Importanța antiviralelor din primele zile de boală, fără antibiotice în Covid-19 și fără tratamente după ureche. Ce prevede protocolul actualizat de tratament în Covid-19 din România

Sursa Foto: John Phillips, Getty Images

Irina Papuc

07 decembrie, 2020, 16:45

Vizualizări: 6239

Pentru început este important de menționat că nu există un tratament specific pentru Covid-19. Terapiile indicate au rolul de a ameliora simptomele Covid-19 care au pot fi și foarte severe. Noul protocol emis de autoritățile române și publicat în Monitorul Oficial prevede clar în ce cazuri poate fi administrat tratamentul antiviral, ce medicamente trebuie luate atunci când vă tratați la domiciliu, or aceasta este una dintre cele mai mari provocări din ultima perioadă.

Oamenii cu forme ușoare preferă să ia antibiotice pentru a evita evoluția unei forme severe, dar mai grav este că această opțiune este recomandată de către medicii de familie.

Protocolul actualizat prevede că pacienții asimptomatici nu trebuie să ia niciun fel de tratament, întrucât nu este demonstrat că ar aavea efecte asupra ratei de excreție a virusului. Totodată, există studii care au demonstrat că asimptomaticii transmit mai rar virusul și au deja, în comparație cu persoanele simtomatice, o perioadă de excreție a virusului mult mai scurtă, fără să ia vreun medicament. (Detalii AICI)

În același timp, tratementul antiviral este recomandat din stadiul precoce. Ideal, după apariția primelor simptome. Acest lucru este important, pentru a evita agravarea stării pacientului și totodată prevenirea suprasolicitării sistemului spitalicesc și resurselor acestuia. Durata de tratament antiviral este una orientativă, ea se poate prelungi sau scurta în raport cu evoluția pacientului, fără a se reduce sub 5 zile (cu condiția să nu apară efecte adverse severe). Antiviralele descrise sunt utilizate off-label, așa încât se recomandă să nu fie prescrise la domiciliu, fără monitorizare clinică și biologică. Datele privind eficiența antiviralelor utilizate până în prezent sunt contradictorii sau insuficiente. Antiviralele potențial active împotriva SARS-CoV-2 sunt:

Remdesivirul – datele din studiile clinice sunt contradictorii, iar asociațiile internaționale militează pentru retragerea acestuia din tratamentul administrat în ATI. Se recomandă doar în formele cu severitate medie sau mare (forme severe/critice), pe criterii de disponibilitate, eficiență și riscuri.

Umifenovirul – are indicație în Rusia și în China împotriva virusurilor gripale. S-a dovedit a fie eficient în combinații cu alte medicamente, dar studii clinice sunt încă în desfășurare. Se poate administra pacienților de peste 12 ani.

Favipiravirul – rămâne o alternativă pentru formele ușoare și medii. Nu este recomandat copiilor. Nu a demonstrat vreun efect asupra ratei deceselor sau necesarului de ATI. A fost folosit în China la paciente din grupe de vârstă fertilă doar dacă aveau testul de sarcină negativ și întotdeauna asociat cu medicație contraceptivă pe durata tratamentului și minimum șapte zile după oprirea acestuia; bărbaților li s-a recomandat utilizarea prezervativului pentru cel puțin o săptămână după externare.

(Hidroxi) clorochina – studiile clinice sunt contradictorii. În plus, s-a demonstrat că provoacă efecte adverse cardiace grave. În România, hidroxiclorochina a fost folosită pe scară largă în scop terapeutic și uneori pentru prevenirea apariției de forme severe de COVID-19; datele negative și efectele adverse înregistrate au limitat prescrierea sa. Având în vedere existența de date contradictorii, acest medicament rămâne o alternativă doar pentru formele ușoare și medii și doar în absența unor antivirale mai eficiente, de preferat în cadrul unor studii clinice dedicate acestor categorii de pacienți.

Inhibitorii de protează - Lopinavirul este un inhibitor de protează utilizat pentru a trata infecția cu HIV, asociat cu ritonavir pentru creșterea disponibilității sale. Lopinavirul are activitate in vitro împotriva coronavirusurilor, inclusiv împotriva SARS-CoV-2. Datele clinice publicate până în prezent sunt în general nefavorabile. Darunavir/Cobicistat a fost utilizat ca alternativă la pacienții care nu tolerează lopinavir/ritonavir, dar experiența cu el este mult mai limitată; producătorul darunavir/cobicistat afirmă lipsa de eficiență in vitro a acestuia împotriva SARS-CoV-2 și nu recomandă folosirea la pacienți cu COVID-19 (30), așa încât utilizarea sa nu mai este justificată.

