurăm personalul cu echipamente de protecție, poate cu unele dispozitive medicale, cu medicamente și consumabile. De aceea suma de 800 lei pentru instituție este o problemă. Încercăm să prioritizăm aceste cheltuieli. Nu zic că transparența nu este importantă, dar susținerea unei pagini web costă. De aceea noi am fost în așteptarea unui proiect investițional comun la nivel de Minister al Sănătății și sperăm că Ministerul va veni cu propuneri pe parcurs”.

SPITALUL RAIONAL ORHEI

În așteptarea soluțiilor Ministerului Sănătății, instituția a achiziționat un domeniu și administrează pagina web http://srorhei.md/transparenta.html , unde pot fi găsite: Contractul cu CNAM pentru 2020, Planul de activitate pentru 2019 și Raportul de activitate pentru I semestru al anului 2018, Planul de achiziții pentru 2019, Raportul financiar pentru 2018. În momentul realizării știrii alte informații care asigură transparența financiară a instituției nu erau publicate , dar directorul adjunct al instituției Elena Palanciuc a promis că maxim până pe 12 iunie 2020 vor fi publicate Raportul financiar și cel de activitate pentru anul precedent. S-a întâmplat însă mult mai târziu și printre documente nu se regăsește, de exemplu contractul cu CNAM pentru alți ani și nici acordurile adiționale.

Elena Palanciuc, director-adjunct al Spitalului Raional Orhei: Contractul pentru 2020 este deja publicat, doar acordurile nu am reușit să le publicăm – iată chiar îmi notez, apoi Raportul financiar îl plasăm, iar cel mult într-o săptămână vom publica și Indicatorii actualizați de activitate a instituției.

De ce ar fi o problemă pentru unele spitale să publice aceste date?, am întrebat-o.

„Consider că sunt două probleme: fie nu au specialiști care să gestioneze pagina web sau nu este o prioritate. Trebuia să vină Ministerul Sănătății cu o ofertă și deja deja ar trebui sa o finalizeze ca sa avem identice paginile web. Ceva s-a întâmplat și sau oprit: nici de la Centrul PAS, nici de la Ministerul Sănătății nu au venit cu nicio propunere. Noi acum am elaborat o pagină a noastră. E cam stângace, dar trebuia să o avem. Știu că tot timpul erau paginile identice gestionate de către minister. Clar că este nevoie de finanțare și de specialiști care să elaboreze o pagină să fie identică pentru toate instituțiile.

Noi am procurat domeniu, deci achităm pentru el și gestionăm pagina dată. Ar fi o soluție, ca să fie gestionată de către o singură instituție - Ministerul Sănătății”, a explicat Elena Palanciuc.

Responsabila a adăugat: „ Eu știu că domnul Ghenadie Țurcanu de la Centrul PAS inițiase o procedură de atragere de investiții ca să avem o pagină cât de cât informativă și transparentă la activitatea instituțiilor și poate apelăm la ei și atunci ei ne ajută să avem pentru toată țara aceste servicii procurate cu sau achitate de către instituțiile donatoare internaționale”.

- Ce soluții ar funcționa mai bine în această situație?

- Conducătorii instituțiilor sunt odată în an evaluați la indicatori de performanță. Eu aș eu sugera Ministerului Sănătății să fie inclus ca un indicator de performanță, plasarea tuturor informațiilor care asigură transparența activității instituțiilor. Ar fi minunat. I-ar stimula pe manageri cât de cât. Dacă ar bate la salariu, atunci într-adevăr ei s-ar mobiliza.

Noi avem obligația ca funcție, ca fișă de post, să facem activitatea instituției transparentă. Doi, avem modificările în Legea noastră unde e scris că trebuie să fie totul transparent, comunicarea cu mass-media, care e noi suntem obligați fiind o instituție publică, să facem tot și să nu ascundem nimic, să fie tot transparent. Dar dacă nu merg toate obligațiile, atunci începem și cu sancțiuni. nu ai îndeplinit, nu ai indicatori de performanță a instituției.

Aș sugera să fie niște instruiri cu specialiștii în tehnologii informaționale, ceea ce ține de pagina web. Avem și Ordinul ministrului prin care suntem obligați să avem o pagină web, structura pagini web și toți pașii obligatorii. Nu știu ce poate să mai facă Ministerul Sănătății ca să ne pornească la lucru. Noi suntem deschiși tot timpul și într-adevăr uneori e obținem niște lucruri anume prin mass-media”, a menționat în concluzie Elena Palanciuc.

Pentru anul curent, Spitalul raional Orhei a negociat cu CNAM un contract de 66, 7 milioane de lei, Spitalul raional Rezina – de 24, 1 milioane de lei, iar Spitalul raional Șoldănești – de 23, 2 milioane de lei pentru asistență și servicii medicale acordate pacienților asigurați. Săptămâna trecută CNAM a anunțat că a semnat în luna mai contracte adiționale cu 51 de instituții medicale din țară cu profil COVID19. Finanțatorul le-a oferit suplimentar, în total, 276 de milioane de lei. Deocamdată, nici CNAM, nici instituțiile cu care a semnat contractile nu au publicat pe paginile lor web informații despre sumele acordate și serviciile pe care urmează să le presteze. Asta, deși potrivit legii ar fi trebuit să le publice după cel mult 5 zile de la semnare.

Acest material apare cu sprijinul Departamentului Buna Guvernare al Fundației Soros Moldova. Informațiile prezentate în această publicație aparțin autorului și nu reflectă neapărat poziția Fundației.

Spitalele vor primi aproape 200.000.000 de lei suplimentar pentru ca să poată să-și achite facturile pentru lumină, căldură, medicamente și alimentație

Cum a fost cheltuit „sacul cu bani” în Sănătate în 2020, gestionat de Compania Națională de Asigurări în Medicină

Cum s-au cheltuit cele peste 8 miliarde de lei din fondul CNAM pe timp de pandemie. Observații blânde pentru finanțări fără justificare și indicatori clari de performanță

Tag: bani publici, transparenta financiara, spitale raionale

Categoria: Banii tăi în sănătate

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.