Antibioticele

Utilizarea de azitromicină (și alte antibiotice) și de corticoizi la domiciliu în COVID-19 reprezintă de cele mai multe ori un abuz cu consecințe asupra pacientului și asupra rezistenței bacteriene la nivel macrosocial.

Antibioticele nu se utilizează în tratamentul COVID-19; ele se prescriu rareori, deoarece coinfecțiile cu SARS-CoV-2 sunt rare - se administrează antibiotic doar dacă se demonstrează o infecție bacteriană concomitentă sau supraadăugată.

Administrarea de antibiotice și alte antiinfecțioase la pacienții cu COVID-19 poate avea loc în:

- tratarea infecțiilor inițiale asociate COVID-19 (de exemplu, pneumonii bacteriene);

- tratarea infecțiilor asociate asistenței medicale, mai frecvent respiratorii (pneumonii asociate asistenței medicale), dar și cu alte localizări: de părți moi, infecții sistemice și șoc septic, a infecțiilor cu Clostridium difficile;

- o situație aparte o reprezintă reactivarea unor infecții la pacienții care primesc tratament imunosupresor (tuberculoză, infecții herpetice, pneumocistoză etc.).

Medicație antiinflamatorie și imunomodulatoarele

Corticoizi sistemici

Tratamentul antiinflamator cu corticoizi (de preferat dexametazonă) este indicat la pacienții cu inflamație sistemică și/sau care necesită administrare de oxigen. Corticoizii reprezintă un tratament important în controlul sindromului de eliberare excesivă de citokine. Utilizați la pacienți cu detresă respiratorie acută în cadrul COVID-19, corticoizii au permis reducerea semnificativă a letalității, la 46% față de 62% la cei care nu au primit corticoizi. Un argument important în favoarea utilizării lor au fost datele preliminare ale studiului RECOVERY: cei 2.104 pacienți care au primit 6 mg de dexametazonă zilnic (până la externare sau maximum 10 zile) au avut o rată a letalității semnificativ mai redusă: 22,9% față de 25,7% la ceilalți 4.321 pacienți; beneficiul s-a regăsit pentru diverse categorii de pacienți hipoxici, dar nu și pentru cei care nu necesitau oxigen suplimentar.

Imunomodulatoare

Imunomodulatoarele (tocilizumab, anakinra, dexametazonă în doze imunosupresoare, altele) sunt rezervate doar cazurilor cu inflamație excesivă, necontrolate de corticoizi în doză antiinflamatorie, iar alegerea lor va depinde de efectele adverse posibile și de disponibilitatea unuia sau altuia dintre ele la un moment dat. Nu au fost publicate rezultate suficiente pentru alte imunomodulatoare: siltuximab (o serie de 30 de cazuri tratate în Italia, cu evoluție mai bună față de pacienții cu tratament standard), baricitinib (o serie de 12 pacienți cu pneumonie COVID-19, cu ameliorări clinice la toți pacienții), sarilumab (studiu întrerupt prematur din cauza lipsei de eficiență), rituximab.

Plasma de convalescent

Conform protocolului, această metodă terapeutică ar trebui folosită cât mai precoce la pacienții cu forme potențial severe de COVID-19; întrucât disponibilul de plasmă de convalescent eficientă este limitat, se consideră că această metodă terapeutică ar trebui să fie utilizată prioritar la pacienți la care profilul de răspuns inflamator-imun este unul deficitar, la care imunosupresia este contraindicată.

Protocolul actualizat în întregime poate fi consulatat în Monitoriul Oficial al României sau urmărind acest LINK.

A fost inventată Injecția care tratează cancerul în doar 7 minute. Cine va beneficia de ea

Tratamentul apendicitei fără intervenție chirurgicală. Dezbatere și perspective

Simptomele bolii Parkinson pot fi ameliorate cu ajutorul ultrasunetelor focalizate

Tag: Covid19 tratament protocol Romania tratament domiciliu forme usoare

Categoria: Știri Externe

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.